Page 51 - 1964-03
P. 51
Fag. 3
Nr 2866 Drumul socialismului
Lucrări în livadă
D IN A C TIV ITA TE A Ce se ascunde în spatele justificărilor La gospodăria colectivă din I’cş- 4 800 pomi, iar pc 4 ba. livezi po
DE PARTID tcana, raionul Haţeg, sc acordă o rod s-au făcui tăieri dc prim ăvară.
f »r (Urmare din pag. l-a) meni ca şi în luna ianuarie, dar s-a rilo r semnalate. Văicăreala, ju s tifi atenţie sporită efectuării la tim p şi Dc asemenea, colectiviştii au c-
dus o susţinută muncă politică de carea cu orice preţ, demobilizează, dc calitate a lu cră rilo r dc prim ă Icctuat m uici rea şi îngrăşarca pc
ianuarie, dacă nu s-ar fi înregistrat masă pentru reducerea dilu ţie i sub ascunde în spatele ci lipsuri care, vară în livezi. Astfel, pină acum, o suprafaţă dc 7 ha., lucrare ce
Ca şi în celelalte in tie p rin d cii şi organizaţii economice, comuniştii nici o absenţă nemotivată, s-ar fi admis, organizaţiile de partid au lichidate fiin d , vor duce la îmbună cu ajutorul unei brigăzi fitosanita- sc va executa pe incă 43 ha. ocupa
din unităţile com atului tic atol au in a/cn{ia lor îndeplinirea sarcinilor realizat un spor de producţie de 1,7 controlat îndeaproape felul în care tăţirea procesului dc producţie. Pen te de livoda tinără.
ce le revin pe linia asigurării unei tot mai bune aprovizionări şi deserviri la sută, iar în februarie de 0,5 la conducerile tehnice traduc în viaţă tru aceasta însă, organizaţiile de rc de la S.M.T. au fost stropiţi
a oamenilor muncii. In acest scop, organizaţiile de partid de aici pun in sută. Este adevărat, de la o lună la hotărîrile luate de comunişti. Urm a partid trebuie să-şi exercite cu exi
discuţia comuniştilor cele mai importante probleme şi iau măsuti cores alta num ărul absenţelor nemotivate rea : planul de metal extras din m i genţă dreptul de control asupra con I
punzătoare pentru ridicarea activităţii comerciale la nivelul sarcinilor, a scăz.ut, dar luptîndu-se nu pentru nereul comun a fost îndeplinit în ducerilor tehnice, să-i tragă la răs >
lată ci leva aspecte din activitatea acestor organizaţii de pailid. a fi reduse la zero, ci luîndu-se ca proporţie de 104,6 la sută. Rezultă pundere pe cei ce nu se încadrează în tre p rin d e re a fo re s tie ră H u n e d o a ra
etalon luna precedentă, exigenţa sca deci câ şi la E. M. Barza se ponte in disciplina de producţie. Ele vor *
de şi nu se face totul pentru redu extrage minereu de calitate, cu toa trebui să lupte pentru traducerea a n g a j e a z ă : *
te că luni in sir unele cadre tehnice
consecventă în ’Viaţâ a p ro p riilo r hQ-
Pentru educarea lucrătorilor din comerţ cerea absenţelor nemotivate. Astfel, au susţinut contrariul. . tărîri, sa desfăşoare o susţinută *
se pierde o însemnată cantitate de
minereu şi metal. Com uniştii vor trebui să urm ă munca politică de masă pentru în f£ doi m aiştri de exploatare; * »
Desfăşurarea unui comerţ civiliza t Pentru a combate unele manifes rească îndeaproape traducerea în 1
îi ridicarea conştiinţei pentru păstra tări străine com erţului socialist, or Să lie respectate viaţă a h o tă rîrilo r luate, să ducă o deplinirea exemplară a tu turor sar sg doi mecanici penlru funiculare ssen. * i
rea avutului obştesc sînt probleme ganizaţia de bază a îndrum at colec luptă necruţătoare îm potriva lipsu cin ilo r de plan. Informaţii suplimentare se primesc la sediul
s
care au stat in atenţia organizaţiei tivele gazetei de perete şi postului p ro p riile h o îă rîri ! >
de partid din cadrul O.C L. produse U.T.M. de control să popularizeze întreprinderii forestiere din Hunedoara, str. Dr. I s
industriale din oraşul Hunedoara. In pe fruntaşii în muncă şi să in a titu Com uniştii de la E. M. Barza nu *
acest scop s-au organizat o serie dc dine faţă de cei care au manifestări râmîn pasivi faţă de lipsurile ce se Petra Groza nr. 37, telefon 2027. s i
activităţi educative şi instructive. Cu străine com erţului socialist. S-a reu manifestă in procesul de producţie.
