Page 49 - 1964-03

\
.VM-Oevi-
I i â : PROLET ARI DIN TOATE TARILE. UNJŢI-VÂI
mul socialism,

îndemn spre noi succese

C ilifî în pagina
ggasr*T7»q>i<»iB^=^,-,. iMMUMFţ f w'-i bumm-m b'-'- l
l-a
Fruntaşii combinatului hunedorean

Jilaqazitt
T a startul întrecerii socialiste pe Ciortan s-a trecut la fixarea mai bu­ asim ilat noi mărci de oţeluri specia­ La secţia furnale a Uzinei „V ic to ria " Călan, lucrează şi caupcristul Aron Craiu. El urmăreşte cu multă
**^anul 1963 s-au alin ia t toate colec­ nă a electrozilor. Acest lucru, com­ le. Aceste succese le-au adus diploma atenţie reglarea tem peraturii aerului insuflat în furnale, contribuind ast fel la bunul mers al procesului de
tivele de m uncitori, tehnicieni şi in ­ pletat cu g rija Dentru aranjarea mai de secţie fruntaşă în întrecerea so­ producţie.
gineri din Com binatul siderurgic hu­ judicioasă a încărcăturii şi cu diver­ cialistă pe anul 1963.
nedorean. Rind pe rînd oamenii s-au se măsuri care perm it revalorificarea A u mai fost acordate diplome de
prins în întrecere pe echipe, pc b ri­ electrozilor uzaţi, au făcut ca anul * * secţii fruntaşe lam inorului de 800 V Urine de primăvară
găzi şi secţii, dornici să realizeze mai trecut să se micşoreze consumul de mm., secţiei /-a furnale, sectorului de In pragul însâminţârilor
m ult şi mai bine decit în perioadele electrozi cu 1,1 ivg. pe tona de oţel. cocsificare şi secţiei de reparaţii si­
precedente. In prim a parte a lunii In ultim ele luni la oţelăria electrică derurgice. Fiecare dintre colectivele V itrinele pot fi num ite pe drept
m artie cu ocazia adunărilor grupelor s-a rezolvat şi altă problemă im por­ respective are meritele sale. Anul tre­ cuvîni cărţi de vizită ale magazine­ 6-a deschis de citeva luni magazinul Pe ogoarele raionului Sebeş
bărbaţi „Ele­
de confecţii pentru
sindicale au fost anunţaţi fruntaşii tantă Cu ocazia reparaţiei capitale cut la lam inorul de 800 mm. s-au pro­ lor. Aceasta pentru că ele spun cum­ gant4'. V itrinele acestuia sint încăr­
în întrecerea socialistă. 1.113 steluţe, la cupioru! nr. 1 s-au făcut o serie dus peste plan 8.591 tone lam inate.au părătorului, încă înainte de ă: intra cate cu tot felul de rame, pe care
purtind inscripţia „Fruntaş în între­ de m odificări şi perfecţionări mai fost realizate 3.180.000 lei economii în local; dacă magazinul este bine costumele expuse stau sirîm b. M ai Sosirea primăverii se resimte şi în s-au transportat în cîmp pesle
cerea socialistă pe anul 1963'*, au ales în ceea ce priveşte sistemul pe­ prin reducerea preţului de cost, pro­ aprovizionat, cu ee fel de m ă rfuri şi sînt apoi panouri. Pe unul d in­
fost date celor mai harnici munci­ ductivitatea m uncii a crescut cu 3,1 de ce calitate, la ce preţ, dacă lu ­ tre ele este prezentată moda a- tot ceea ce fac acum colectiviştii 32.200 tone gunoi de grajd pe o
tori, tehnicieni şi ingineri din toa­ la sută, ia r indicii de utilizare cu 0,58 crătorii magazinelor sînt buni gospo­ nului 1964. Un lucru bun. Sînt însă clin raionul Sebeş. Fie ca este vor­ suprafaţă de 1.561 hectare, iar pe
te secţiile, ca semn de preţuire a ia sută. P rintre fruntaşi se numără dari (după felul cum este aranjată aici şi alte...... p ictu ri" atîrnate, care ba de condiţionalul seminţei, de re­ 383 hectare însămîntate cu grîu s-a
m uncii. A urm at apoi înmînarea dis­ brigada de lam inatori condusă de vitrina), cam ce articole recomandă nu ştim ce vor să spună. Una dintre paratul utilajelor, transportul gu­ aplicat o cantitate de 50 tone de
