Page 50 - 1964-03

Nr. 2866
Pag. 2 Drumul socialismului

La izvorul creaţiei Spulberarea mitului

Aproape concomitent, chim iştii scrise în memoria lor. Cele două vircolacilor
lui Ciprian Porumbescu sovietici de la Institutul de catali­ „m odele" sovietic şi american com­ Intr-un articol apărut într-o pub li­
ză secţia din Siberia şi colegii lor
portă in mod sensibil acelaşi nu­
caţie a Societăţii Regale de Medicină
americani de la Institutul de teh­ măr de date : circa 100 milioane. din Anglia, dr. Leon lilis de la „Guy's
şi George Enescu nologie din Massachussetts au pus morie prodigioasă, vor fi obţinu­ Hospitat" îşi exprim ă părerea că le­
Graţie acestor „ehim işti" cu me­
la punct un „model cibernetic" al
com binaţiilor chimice. te răspunsuri imediate la un mare gendele despre vîrcolaci revin prea
des în folclorul prea m ultor popoare
Pe m eleagurile „B a la d e i"., tul, care urcă printre colinele domoa- Este vorba, de ansambluri de număr de probleme chimico, reac­
lc ale Hirtopuiui, l-a In tlln it micuţul maşini electronice de calculat în­ ţiile posibile, capacitatea de sin­ ale lum ii, pentru a nu avea o oare- Un fenomen rar in grădina zoo logică din Copenhaga (Danemarca)
O plucută proaspătă, aşezată iri Enescu pe lăutarul Lae Chioru, iar zestrate cu programe magnetice teză sau de descompunere, produ­ care bază reală. Spre marea adm iraţie a v iz ita to rilo r grădinii, şi pentru prim a dată
vara anului trecut pe o casă obişnul- in ogtadu cu troscot a auzit el Intîia concepute în mod special, Memo­ sele care pot fi obţinute plecîn- P o trivit dr. Illis, explicaţia ar pu­ in istoria lui, stîrcul şi-a făcut cuib. Pină acum se părea că stîreul din
1.1 clin salul Stupea, ne readuce in nară totalul şi j-a vu'zut pe moldoveni riile electronice conţin în cod in ­ tea fi că „vîrco lacii" erau oameni su­ toate grădinile zoologice din lume a uitat să-şi clădească cuib.
minte locul copilăriei unuia dintre horind. A ici s-a legat pentru totdeau­ du-sc de Ia aceeaşi materie primă, ferinzi de o boală rară a sîngelui şi IN FO TO : V izitatori ai grădinii zoologice din Copenhaga urmăresc
pioniera muzicii romineşti. Persona­ na de pumtntul care l-a zămislit şi tot dicaţii asupra proprietăţilor c h i­ probleme de coroziune etc. cu interes stîrcul In cuibul construit de eh
litatea sa infiunea, deopotrivă : poe­ de aici şi-u luat zborul către toşi, mice ale tuturor elementelor cu­ Savanţii sovietici şi am ericani pielei num ită porphyria. Simptome-
tul, compozitorul, dirijorul, pianistul, Bucureşti, Viena, Paris, Londra, New noscute, com binaţii experim enta­ le ei sînt o extremă sensibilitate la
dar şi violonistul virtuos Acesta a York. către toată lumea... In acest te şi incom patibilităţi observate. asigură că vor putea astfel reduce lumină, pigmentarea d in ţilo r care
Io st Ciprian Porumbescu.,. lăcaş, care păstrează parca aidoma Eficacitatea acestor maşini rezidă în proporţie de 30-40 la sută chel­ capătă o culoare roşcat-cafenie, apa­
fiinţa genialului muzician, un bogat
Sute şi sute de oameni păşesc In în marele număr de indicaţii în­ tuielile de cercetări în laborator. riţia unor leziuni care desfigurează P e Ia lectara cuvinfelor9
Interiorul casei cu simfuminle de res­ m aterii/ —■ cpislolur, ilustrativ, schi­
pect şi veneraţie. Piecaie obiect ex­ te, manuscrise, cârti şi periodice — faţa şi m iinile, precum şi apariţia u-
strins cu un pioş devotament, vine
pus — poittclc u>e compozitorului, nor tulb urări mintale. Sa „citirea66... gîndurilor
ale lam iliei $i ale prim ilor săi prv- să dovedească legătura artei lui Enes­ Ş a p ă © g c s M e a n î? înfăţişarea oamenilor suferinzi de
lesoii, Inhe cate şi cel al lăutarului cu cu tura, cu poporul care l-u creat. această boală se potriveşte cu des­
lonifă Biduel (vestit purtător qI bo­ Ele dezvăluie, in acelaşi timp, preco- Nu se întîm plă în toate zilele să se cunosc decît două în care gemenii
găţiilor lolcloiistice pe acele vre­ cilalca uimitoare a manifestării da­ s i nască cinci gemeni deodată. Ase­ au ajuns la maturitate. crierea vircolacilor în tîln ilă in lite ­ Psihologia — ştiinţa despre feno­ primăm ? A tunci cum pot fi ele cu­
muri), precum şi copii după manus­ rurilor sale muzicale, pentru tare menea evenimente se înlilnesc, potri­ ra tui'a veche. menele psihice s-a „bucurat" multă noscute ? Im posibil ! ar răspunde
mulfi l-utr socotit „un Mozart romin"- Se pare că fenomenul naşterii a vreme dc „faim a" unei teorii sterile.