sp rijin u l com itetului orăşenesc dc şit astfel ca unele abateri ale tov. In adunările generale ale organiza J
partid s-a organizat cu toţi salariaţii Geta Şelaru şi Olga Foca să fie în ţiilo r de bază, precum şi în comite
un ciclu de conferinţe pe teme edu lăturate. tul de partid, problemele producţiei
cative. S-au prezentat cu acest p ri In scopul în tă ririi răspunderii şl au fost analizate m ultilateral. S-au
lej conferinţe pe teme ca : „Fiziono luat măsuri cu p rivire la îm bunătă
mia m oral-politică a omului societă a g rijii faţă de avutul obştesc, au ţirea asistenţei tehnice, întărirea
ţii socialiste**, „Despre morala comu fost prelucrate unele cazuri de dela controlului calităţii m inereului, în COOPERATIVA „MUREŞUL" OKI ALBA IULIA
nistă" şi altele. pidări săvirşite în unităţile O.C.L. tărirea disciplinei în muncă şi alte
Avînd în vedere că o bună parte produse industriale. De asemenea, o le, O rganizaţiile de partid ou îndru strada Unirii nr. 2t telefon 756-758
a lu cră to rilor din unităţile comer mat organizaţiile sindicale şi U.T.M.
ciale ale O.C.L. produse industriale dată cu înfiinţarea comisiei de jude tn desfăşurarea unei intense activi
sînt tineri, la indieaţin organizaţiei cată tovărăşească au fost puse în tăţi în s p rijin u l producţiei. Dar, co E X E C U T A
de partid, in cadrul adunărilor ge discuţia întregului colectiv unele m itetul de partid şi birourile orga
nerale ale organizaţiei U.T.M. s-au abateri de la disciplină. niza ţiilor de bază n-au urm ărit în p e n tru u n ită ţile d e s ta t şi c o o p e ra tis te ,
prelucrat materiale cum sint „Ce a deaproape şi cu consecvenţă cum
dat regimul de democraţie populară Toate aceste măsuri au condus la sînt traduse în viaţă măsurile luate, G .A .C . şi p a rtic u la ri,
îm bunătăţirea a ctivită ţii colectivului,
tinerei generaţii", „Cum să ne com nu şi-au exercitat cu maximum de
lucru reflectat si de depăşirea sarci REBORINĂRI de:
portăm in tim pul program ului" ele. exigenţă dreptul de control asupra
nilo r planului de desfacere în p ri conducerilor tehnice. Aceasta a dus
In acelaşi tim p, organizaţia de — m oîoare efiecfrice, dinaituiri de
mele două luni cu 100 şi respectiv la moleşeaiă, la neindeplinirea pro
partid a căutat să cuprindă în în-
107 la sulă. p riilo r hotărîri, la acceptarea jus maşină (insla8a|ii auto), g en era
văţăm întu) de partid un num ăr cit tifică rilo r. Luna februarie confirm ă Calitatea pieselor executate dc fre z o ru l Traian T rif dc la Atelierele
A U R E LIA TITIE R U „A rd e a lu l" din Alba Iu lia, este una nim apreciată dc colectivul în tre p rin toare de curent continuu etc,
mai mare de lucrători, caic să par secretar al organizaţiei dc bază acest lucru. S-a lucrat în aceleaşi derii. F iind un bun organizator şi poscdînd bogate cunoştinţe profesiona
ticipe cu regularitate la cercuri şi P.M.R. din cadrul O.C.L. condiţii de zăcămînt, cu aceiaşi oa le, ol îşi depăşeşte zi dc zi planul dc producţie. SECŢIA DE BLANURI
cursuri. produse industriale Hunedoara
argâseşte piei de ovine şi execută la comandă
In discuţie - producţia de preparate proprii cu materialul cooperativei sau al clientului:
De ie Comisia regionala de fotbal
Una din sarcinile im portante care taurantelor „M etalul" din Hunedoa — misade, gulere, căciuli, pieptare,
stă în faţa lucrătorilor unităţilor de ra şi cel din Călan, care au un sor In şedinţa pe care a avut-o recent, jucători nelegitim aţi. In urma aces Refractara Alba Iulia — Retezatul (cojocele) precum şi orice alte
alim entaţie publică, este sporirea tim ent redus de preparate, ia r cali Comisia regională de fotbal a hotă- tei hotărîri. iată cum arată clasa Haţeg; Parîngul Lonea-Textila Sebeş;
producţiei de preparate proprii. Prin tatea lasă de dorit. :ît urm ătoarele: mentul tu ru lu i : articole de blană.