tin c ţiilo r pentru echipe, brigăzi şi Cozma Gheza, cuptorarii din echipa magazinul cum părătorului, dacă ele, care probabil vrea să sugereze noiului în cîmp sau de pregătirea îngrăşăminte chimice. Cele mai mari
secţii. Cinci secţii, 22 brigăzi şi 124 lui Vasile C litan şi a lţii. unele sau ' altele dintre artico­ că o dată cu venirea prim ăverii în­ răsadniţelor, peste tot oamenii se cantităţi de gunoi de grajd au fost
de echipe au fost răsplătite cu diplo­ P rin munca depusă de furn aliştii le se vind sau nu in rate etc. cep şi voiajurile şi câ magazinul pune pregătesc intens în vederea declan­ transportate la gospodăriile colecti­
me. După cum se vede, vitrin a are la dispoziţia călătorilor îm brăcăm in­ şării campaniei de primăvară, eta­ ve din Daia (2.000 tone), Apoldul
de la secţia l-a s-au produs 21.595 un rol im portant nu num ai în
D e lingă alte rezultate, lamînato- tone fontă peste plan, a fost econo­ prezentarea m ărfurilor, dar şi tea adecvată, prezintă un tren ieşind pă hotărîtoare pentru producţia de Sus (1 500 tone), Apoldul de jos
* h i de la lam inorul de G50 mm. au misită o mare cantitate de cocs şi au în atragerea cum părătorilor, dinţi -un tunel. Calitatea slabă agricolă din acest an (1.400 tone) etc
desfăşurat o largă acţiune pentru e- crescut in d icii de utilizare cu peste in educarea gustului acestora a „p ic tu rii" este întregită şi De altfel terminarea la timp a Pentru plantările de viţă de vie
conomisirea m etalului prin laminarea 60 kg. fontă pe în.c. volum u til şi zi pentru ceea ce-i frumos, în de faptul că autorul ei nu ştie tuturor pregătirilor şi vremea fru­ din această primăvară s-au executat
tu tu ro r p ro file lo r la toleranţe nega­ calendaristică. Tn această muncă pre­ popularizarea operativă a măr­ că pe căile noastre ferate sînt moasă dm ultimele zile au permis pînă acum lucrări de desfundare pe
tive. Pînă la urmă brigada condusă tenţioasă s-au afirm at echipele con­ fu rilo r noi produse de indus­ I din ce in ee mai multe loco­ o suprafaţă de 65 hectare. Pregătiri
de inginerul Ioan Banciu a obţinut duse de llie M îlcă, Ioan Zacob şi alte­ trie, în prezentarea modei. V i­ m otive Diesel-electrice şi pic­ unor colectivişti cum sînt cei din importante se fac în prezent şi în
cele mai însemnate succese şj a pri- le, încălcătorii din echipele lui V a­ trina mai trebuie să ţină cont tează un model din a doua Ohaba şi Roşia de Secaş să şi trea­ vederea asigurării unei producţii
jn it titlu l de fruntaşă în întrecere. sile Burciu, Nicolae Tim ofte elc.,care apoi de anotimp. Căci, nu-i n jum ătate a secolului trecut. că la însămînţarea primelor culturi
A nul trecut, oţelarii s-au străduit să au fost răsplătite cu diplome de fru n ­ iot una să oferi cum părătoru­ V itrinele acestui magazin din această primăvară. De aseme­ sporite şi eşalonate de legume pe
folosească mai bine cuptoarele, fu r- taşi. In ajutorul fu rn a liştîlo r au ve­ lui în plină vară paltoane şi s mai sînt deranjate şi de o altă nea, în alte părţi ale raionului, pre­ lot timpul anului. In acest scop,
naliştii să mărească in d icii de u tili­ nit cocsarii, caic au dat cocs de ca­ haine de blană, sau in plină „pictură", de aceeaşi calitate, gătirile pentru campania de primă­ pînă acum, s-au însamînţat peste
zare şi să consume cît mai puţin cocs. litate mai bună, iar m uncitorii, ingi­ iarnă sandale, costume de dar care înfăţişează un peisaj vara sînt pe terminate. Hste vorba 2.500 m p. de răsadniţe.