crise, partituri etc. — />'/ arc poves­ vit statisticilor, o dată la 40-960.000 doi sau mai m ulţi gemeni este legat „D in cauza fotosensibilităţii ei şi a prietenul meu şi a lţii caic cred ca
tea lui. Dar mat cu scamă partitu­ fotogralii, ilustrate şi alişe ne vor­ naşteri obişnuite şi au loc cam din chipului desfigurat este posibil ca o C hiar şi după ce ea s-a smuls de el. $i totuşi...
rile, In care compozitorul u transpus besc Uc Qiiii petrecuţi la Viena sl 20 în 20 de ani. $i iată că, în sep­ de o anum ită predispoziţie. Astfel, sub „toga" filozofiei idealiste, do- Cind omul gîndeşte, în creierul Iui
şipotut zglobiu q! izvoarelor de mun­ Paris, Je numeroasele sale concerte tembrie 1963, în răstim p de o săp- Ia sfirşitu l secolului al X V III lea, ţă­ persoană atinsă de porphyria să fi bindindu-şi cetăţenia ştiinţifică, a iau naştere anum ite im pulsuri ner­
te, Hnquitea monotonă a turmelor, date In diferite capitule ale continen­ tcimină, două femei — una dîn Ame­ ranul rus Fedor Vnsiliev avea din um blat mai m ult noaptea". mai fost încă m ult tim p înconjurată voase, aşa-numitcle acte ideonioto-
melodiile plaiurilor natale, ilustiind tului european, sau in alara acestuia rica de Nord, alta din America de două căsătorii 87 de copii : prim a so­ Acest luciu a determ inat probabil de un anum it scepticism, şi o oareca­ rii. Aceste im pulsuri se transm it la
aspirujiile, bucuriile şi necazurile oa­ Ne uităm in camera dc lucru. Aici. Sud. au născut cîte cinci gemeni. ţie născuse de patru ori cuadrupleţi, re umbră de îndoială i-a estompat organul elector (Ia coardele vocale,
menilor. Toate acestea, trăite din in liniştea nopţilor cu luna plină dc pe ceilalţi oameni să-i considere pe chiar cuceririle evidente.