aceasta se pune la dispoziţia consu In discuţiile purtate, com uniştii J. R eturul cam pionatului regio- C LAS A M E N TU L ConstrucioruJ Hunedoara — M ine
m atorilor un bogat şi variat sorti Viorica Rîpan, Teodora Cărămidaru, nai de fotbal. M it la seiuoii cit şi I. C.F.R. SimeHa 13 10 3 0 23: 8 23 rul Aninoasa; A urul Brad — M ine De asemenea, execută încălţăm inte durabilă şi
ment de produse culinare. Iosii' C raitzer şi a lţii au venit cu pro la ju n io ri va începe la 22 martie 2. M in. Aninoasa 13 rul Vulcan; Ş iiinţa Petroşani — Jiul
In scopul lu ă rii celor mai cores puneri de îm bunătăţire a „a ctivită ţii J964. 8 ? 3 29:14 18 II P etrila; M inerul Ghelar — C.F.R. de bună calitate prin secţia de comandă din Plaja
punzătoare măsuri pentru sporirea sectorului de preparate proprii. S-au 2. Comisiile raionale de fotbal se 3. A urul Brad 13 6 4 3 28:13 J0 Simeria.
producţiei de preparate proprii in uni stabilit cu acest prilej şi o serie de 4. M in. Vulcan 13 7 2 4 37:17 16 ETAPA A V I-A 1 Mai nr. 16,
tăţile T.A.P.L. Hunedoara, organizaţia măsuri care să fie luate de conduce vor preocupa de omologarea tutu 5. Pa ring. Lonea 13 7 2 4 19:13 16 M inerul Ghelur — M inerul Telîuc;
de partid dc aici a pus in discuţia co ror terenurilor de fotbal, ia r pină la C. Cons. Huned. 13 5 5 3 21:10 15 C.F.R. Simeria — Ş tiinţa Petroşani;
rea T.A.P.L. Drept rezultat al a p li dala de 22 m artie a.c. vor raporta 7. Textila Sebeş 13 5 2 6 19:18 12 Jiul II Petrila — A urul Brad; M i
m uniştilor înlr-una din recentele cării m ăsurilor de reorganizare a co comisiei regionale despre masurile 8. Dacia Orâş. 13 4 4 5 28:27 12 nerul Vulcan — Constructorul Hu
adunări generale şi această proble misiei tehnice culinare, a in s tru irii Juate. 9. Ş tiinţa Petroş. 13 3 6 4 10:22 12 nedoara; M inerul Aninoasa — Parîn
mă. Din referatul prezentat de tov. brigăzilor de calitate, a îm bogăţirii 3. M eciurile restante din tu r a^e 10. Refract. Alba 13 4 6 10:35 11 gul Loncc; T extila Sebeş — Refrac
C.abriela Masalra, merceolog cu li m eniurilor etc., planul pe luna fe ju n io rilo r se vor disputa in 'unile 11. Retez. Haţeg 13 3 3 7 14:28 9 tam Aibă iu lia ; Retezatul Haţeg —
nar, a reieşit că unele unităţi cum aprilie-m ai, 196C 12. Jiu l 11 Petrila 13 3 2 8 20:22 8
sint restaurantul „C arpaţi" şi crama bruarie a fost depăşit cu 1,86 la sută. 4. O dată cu incenerea campiona 13. M in. Ghelar 13 3 2 8 15:34 8 Dacia Orăştie.