reţilor. Acest lucru a dus la m ări­ E rustic (? I). De a ltfel, un ast­
TV/Î ulle colective au înregistrat sue- rea d u ra b ilită ţii cuptorului de la 65 nerii şi tehnicienii de la reparaţii si­ baie sau cămăşi cu minecâ fel de peisaj a apărut de cu- de faptul că pînă acum a fost con­ De asemenea, toate utilajele ca
1 -^cese apreciabile. Colectivul de la la 100 şarje între reparaţii, iar dura­ derurgice au contribuit la succesele scurtă. rînd şi in vitrin ele magazinu­ diţionată întreaga cantitate de să- pluguri (680 buc.), grape (600 buc.),
oţelăria electrică, unde se plămă­ bilitatea boitei a crescut cu peste 90 generale prin reparaţii mai bune şi ■ lată-ne aşadar edificaţi în- « I lui „M odern". Probabil ca să mînţâ (100 tone) pentru cerealele semănători (49 buc) etc. sînt pregă­
desc oţeluri speciale, a căutat să îm ­ la sută. executate mai repede. tr-o oarecare măsură asupra nu poată spune nimeni că v i­ păioase şi s-au procurat prin Agro- tite pentru a ieşi în cîmp. Aceste
bine preocupările pentru folosirea Sub îndrumarea organizaţiei de Ţ a Combinatul siderurgic din I-Iu- rolului pe care-l are vitrin a in trinele nu sint în ton cu ano­ sem 162 tone de sămînţă de po­ pregătiri însoţite de hotărîrea co­
tehnicii noi cu in iţia tiva şi atenţia partid, oţelarii au completat acţiu­ ^ nedoara există acum cinci secţii comerţul socialist. Să vedem fţd tim pul. rumb dublu hibrid. lectiviştilor dm raionul Sebeş de a
I ii
eare-i necesară în vederea respectă­ nea de introducere a tehnicii noi cu fruntaşe ; în toate secţiile sc găsesc insă dacă vitrin e le pe care le Cuvinte tot atît de m ăguli­ O altă lucrare de sezon şi căreia i^ecuta toate lucrările din campa­
rii cu stricteţe a procesului tehnolo­ echipe şi oameni care au prim it dis­ vedem în fiecare zi, pe lin ­
hărnicie şî in iţiativă. In afară de de­ A toare se pot spune şi despre colectiviştii din raionul Sebeş îi nia de primăvară la timp şi în bune
gic. Anul trecut s-a introdus măsu­ păşirea planului aproape în fiecare tin c ţii pentru munca depusă. Pentru gă care trecem şi la care ne alte v itrin e cum sint cele de condiţiuni, constituie o garanţie că
rarea tem peraturii otelului din cup­ uităm pentru a afla ce-i nou la „Sedecr, „Soicul", magazi­ acordă o mare atenţie este aplica­ şi recoltele din acest an vor fi pe
toare cu ajutorul tem iocuplelor, s-a lună, echipele conduse de Petru Bog* toţi siderurgiştii hunedoreni distinc­ în comerţ, cu cc ne putem a nul de textile din Piaţa U n irii rea îngrăşămintelor naturale şi chi­ măsura posibilităţilor.