pe iereast/ă, pe care micului ,,Jurjuc" După cum relatează presa străină, de şapte ori trip le ţi şi de 17 ori ge­ ta muşchii scheletici ai m iinilor, pi­
plin de copilul, adolescentul şi omul se căţăra s-o prindă, in cinlutul pă­ in medicină nu se cunosc decît 50 de meni ; cea de-a doua — de dană ori cei suferinzi de această boală „a lia ţi Scriind rîndurile dc faţă mi-au cioarelor etc.). Astfel s a pulul con­
matur pe meleagurile Humorului, le-a sărelelor din zorii dimineţii, marele femei care au născut citc cinci ge­ trip le ţi şi de şase ori gemeni. cu diavolul". venit în minte cuvintele unui prie­ stata, experim ental, că în tim pul
înmănuncheat şi le-n transpus cu neu- artist, aşezat in la(a colilor cu por- meni. Statistica publicată în revista ten — spuse acum 9-10 ani, mni in a ctivită ţii g in d irii, organul fonator,
semuilă măiestrie şi duioşie in toate lative, aştemeu pe cinci lin ii orizon­ vest-germnnă „Q uiek" încearcă chiar glumă, mai in serios : „V oi psiho­ coardele vocale lucrează chiar da­
compoziţiile sule. Intre acestea, „lin- logii, atunci veţi avea cuvîntul
tale un întreg univers de ginduri şi să stabilească un fel de raport pro­ că noi nu vorbim. Deci, legătura
lada" ocupă un binemeritat loc de sim ţiri De aici, şi din alte locuri, ş-a porţional : la 85 de naşteri obişnui­ Ş t i a ţ i c â . . . cind se va descoperi o maşină care şi unitatea dintre gîndire şi lim ­
hunte in creaţiile sale. De a Ulei, a- născut uriaşul tezaur muzical cnes- te revin doi gemeni ; la 05 de ge­ să citească gîndurile omului. Pînă
ceostâ remarcabilă compoziţie este cian: „Rapsodiile", „Suitele", „ Poe­ ®Cel mai răspîndit nume de fam ilie din capitala U.R.S.S. este Ivanov. atunci nu sînteţi oameni de ştiinţă baj a fost premiza de la care s-a
prezentă in repertoriul multor violo ­ mele", „Sonufelc", „U verturile", „Sim- meni — trip le ţi ; la 85 la trip le ţi — IU este purtat dc 90 000 dc persoane ci gh icitori". pornit la c itii ea gîndurilor.
nişti cu renume din fără şl de peste /oni/'/e", O cdip"... El a lăsat moşte­ cuadrupleţi ele. Atunci, nu i-am putut spune mai S-a mai putut constata că cn cît
hotare. Pornind de la dalele acestei sta­ ® Cea mai marc stradă din iVIos cova este şoseaua Varşoviei care mă­ munca intelectuală este mai intensă,
nire omenirii 33 de lucrări care cu­ soară U kilom etri. Cea mai scurtă st radă este strada Vcnccianov — 48 m ult decît că „va veni şi vremea
Intr-o cameră alălurutu. vizitatorii prind totalitatea genurilor Şi lotmelor tistici s-ar putea presupune că se aceea". Inform aţiile pe care le a- mai abstractă cu a lît şi biocurenţii
tac cunoştinţă cu mărturiile care vor­ muzicale. pot naşte cîte 6 şi chiar cîte 7 co­ metri. venm nu mi permiteau să-mi fo r­ care iau naştere in creier sînt mal
besc despre Ciprian Porumbescu — In cei cinci aiij cure s-au scurs de pii deodată. Intr-adevăr, o altă re­ «Cei 500 dc locuitori ai satului iugoslav M im ice poartă acelaşi numo mulez decît un răspuns prezum­ puternici. Fenomenul este perfect
deschizătorul de drumuri al operetei la deschiderea caset-muzeu, mni bine vistă vest-germnnă „Stern" relatează — M im ica ? Ei aparţin cu toţii unei fa m ilii care a întemeiat satul cu eî- tiv. inregistrabil pe un oscilograf.
tomineşti, „C rai Nou“ este cea moi de <10 000 de iubitori ai creaţiei sale că in medicina mondială se cunosc teva secole în urmă. Problema este, cum se descurcă funcţionarul de Ia Astăzi, îi răspund pe această ca­ Dar nu numai în coardele voca­
de seamă creaţie a vie ţii sale şi una din (ara noasltă, din franţa, U.R.S.S., trei cazuri eind s-au născut cîte 6 starea civilă a acestui sat ? le cu toată certitudinea ; o venit le se manifestă biocurenţii, ci şi în
dintre primele operele romineşh. Pe Mexic. RP Mongolă, şi din alte fărl copii deodată Este drept că ei nu vremea cînd maşina „citeşte" gîn­ alte organe efectorii (buze, limbă,
Scenă apar tărâm In portul lor, cu au (inul să viziteze „Livenii lui Encs- au trăit. o La spitalul din Greve di Chio riti (Italia) o femeie din acest oraş a durile om ului ! O asemenea maşină mîini, picioare). Cu ajutorul apa­
graiul, cu cinlecclc şi jocurile lor cu", să-şi exprime In cartea de im­ Dar, se pot oare naşte 7 gemeni ? născut un copil cintărincl G kilogram e (dublu faţă dc greutatea considerată se află în laboratorul de psiholo­ ratelor moderne, gîndirea omului
pe cea mai vuriută gamă : hore, doi­ presii admiraţia pentru cel mol mare In oraşul vest-german Hameln se norm ală)? A lît pruncul, cit şi mama se sim t cît se poate de bine. gie al U niversităţii „Babes-Bolyai" poale fi „descifrată".