de vinuri s-au străduit să satisfacă IOAN PASCU tului regional al seniorilor şi ju n io - 14. M in. Teliuc 2 2 9 11:35 6 ETAPA A V II-A
cerinţele consumatorilor, depăşin- secretar al organizaţiei de bază rilo r vor începe şi campionatele oră 13 M inerul Tel inc — Retezatul Ha
du-şi sarcinile de plan. Nu acelaşi P.M.R. din cadrul T.A.P.L. şeneşti pentru copii. C LAS A M E N TU L JU N IO R ILO R ţeg; Dacia Orăştie — T extila Sebeş;
lucru l-au făcut însă colectivele res Hunedoara In t u r u i, c a m p io n a t u l u i, Refractara Alba Iulia — M inerul
5. In data de 17 m artie a.c orele E D IŢ IA 19G3— 19G4 Aninoasa; Parîngul Lonea — M ine-
8.30 delegaţi ai tuturor secţiilor de ru l Vulcan; Coostructorul Hunedoa
1. A u ru l Brad
12 11 0 1 30:10 22
fotbal care activează in campiona 2. Retez. Haţeg 11 8 1 2 32:13 17 ra — Jiul II Peîrila: A urul Brad —
Noi soiuri de grîu de toamnă tul regional de seniori şi ju n iori 3. M in. Vulcan 12 8 1 3 29:13 17 C.F.R. Surteria; Ştiinţa Petroşani —
precum şi în campionatul raional
4. Refrac. Alba 12 0 4 2 24:17 16 M inerul Ghelar.
se vor prezenta la sediul Consiliului
Specialiştii de la Institutul de cer ca 20 la sută mai marc decît soiul regional U.C.F.S. Hun*idoar*-Deva 5. Textila Sebeş 12 6 3 3 22:18 15 ETAPA A V N I-A
cetări pentru cereale şi plante teh Dezostaia care, in condiţiile ţă r i cu carnetele pentru v îz p, legitimare, 6. Min. Aninoasa 12 5 1 6 19:17 11 Ştiinţa Petroşani — M inerul Te-
nice de ia Fundulea au creat dona noastre, a dat in u ltim ii ani cel? însoţite de tabelul nominal a! jucă 7. Consl. Huned. 12 5 1 6 25:26 11 hue; M inerul G helar — A u ru l 3rnd;
noi soiuri de grîu de toamnă. Ele mai mari recolte. to rilo r cu num ărul carnetului. 8. M in. Ghelar 10 5 0 5 17:12 10 C i'.R . Simeria — Constructorul H u
sint verificate în acest an în 50 dn Fe terenurile experimentale se itr 9. Pa ring. Lonea 12 5 0 7 19:20 10 nedoara; Jiul 11 Petrila — Paringu’
o
Lonea: M inerul Vulcan — Refracta
5 16:24 10
4
centre de încercarea soiurilor situat-* studiază alte 25 de lin ii de grîu In urma hotărîrii biroul ut regio 10. Jiul [l Petrila 11 4 0 8 27:32 8 ra Alba Iulia; M inerul Aninoasa —
12
11. M in. Teliuc
'în' diferite regiuni ale tării. Noile create de specialiştii institutului. nal al U.C.F.S. Hunedoara-Deva, me 12. C.F.R. S in t i i 3 1 8 7:29 7 Dacia Orăştie; Textila Sebeş — Re
soiuri se caracterizează prin ir-o re Totodată, ei au început lucrării? ciul dintre echipele M inerul An:- 13. Dacia Orăş 12 O 0 9 13:29 0 tezatul Ilaţcg. OFERITE LA CONCURSUL
zistenţă mai mare la ger, secetă şi pentru obţinerea de h ib rizi de grîu noasa — C.F.R. SimeHa, disputat în 14. Ş tiinţa Petroş. 10 2 0 8 7:28 4 ETAPA A IX -A
r.ădere decît soiurile intensive s tră i pe baza de androsterilitate, — cu prim a etapă a turului, a fost omo M inerul Telîuc - • Textila Sebeş;
logat cu rezultatul de 3-0 în favoa
ne, au talie scundă, calitate bună polen steril. rea form aţiei C.F.R Simeria deoa Program ul returului Retezatul Haţeg — M inerul A ninoa I
şi o capacitate de producţie cu c ir (Agerpres) rece echipa din Aninoasa a folosit campionatului regional sa; Dacia Orăştie — M inerul V ul
can: Refractara Alba Iulia —- Jiul
al seniorilor II Petrila; Parîngul Lonea — C.F.R.