medernizat un cuptor pentru ealcina- dăncscu, llris io s Cocnaris, Constan­ ţiile acordate constituie un puternic înoi ţinuta vestimentară sau colţ cu strada dr. Petru Groza mice- Pînă la data de 13 martie,
rca feroaliajelor, s-a desfăşurat o tin Câleanu şi altele au redus procen­ îndemn spre realizări mai im portan­ căminul, răspund acestor ce­ etc.
largă acţiune pentru folosirea raţio­ tul de rebuturi cu 8 pînă la 30 la te. De fapt din primele luni ale anului rinţe. In ultim ul tim p oraşul Deva
nală a electrozilor si pentru revalo­ După calendar sîntem de-o s-a îm bogăţit eu m ulte spaţii
rificarea lor. M a iştrii Florian Jurcă suiă. Drept răsplată pentru munca acesta, întrecerea a devenit mai vie. jum ătate de lună in prim ăva- comerciale, modern concepute,
şi Nicolae Popa au venit cu ideea şi depusă, echipele conduse de Petru mai pasionantă. Zilele trecute furna­ vară. E drept că uneori, în ------ încăpătoare, luminoase. Aces-
s-au preocupat de modernizarea cup­ Bogdănescu, Vasile Georgescu, Con­ liştii au realizat cea de a 14.000-a to­ unele zile, mercurul term om etruluî tor magazine le-ar sta foarte bine
torulu i am intit, Pe de altă parte stantin Vălcanu ele. au p rim it di­ nă fontă peste plan din anul 1964, în a maî cobori t sub zero grade, d îr dacă a r avea v itrin e atrăgătoare, pe
tot atît de adevărat este că fie ­ care să le priveşii cu drag şi ca re
Florian Juixă a descoperit un nou plome de fruntaşe în întrecere. Mai prim ele două luni oţelarii au dat
care dintre noi am şi apucat să să te invite să cumperi cele ce-ţi
procedeu de curăţare a vctrelor pen­ sem nificative sînt însă rezultatele în ­ mai m ult de 19.000 tone oţel M artin adm irăm din nou gingăşia ghio­ trebuiesc. De ce e atît de puţină
tru executarea re paraţiilor necesare, tregului colectiv. Anul trecut s-au şi electric peste plan şi majoritatea celului, acest prim mesager al celui g rijă pentru a pune vitrin e le în ton
care rezolvă in prim ul rînd proble­ realizat 1.300.000 lei economii şi 2.299 dintre celelalte secţii şi-au depăşii in mai frumos anotim p al anului. Aşa­ cu linia arhitectonică a noilor spa­
dar, prim ăvara a sosit. Ce ne oferă ţii comerciale, in ton cu bunul gust?
ma evacuării m etalului din eventua­ tone otel special peste plan. Oţela­ mod sim ţitor planul. Fruntaşii îşi
vitrinele magazinelor in aceste zile? Ne întrebăm ce aduc nou şi ce legă­
lele gropi care se crcază pe vatră Pe rii au m ărit producţia de oţel pentru consolidează succesele. Să facem o plim bare prin Deva.
baza unei idei a lăcătuşului V irg il rulm enţi, utilaj petrolier ele. şi au S. PETRESCU C vartalul 23 August, cea mai nouă tură au cu ceea ce se vinde în ma­
şi cea mai frumoasă parte a oraşului, gazin unele „p ic tu ri" de calitate
este totodată şi centrul său comer­ îndoielnică şi care produc mai de­
cial. V itrin e spaţioase, luminoase, se grabă zîmbete ironice decit să atragă
înşiră la rind de-o parte şi de alta
a bulevardului. Să ne oprim la fie­ pe cum părători ? Ideea de a împo
care d intre ele şi să le privim . dobi unele vitrin e cu picturi pare
Magazinul de mercerie şi galante­ să fie bună. D ar să avem grijă ca
rie. In vitrin ă sînt poşete, valize de ele să fie legate de comerţ şi mai
Nou procedeu de lucru Schimb de experienţă voiaj din material plastic, baticuri, ales sâ fie lucrate cu talent.