ne, biiu ri, chindii, cintcce dc dragos­ muzician tomîn. păstrează şi astăzi un monument pe din Cluj şi, pare-sc că şî institutul
te şi alean. Ca şi „Balada1', opcicta care este înfăţişată o fam ilie stînd ® Fum ătorilor din Anglia li s-a pus la dispoziţie un nou tip de b ri­ de psihologie al Academiei R.P.R. Este adevărat că în stadiu! ac­
„C rai Nou“ se bucură uslăzi de pre­ Stupea.. Livcni.., Aşezări în cure în genunchi în ju ru l a şapte nou chetă care dă flacără fără fum ? are una. In orice caz maşina există tual această descifrare se face cu
ţuire, cu fiind trecută la loc dc cinste vor dăinui peste timpuri două cusute născuţi înfăşaţi. Inscripţia glăsuicş- o Medicii din (Moscova au ajuns Ia concluzia că prin adăugarea do unele d ific u ltă ţi deoarece gîndirea
in repertoriul multor teatre şi an­ modeste. In ele stăruie pregnant re­ te r „In anui J600, la 9 ianuarie, ora plasmă sanguină în laptele eu care sînt hră niţi copiii născuţi prem aturi, şi efectuează asemenea operaţii, apare cercetătorului ca un cod c i­
sambluri din Iară şl de peste hotare. zonanta muzicii romineşti, dăruite cu aceştia cîştigă rapid în greutate ? care în urmă cu numai zece ani, frat, ca o telegrama foarte laconi­
utila dragoste poporului nostru, lum ii 3 dimineaţa s-au născut deodată dai erau puse sub semnul îndoielii şi că şi chiar cu unele lacune in
In această cameră, compozitorul a intiegi. băieţei şi cinci fetiţe". o Apa dc marc este un rezervor practic inepuizabil de antibiotice, chiar a im posibilului.
dai viată multora dintre cele peste T. N IŢESC U, Din cele 50 de cazuri, în care s-au datorită numeroaselor microorganism e care pot fi găsite în fiecare centi­ Dar, fiindcă am ajuns să vorbim „te xt".
200 de lucrări scrise In mai toate ge­ redactor „Agcrpres" născut cîte cinci copii deodată, nu despre citirea gîndurilor, să încer­ Aşa se prez.intu lucrurile astăzi.
nurile muzicale (lieduri, rapsodii, o- metru cub ? Această descoperire a fost făcută de cercetătorii dc Ia In s ti­ căm să dăm şi o explicaţie acestui Dar mîine ?
pe/efe, coruri, balade etc.). La teme­ tutul Woods Ilole din S.U.A M iine ştiinţa şi tehnica, respec­
lia lor a stal un singur crez, după « Puteţi scăpa dc ţîn lari prin în g h iţire a unor bomboane eu gust cît fenomen, pentru a nu lăsa im pre­ tiv cibernetica, va rezolva şi aceas­
cum singur mărturisea in 1082 : ,,$i se poate dc plăcut? Efcclul unei bomboane durează şase săptămîni. E x­ sia că ne aflăm în domeniul ilu ­ tă problemă ; iar citirea gîndurilor
dacă eslc vorba de vreun cnmponisl zionism ului sati o fenomenelor ma­ va fi o treabă tot aşa de uşoară ca
pe caic l-om studiul şi H studiez fneu perienţe reuşite in acest sens au fost cîectuatc în Laponia. gice. lectura unei cărţi pentru un adult
cu multă diligentă, atunci imi permit ® Graţie unor fire de nvlon e lastic bărbaţii vor fi scutiţi dc acum Cînd omul gîndeşte, îşi îmbracă care a ajuns să citească... cursiv.
a spune cd componistul acesta este înainte de înodarea şi desfacerea dc mai multe ori pe zi a şire tu rilo r dc gîndurile în haina cuvîntuluî. Cu­
însuşi poporul nostru tornin...m. Ia pantofi ? vintele pot fi exprim ate (în propo­ $i... poate această îndeletnicire
Părăsind metcoc/urilc „Baladei", ne z iţii sau fraze) sau pot fi numai... va înlocui examenele, anchetele ju ­
îndreptăm către un alt raion suce­ o Meseria dc dactilografă va deveni mai plăculă prin folosirea unor gîndite. Cind le exprimăm (oral ridice etc.