Sim eria: Constructorul Hunedoara
ETAPA f-a — M inerul G helar; A u ru l Brad —
M inerul Teliuc — Parîngul Lo Ştiinţa Petroşani. Biletele se găsesc de vîruare la agenţiile Loto
HsJLe ci n V i ,' . iz[ j e l e s â . p t ă . m . i n i 3 nea; Constructorul Hunedcara — Re ETAPA A X -A
fractara Alba Iu lia ; A u ru l Brad — A u ru l Brad — M inerul Teliuc ; Pronosport, cooperativele de consum, O.C.L., oticiile
Noi doi, bărbaţii Gol printre lupi Dacia Orăştie; Ş tiinţa Petroşani — Ştiinţa Petroşani — C onstructorul şî agenţ ile P.T.T.R., factori poştali şi vînzăfori volanţi.
Retezatul Haţeg; M inerul G helar — Hunedoara; M inerul G ueiar — Pa
Textila Sebeş; C.F 11. Simeria — M i ringul Lonea; C.F.R. Suneria — Re
nerul Aninoasa; Jiul II Pelrda — fractara Alba Iu lia ; Jiu! lf Petri-
M inerul Vulcan. la — Dada Orăştie; M in im i V ul
ETAPA A II-A can — Retezatul Haţeg ; M inerul
Jnil TI Petrila — M inerul Telîuc: Aninoasa — Textila Sebeş,
M inerul Vulcan — C.F.R. Sunena; ETAPA A X l-A y tg n n A jzaaa. ;;
M inerul Aninoasa — M inerul Ghi M inerul Teliuc — M inerul A ni-
lar; Textila Sebeş — Ştiinţa Petro noasa; Textila Sebeş — M inerul
şani; Retezatul Haţeg — A urul Brad; Vulcan; Retezatul Haţeg — Jiul 11 Magazinele Agrosein au pus în vrnzare cantităţi j
Dacia Orăştie — Constructorul Hu P etrila; Dacia Orăştie — C.l' H. Sî mari de seminţe de legumi: într-uu sortiment mai>
nedoara; Refractara Aibă Iulia — meria; Refractara Alba Iulia — M i oogat, care asigură producţii mari, cu calităţi cu-ţr
Parîngul Lonea. nerul Ghelar; Parîngul Lonea
Ştiinţa Petroşani; Constructorul H j- linare şi tchnoloR'ce superioare,
ETAPA A III-A
M inerul Teliuc — Refrauluia A l nedoara — A urul Brad Penlru culturi de toamnă şi culturi duble procu-{
ba Iulia; Pa ringul Lunca — Dacia ETAPA A X II-A -S taţi-vă dui timp: CASTRAVEŢI CORNISOM, RI-C
O răşiic; Constructorul Hunedoara Constructorul M uncdnjra — M ine DICHl NEGRE DE IARNA, CONOPIDA, GULII,
— Retezatul H;;ţeg; Aurul Brad — rul Teliuc; A urul Brad — Paringu» GULIOARE, SALATA, RIDICHI DE LUNA, SPA- f
T extila Sebeş; Ştiinţa Petroşani — Lonea; ş iiin ţa Petroşani — Refrac NAC etc.