articole de mercerie. Sînt aranjate in
Cu cîtcva zile in urmă la Atelierele lt.M .R. Simcrîa, com partim entul aşa fel îneît eu greu poţi distinge După cile ştim , O.C.L. produse in­
sculărie, s-a confecţionat un dispozitiv pentru strunjirca osiilor mon­ între bibliotecari ce-i nou, ce-ti oferă mai m ult ma­ dustriale are v itrin e ri salariaţi. Ce SiuZ.î'
tate la locomotivele lip 230. Noul procedeu de lucru prin folosirea aces­ gazinul. Cît priveşte prim ăvara, v i­
tui dispozitiv scurtează durata operaţiunilor la jum ătate şi uşurează Biblioteca raională din Alba lu- trina se pare că n-o observă. Cu alte fac aceştia ? Primăvara nu-i mişcă Preocuparea principală a lu i P e tru Topirceanu — cusător de m ingi la
m ult munca prestată dc m uncitori. fia a organizat un schimb de expe­ cuvinte, o v itrin ă pe lingă care poţi şi pe ei ? Sau vor să râmînă cu a- întreprinderea „Căprioara" din Sebeş, este calitatea. Organi/.îndu-şi te­
La confecţionarea lui au co n trib u it ing. June Inochcnlc, m uncitorii rienţă la biblioteca comunală din trece făixi s-o priveşti. ceastă — nu tocmai plăcută — carte meinic munca, el îşi depăşeşte lună de lună planul cu cite 30-35 procen­
Petru Colibaş, Horia Drăghiei şi ltotca Ioan. Teiuş, manifestare la care au par­ A lă tu ri sint vitrine le magazinului de vizită... te, situîndu-se astfel în fruntea în tre c e rii socialiste.
V IR G IL CIUMPUREAN ticipat bibliotecarii din comunele auto-moto „Racheta". In prima GH. PAV E L F oto: V. ONOIU
(din colectivul subredacţiei volun­ raionului. In cadru) schimbului de v itrin ă sînt expuse piese de mo­
tare Simeria).
tociclete, biciclete etc. Un indiciu si­
experienţă a avut loc o expunere gur că n-a mai fost schimbată de
pe tema „Fizionomia moral-politi-
E. M.
Ritmic şi de calitate Matriţe câ a omului nou“ şi o consultaţie m ult este praful care le-a acoperit. L a -7.—' ~ —SUS3 B a r z a
neobişnuite metodică despre „Munca cercuri­ In cealaltă vitrin ă sînt îngrămădite
Continuînd şirul suc­ m ult sub cifra admisă. lor de citit". tot felul de aparate şi articole foto.
ceselor obţinute in lu n i­ Cele mai bune rezul­ La scc\ia scula- La „Electronica", înlr-una din v i­ Ce se ascunde în spatele
le ianuarie şi februarie, tate au fost obţinute de lie a fabricii chi­ Ca aplicaţie practică s-a orga­ trine sint puse fără nici o chibzuială
colectivul oţelăriei elec­ echipele conduse de mice clin Orăştie nizat o şedinţa de cerc de citit, maşini de spălat, de cusut, frigidere.