vean — Botoşani. Aici, poposim intr-o h irlii carbon din m aterial plastic ? A ceste b îrtii nu murdăresc degetele şi sau scris) pot fi uşor cunoscute de ION DRAGAN
casă asemănătoare celei de cure nici nu se deteriorează. semenii noştri. Dar cînd nu le ex­ lector universitar
nc-am despărţit, unde s-a născut, o ® Fabricile dc specialitate clin Ja ponia au construit un aparat foto­
trăit şi q creat o bună parte din timp
cel care grafic care nu depăşeşte în dimensi uni un pachet de ţigări ? Cu acest
aparat pot fi luate 72 clişee.
şi-a slujif Jara eu pana, FRANŢA : Un ce­
vioara, baghefa— tăţean francez a Cu fat^ spre public
reconstituit d i n Cind au luat naştere „O mie şi una de nopţi"
George Encscu... Următind din co­ 22.000 de chibri­
metă in camera tirul vie ţii şi turi, într-o mie de Originea celebrelor înaintea m ileniului Culegerea care nc-a Şolcrul Cimpeonu Dănită de la U R.C.C. Sebeş obiş­
octivHă(H şale, de la prim ii paşi orc dc muncă, m i­ basme „O mie şi una n.ristru, In perioada de parvenit cuprinde sî nuieşte să fo/oscoscu băuturi alcoolice In timpul ser­
sinlen i copleşiţi de această marc niatura unui cas­ dc nop[i“ constituie de înflorire a islamului, u- multe basme din India viciului.
personalitate a muzicii universa­ tel cclcbm dc pc mult o preocupare pen­ ccstc basme — culese de nord. Afganistan,.
le contemporane. In încăperile ca­ vremea Renaşteri» tru istoricii literari. S-a în Persia —■ uu fost In China. Toate acestea
sei memoriale s-au adunat mici ajuns la concluzio că aşu măsură arabizale au tăcut să apară nit-
tărime din viata lui, trăită atil dc in ­ etc au luat naştere in incit originea lor ubia mero-nse d ilicu ltă ll In
tens. O viată care începe abia p il- Persia. încă In perioa­ mai poate li recunos­ stabilirea unor edilii
plină, aici in landul Moldovei — In da prcislamicu, deşi cută, In secolul al X //- critice. In orice caz,
satul Livcni, ce-i poartă azi numele manuscrisele cele mai lea. In timpul domina­ prima versiune a aces­
— Intr-o cusută cu prispă dc lemn vechi ou fost găsite de ţiei mamclucilor, ele au tor basme a lost cea
fi cu horn In care se învăluie vin iu l abia în Evul Mediu. In ajuns in Egipt, iar la orală, transmisă din
de nord, răbufnind in spaime dc po­ structura artistică a a- începutul secolului al lată In lin, dc nomazii
veste, ca un acompaniament al pî- restor basme, criticii X VIII-lea — in Euro­ persani. Este posibil ca
riu lu i Tricovci din fundul grădinii literari au găsit cle­ pa. De iiccarc dată,
Întocmai aşa cum Ic-a cintal pe tonic mente comune cu u/lc basmele, care aveau şi unele din povestirile
cu nespusă duioşie in „Im presii dm opere literare persane, un scop educativ, an nomazilor să se li pier­
copilărie". precum şi cu pictura lost modificate potrivit dui înainte de a II lost
Pe uliţele pline de prat ale salu­ persană. gusturilor existente. fixate In manuscrise.