trice din C. S. Hunedoa­ p rim -lo pitorii Gheorghe au /ost construite unde 19 colectivişti au discutat pe La magazinul „Modern*’, magazin de
ra a dat în prim ele 12 Cordoneanu şi Vasile in cursul lunii fe­ marginea activităţii cercurilor de stofe şi articole textile, două dintre justificărilor
zile ale lu n ii martie, bruarie trei ma­ citit. După aplicaţia practică, bi­ vitrin e şi-au schimbat de cîteva zile
peste plan, mai m ult de Georgescu, de la cupto­ bliotecarilor le-au fost expuse me­ aspectul. $i bine au făcut căci m ăr­
150 tone oţel. Acordînd rul 1. triţe neobişnuit de todele de muncă ale bibliotecarei fu rile ce fuseseră expuse aici nu nu­ Numeroase echipe de m ineri de la de probările geologice, m otiv din slabă. Se pune întrebarea: de cc
atenţie .sporită ca lităţii, DUM ITRU ISAC mari pentru acea­ Tatiana Nagb, din Teiuş (planifi­ mai că nu erau cele mai noi, dar mai E. M. Barza au reuşit ca în anul care nu se realizează indicele de ca­ echipele pc care le conduc n ja iştrii
rebutul a fost redus cu corespondent sta fabrică Una erau şi murdare. trecut şi în primele luni din acest litate planificat. In unele cazuri, pu­ Albu Alexandru şi P ătruţ Roman
dintre ele cîntă- carea muncii, acţiunile organizate, Magazinul de alături este speciali­ an să-şi depăşească cu regularitate ţine la număr, afirm aţia este înte­ nu au vagonete goale şi materiale,
Donatori de sînge reşte 400 kg La eficienţa acestora). zat pe tricotaje de lină si bumbac. sarcinile de plan. M ineri ca Angliei meiată. Dar ea este generalizată în ceea ce duce la rămînerea sub plan,
construirea lor au Cu acest prilej participanţii la Tovarăşii do aici sînt mai ingenioşi. Resiga, V ictor G rigoriu, Aron G hcr- mod a rtific ia l pentru toată exploa­ în tim p cc în fro n tu rile alăturate
Comitetul raional de Gurasada şi Brănişca. lucrat m uncitorii schimbul de experienţă şi-au însu­ Ei au confecţionat o reclamă pe care man, D um itru Nedelescu, A urel Rad, tarea, jiistificîndu-se astfel lipsa de planul este realizat?
Cruce roşie llia , in co­ P rintre a lţii au donat Constantin Rah o- şit noi metode de muncă cu cartea scrie „Pentru loate anotim purile, Gheorghe Vasilovski şi m ulţi a lţii, preocupare pentru calitate. Se pune E mai comodă justificarea „N u
laborare cu secţia sănă­ sînge Ioan Vlădescu, M i­ vnanu. Vasile Rog- şi pe care sau angajat să le aplice pentru toate ocaziile'4. De ce să-şi sint cunoscuţi pentru rezultatele deo­ întrebarea : de ce nu se spune des­ avem m ateriale", decit să caute re­
tate a sfatului popular nerea Haidit. Aron On- dan si I Pona. în practică, contribuind astfel la mai bată capul cu aranjarea v itr i­ sebite obţinute in producţie, fiind chis câ nu se respecta înălţimea de zolvarea problemei.
roş, V ictor Curmăzan şi nei ? O fac o dată pentru un an, mereu in fruntea întrecerii socialiste. 2 m etri în abataje, câ.se excavează Legat de preocuparea pentru bu­
raional, a organizat o zi desfăşurarea unei intense munci un volum m ult mai mare de rocă
Asinefta Mica. Punerea in func­ pentru doi... Şi-apoi, nu ştim cum Dacă ne referim in ansamblu la E x­ nul mei-s al producţiei mai trebuie
de donare a sîngelui. politice de masă un pulover de lină poate fi purtat ploatarea m inieră Barza constatăm decit grosimea filoanelor, iar vetrele pusă o întrebare referitoare la a p li­
In prezent, numărul ţiune a m atriţelor
Cu această ocazie au donatorilor de sînge o- influientează sim­ L U D IA N M ARCA in toate ocaziile şi mai ales in toa­ că planul nu s-a realizat Pe această nu se amenajează corect ? Dacă s-ar carea metodelor de exploatare de
devenit donatori de sîn- bibliotecar şef la Biblioteca te .. anotim purile. temă s-au adus diveise argum entări spune aceste lucruri, ar trebui cău­ mare productivitate, de ce s-a re­
norifiei din raionul llia ţito r cruţarea oro - raională Alba lulia Pe partea cealaltă a bulevardului şi ju stifică ri. „N -am avut materiale tate cauzele pentru care nu se res­ nunţat la aplicarea lo r după ce au
ge onorifici încă 75 de se ridică la 400. d u clivită tii m uncii şî vagonete goale" — susţin unii şefi pectă tehnologia de extracţie, ceea fost experim entale ? Este adevărat
tovarăşi din ciivuinscrip­ CORNELIU POPA GH. M ÎN D R U TA de echipă, „A u apărut defecţiuni în ce este m ult mai incomod — şi pre­ că ele trebuiau adaptate la condiţi­
ţiile sanitare llia, Zam, corespondent corespondent transport", „N -a fost corespunzătoa­ supune prezenţa inginerilor in mină ile de zăcămînt ale exploatării. Acea­
re presiunea aerului com prim at" — — decît căutarea justificărilo r. Dacă sta impunea o susţinuta activitate de
î i _ motivează şefii de sectoare. Condu­ s-ar recunoaşte deschis acest lucru, cercetare, de concepţie, din partea
Muncă cerea exploatării, o dată cu încheie­ ar trebui arătat că unii m aiştri cadrelor ingincraşti. A fost însă mai
simplu să se spună „nu se pot a p li­
nu-şi fac conştiincios datoria, că nu
rea raportului lunar de activiiatc,
patriotica Creşte numărul depunătorilor întocmeşte şi ample rapoarte „ju s ti­ îndrumă îndeaproape echipele, că ca în condiţiile noastre de zăcă-
încă din anul 1959, la uzina „30 Decembrie” din Cu- ficative" in caic se afirm ă că m ine­ nu sînt exigenţi. In unele cazuri m înt". Şi. curios, conducerea ex­
In satul Valea aceste neglijenţe au dus la pierderea ploatării a acceptat tacit ju stifica ­
D iljii din comuna g ir a luat fiinţă un ghişeu C.E.C. cu gestiune. Gestiona­ reul extras nu confirm ă probarea prestigiului lor în faţa m inerilor. Ce rea. Urmarea : nu sc mai vorbeşte
Uni de Al ori, raio­ rii acestei unităţi, avind sp rijinu l organizaţiei dc partid geologică a zăcămintelor, că datorită fel de răspundere au m aiştrii Albu nim ic despre metodele de exploa­
nul Halcg, cu cite­ din uzină, au dus o susţinută munca de atragerea dc structurii geologice nu s-a realizat Alexandru, de la orizontul 250 Mu- tare de mare productivitate. Dacă
va suptumini in noi depunătorii şi creşterea soldului mediu. Drept re­ planul nici la minereul extras, nici sarîu, care perm ite sâ se puste sub metodele experimentate n-au dat re­
la metal.
urmă a inccput uc- zultat s-a reuşit ca 75 ia sută din salariaţi să fie de­ coamă, sau tov. David V irg il care, zultate. trebuiau căutate altele care
jiuncu dc lărgire a Se vorbeşte m ult despre lipsurile deşi prim ise indicaţii precise cum să să. ducă la creşterea p roductivităţii
punători la C.E.C,
drumurilor. Lucru­ | S ® i L T altora, despre vitregia naturţi, des­ atace fîsîile din suitorul de orizont muncii.
rile sc lac prin In prezent, cu ajutorul comisiei de sp rijin sc desfă­ pre condiţii obiective. Dar echipele de pe filonul 61 bis, nu le-a respec­ Să mai luăm un exemplu. Se a fir­
munca patriotică a şoară o susţinută muncă de lăm urire a salariaţilor în- •c: de m ineri care şi^au îndeplinit cu tai şi, ca urmare, lucrările execu­ mă deseori că faţă de perioada co­
regularitate sarcinile de plan in fir­ tate au fost de slabă calitate ? respunzătoare a lu n ii trecute numă­
/c /f/^ n io ^ ^ z a /^ d e ' lrc Pr'n dcri* pentru creşterea num ărului depunătorilor mă aceste afirm a ţii. Şi ele au mun- rul de absenţe nemotivate a scăzut.