Să cunoaştem monumentele de cultura ale regiunii Carolinn. Faţada este împodobită Austriei cu monograma lui Carol
cu statuia ecvestră a îm păratului al V l-lca. Deasupra in tră rilo r la­
al cărui cal calcă în picioare p ri­
terale observăm două bassorelic-
Cetatea Băl gradului (11) zonierii turci în lănţuiţi, sim boli­ cu turcii, ia r sub ele blazoanelc
fu ii reprezentînd scene de luptă
zând victoriile lui asupra otomani­
lor ; maî jos se găsesc două gru­ contelui de Steinville, în stînga, şi
puri statuare, în formă de trofee, a fam iliei Sforza, în dreapta. Fa­
Impunătoare prin dimensiuni şi din oraşul de jos. Perim etrul zidu­ în dreapta, Perseu care ţine în
masivitate şi relativ bine conser- rilo r cetăţii atinge aproape 12 km. mină capul tăiat al Meduzei, iar cu aceeaşi semnificaţie ; la centru ţada este flancată pe patru pilaştri
vaiă, cetatea feudală de la Alba lu- fn ţară mai avem o asemenea ce­ în siînga Hercule răpune leul din este o friză decorată cu melope cu coloane angajate care se ter­
lia, unul din monumentele cele mai tate, dar de dimensiuni mai mici, Nemeia. Fn faţa porţii exista un pe care sînt sculptate costume si mină cu atlaşi şi capiteluri compo­ Tot pe drum, pc drum. pe drum
im portante din Transilvania, este construită aproxim ativ in acelaşi pod suspendat, ca»-e prin tr-un me­ arme de epocă, iar sub friză se zite. Peste tot, poarta este orna­ Mai cu ţuică, mai cu rum,
o impresionantă construcţie m ilita ­ timp, la Arad. canism cu un sistem de greutăţi află stema Austriei, al cărei v u l­ mentată în stil baroc cu scene din Mai prin şanţuri. Iar pe drum.
ră din feudalism ul tirziu. Actuala In interiorul cetăţii din Alba putea fi ridicat sau coborit, după tu r are pe piept stema Transilva­ viaţa m ilitară. De ambele părţi, Mai prin morcovi, ca acum.
cetate — ultim a dintre fo rtifica ţiile Iulia, se pătrunde prin trei porţi nevoi. Tot aci, în exteriorul şan­ niei. Deasupra celor două arcuri poarta a treia este flancată de zi­ Insă oblu nicidecum...
de la Alba Iulia — a fost construi­ monumentale, construite o dală cu ţului se găsea un mic fo rt de apă­ laterale se găsesc două bassorelîc- durile incintei cetăţii. Pe o sca­
tă în anii 1715— 1738, ca un puter­ cetatea, de către echipe de pietrari ra re a porţii, care a dispărut. U r­ fu ri din gresie de proastă calitate, ră dc piatră, din partea dreap­
nic centru m ilitai- al im periului şi sculptori ai artistului viene/. disti nse de vreme : in dreapta, îm ­ tă, se poate urca pe terasa de sus
carea spre a doua incintă de ziduri păratul Carol al V f-lca predă ge­ a porţii, unde în soclul statuii lui
austriac în Transilvania, după ane­ lohann Konig. Prima poarta, si­ se face printr-un larg culoar zi­ neralului Eugeniu de Savoia spada Carol al V l-lea, este amenajată o
xarea principatului ardelean din tuată la baza pantei, in aliniam en­ dit, lung aproxim ativ de 100 m„ şi un steag cu o eşarfă pe care era mică încăpere, in care se presu­
anul 1699, cu scopul de a rezista tul prim ei incinte, este construită prevăzut pe partea stingă cu o ber- scris, în limba latină „In hoc signo pune că a fost închis Horîa. Aci
atacurilor turceşti si de a înăbuşi din piatră cioplită, în stil clasic,
mă şi un sistem de creneluri pen­ vinces" — prin acest semn vei în­ există o placă comemorativă şi un
răscoalele interne. Este o marc fo r­ avînd forma unui a»-c de triu m f cu tru tragere. La capătul superior al vinge, ia r în stingă, întoarcerea bust al lui Horîa.