şi a depunerilor. Se afirm ă câ m inerii duc lipsă dc
dcputal ii Ion Cor­ olt în aceleaşi condiţii, şi ele au vagonete gosle şi materiale. In une­ A firm aţia corespunde realităţii. Dar,
neliei şi A ri mic A. TJMPEANU eoicspondent Sim ţit uneori lipsa de m ateriale şi le cazuri afirm aţia corespunde rea­ comparaţia cu luna precedentă nu
Dunvj, / Unic parti­ vagonete goale; nici in fro ntu rile lită ţii, dc cele mai m ulte ori însă ea serveşte nimănui ci, dim potrivă, slă­
cipă la lucrările dc La clubul staţiunii din Geoagiu - lo r de lucru minereul extras n-a con­ este o justificare a pierderilor de beşte preocuparea pentru înlăturarea
lărgire a drum uri­ firm a t întotdeauna probarea geolo­ timp. Dacă s-ar recunoaşte că absenţelor de la lucru şi duce la au-
lor cile 50-60 dc Formaţiile artistice ale închinate partidului şi gică. Cu toate acestea, şi-au depăşit se pierde m ult tim p la intrarea tom ulţum irc, demobilizează, pentru
căm inului cultural din planul de extracţie, au extras mine­ numărul nemotîvatelor se monţ.i-
locuitori din sal. patriei — iar soliştii vo­ si ieşirea din mină, că în frontul de
Geoagiu-Băi au prezen­ reu de calitate şi au realizat viteze lucru, din cauza slabei organizări, wic ridicat. In locui acestei afirm a­
Paralel cp acea­ tat pe scena clubului din cali Roşu Maria, A rde­ sporite de avansare. ( tim pul nu este judicios folosit, că ţii ar trebui să li se explice cu per­
stă acţiune, in co­ staţiune un bogat pro­ lean Titu, Ardelean Ana, d in ir-u n schimb se lucrează efectiv severenţă m inerilor că absenţele ne­
muna Riu de Mori gram artistic Brigada Bwda M aria, cintcce din X a Unde duce văicăreala in medie 5 ore şi 50 de minute, s-ar motivate duc la dezorganizarea echi­
s-a inceput şi cu­ artistică de agitaţie a folclorul nou. De aseme­ ajunge la concluzia că la Barza pre­ pelor şi a producţiei, la scăderaa
răţarea şanţurilor interpretat textul „Pe nea, a mai fost prezen­ m Să analizăm puţin aşa-zisele cau­ ocuparea cadrelor tehnice şi ingine­ cîşiigului mediu şi a productivităţii
m uncii, lată un exemplu : în luna
la noi prin Geoagiu- tată comedia „Fam ilia ze obiective de care se folosesc to­
fntre Unciuc şi La Sta(iunea cxpcrimcnlalu din Geoagiu, muncitoarea Trăislaru Ni- varăşii atunci cînd vin cu „ju s tifi­ reşti pentru a asigura m inerilor cele S POP
Riu de Mori, B ăi”, corul — cintece lui Eusebiu". colifa împreună cu elevele Şleian M Qr,Q şi Mariş Elena din anul II ho rii- cări". Se susţine că minereul extras necesare şi pentru găsirea form elor
col execută sortatul 'răsadului de conopidă. nu confirm ă conţinutul determ inat optime de organizare a m uncii este (Continuare in pog. 3-a)