tăreaţă care cuprinde circa 70 de trei in trări. Este decorată în partea
arestui culoar se găsea poarta a victorioasă, după biruinţa asupra Interio ru l cetăţii este, in prezent,
hectare, concepută în stil francez, superioară, în centru, cu stema ocupat cu numeroase clădiri isto­
sistem Vauban, avînd un fo rt cen­ Austriei, vu ltu ru l bicefal încoronat, doua, din care se mai păstrează turcilor, a generalului Eugeniu de rice, dintre care sînt demne de a-
numai stîlpii laterali pătraţi, deco­
tral cu şapte bastioane, incintă ex­ ţinînd în ghiare spada şi sceptrul, raţi în partea superioară cu cîte Savoia, care într-o bigă, trasă de m in tit : Palatul princiar, B ibliote­
terioară, întărită pe partea de vest, in partea dreaptă cu statuia lui doi lei, primeşte din partea unei fe­
o giulea, în momentul exploziei. ca documentară Batthyaneum, cele
sud şi nord cu încă patru bastioa­ Morte, zeul războiului, iar în stin ­ mei, pcrsonificind Austria, mache­ două catedrale şl alte olădiri. Pe
ne, cu şanţuri duble, în faţa fie­ gă cu statuia zeiţei Vemis, p rivin - Această poartă mai avea şi stil pi ta cetăţii. Masivele porţi de lemn, partea vestică ne intră şi se iese
interiori, decoraţi cu doi atlaşi, care închideau intrarea principală
cărui rînd de ziduri, iar în inte­ du-sc graţios în oglindă. Pe laturi din cetate tot p rin tr-un sistem de
care se găsesc acum în lapidarul se păstrează pină azi. Sub poartă,
rio r prevăzută cu cazemate, tune­ sînt sculptate două bombarde în porţi, dintre care cea mai im ­
le şi galerii de acces, care serveau momentul exploziei. Pc partea ex­ Muzeului regional. Prin poarta a în dreapta şj în stînga, se află două portantă este poarta a IV-a, cu fa­
treia, cea mai importantă,
prin
ca depozite de m un iţii, adăposturi terioară, deasupra in tră rilo r lale- m ari încăperi, care au fost folosite ţada interioară ornamentată în a-
masivitatea şi ornamentaţia ei in ­ în tim pul răscoalei din 1704 ca în­
pentru trupe şî grajduri pentru i a le, se găsesc două b a sorelie furi celaşi stil baroc.
cai. Planurile au fost executate de cu scene mitologice : cel din dreap­ trăm în interiorul cetăţii. Poarta, chisori pentru răsculaţi şi probabil D atorită valorii sale documenta­
arhitectul italian Giovanni Mo- ta reprezintă pe Hercule în luptă de concepţie dorică, cu dublu arc şi pentru unii din capii răscoalei. re şi Istorice, cetatea feudală din
rando Viseonti şi aprobate de cti legendarul Anteu, fiu l pămîn- de trium f, are trei in tră ri şi este Pe latura interioară, poarta este, Alba Iulia este punctul de atrac­
baroc.
bogat ornamentată în stil
celebrul general, b iru ito r al turci­ lulu i, pe cnre-1 desprinde de sol, de asemenea, bogat decorată. In ţie pentru zecile de m ii de turişti
partea superioară are patru statue­
lor, Eugeniu de Savoia. In cei 24^ spre a-1 putea răpune, iar cel din Are patru piloni şi opt pilaştri, care din ţară şi din străinătate. Regimul
de ani, cît a durat construcţia for- stingă il înfăţişează pe Eneoa, în­ susţin prin arcade puternice bol­ te sîmbolizînd cele patru v irtu ţi (de nostru drvnorral-popular, în marca
lăreţii, au lucrat circa 20.000 de io­ temeietorul m itic al Romei şî al ţile deasupra cărora se ridică pos­ Ia stînga la dreapta) : Abundenţa, sa grijă faţă de monumentele is­ Strada 6 M artie din Deva a fost anul lice u l desfun­
bagi din satele din ju ru l oraşului dinastiei Ju liilo r, purlînd pe umeri tamentul statuii ecvestre a îm pă­ înţelepciunea, Cumpătarea şi For­ torice, a luat măsuri de restaurare, dată pentru introducerea unei conducte.
După cc canalul a fost astupat, au început din nou
Alba Iulia, intre care se pot am inti pe tatăl său Anchise, salvat din ia tu lu i Carol al V l-lea al Austriei ţa, fiecare cu atributele ci. Sub alît a acestui impresionant monu­
şi meşterii zidari, aduşi din Banat, flăcările Troiei incendiate de greci. în tim pul căruia a fost construită statui, se află o arhitravă decora­ ment, cît şi a c lă d irilo r de valoa­ lucrările de desfundare pentru introducerea unui cablu.
de la Lipova, cărora li se atribuie Pe partea interioară, se găsesc de cetatea şi după numele căruia ora­ tă cu motive m ilitare şi o acoladă, re din interiorul său. CETĂŢENII :
întemeierea cartierului Lipoveni asemenea, alte două bassoreliefurit şul a fost num it Karlsburg şi Alba la m ijlocul căreia este o stemă a Prof G1IEORG1IE ANG1IEL Unii-astupă, alţii sapă
Ce-or avea de gînd să facă