M inerul Aninoasa; M inerul Ghelar tara Alba Iu lia ; M inerul Ghelar —
— M inerul Vulcan; C.F.R. Simeria Dacia Orăştie; C.F.R, Simeria — Re Depozitele Agrosein desfac:
Realizat după scenariul Iul Analolc ICuzncfov, Ulmul Filmul de mai sus, producţie a studiourilor „Dela" — Jiul It Petri ia. tezatul Haţeg; Jiul II Petnla — Tex Jm
tila Sebeş; M inerul Vulcan — .Mine
ETAPA A IV -A
„N oi doi. bărbaţii”, producţie a studioului „A . P. Dov- Berlin, ecranizat după romanul cu acelaşi nume a lut C.F.R, Simeria — M irv ru l Teliuc; rul Aninoasa. P O R U M B
jcnko" din Kiev, prezintă Iranslormărilc In bine petre Bruno Apilz, redă ultimele zile ale lagărului lutlcrisî Jiul II Petrila — M inerul Ghelar: ETAPA A X III-A Seminţe din hibrizi dubli de mare productivitate
cute in viata şolerului Gorlov, datorită unui băietei. din Buchenwuld care s-a auloclibcral prin Jorfa unită M inerul Vulcan — Ş iim la Petro M inerul Teliuc — M inerul Vul ; cu perioadă de vegetaţie de la 105—145 zile, pen-
Gorlov, şoler la un sovhoz, deslăşoară o viată în a deţinuţilor, sub conducerea comitetului ilegal de re şani; M inerul Aninoasa — Aurul can; M inerul Aninoasa — Jiul II Pe jtru cultura uscală sau penlru irigaţii, pentru boabe
gustă, meschină, ştearsă. Băiatul, fiu l unei invâtăloare zistentă din lagăr. Brad: Textila Sebeş — Constructo trila ; Textila Sebeş — C .F ll. Sîme- i şi siloz.
cu viata lui interioară curată şi luminoasă, reuşeşte să-l Bazat pe acest Japt real, in Ulm se deslăşoară ac/iu- rul Hunedoara: Retezatul Haţeg — ria; Retezatul Haţeg — M inerul Ghe
convingă pe Gorlov să privească Intr-un chip nou tot nile organizafici internaţionale ilegale din lagăr îm Parîngul Lonea ; Dacia Orăştie — lar; Dacia Orăştie — Ş tiinţa Petro
ce-l înconjoară si să reileeteze asupra propriei sale v ic ii. Refractara Aibă Iul ?. şani; Refractara Alba Iulia — Aurul
potriva aparatului de teroare bestială pentru « salva ETAPA A V-A Brad; Parîngul Lonea — Construc
Sentimentele dc prietenie şi de afecţiune pe care le CULTURI TEHNICE
via{a unui copil adus ilegal In lagăr. Timp de săpiu- M inerul Teliuc — Dacia Orăştie; torul Hunedoara. 3
încearcă pentru prima oară Gorlov li deschid un o ri Seminţe din soiuri raionale, rezistente la boli şi
mîni, viata copilului a lost simbolul deţinuţilor pentru p *
zont nou In comportarea lui in viilor. dăunători, cu însuşiri tehnologice superioare, create
Filmul rulează la cinematograful „ Patria“ între 16-18 a se elibera. Filmul rulează la cincmatogralul „A rta " 7 de Staţiunile Experimentale ale Institutului Central de ,
murlie. între 16— 18 martie. de corespondenţi / Cercetări Agricole.
Vară romantică Cascada diavolului
m comunică: 1 u
* PLANTE d e n u t r e ţ
;umas pină la declanşai ea Campa Seminţe de plante furajere din provenienţe va-
P regătiri pentru campanie niei agi icoie de prim ăvara, colacii* ! loroase, raionale în diferite zone pedoclim alice care
viştii participă <n mare număr la ! asigură turaje cu valoare nutritivă ridicată şi seminţe
Lucrările de pregătire a campa lucrările dc curăţare <1 păşunii. •‘ de ierburi perene penlrii în (eleni ri de taluzuri, te-
niei auricule dc prim ăvară, la G.A.C. Pînă in prezent, uim ind exemplu! £ rase ele.
din Vingard, raionui Sebeş, sc apro com uniştilor, peste 200 de colecti
pie dc sfiişit. M obilizaţi de organi vişti au efectuai t .000 ore dc m un
zaţia de partid şi consiliu) de con că patriotică, curăţind npioape 300 POMI FRUCTIFERI
ducere, colectiviştii munces; cu în ha dc păşune. Intr-un bogat sortiment
sufleţire pentru asigurarea tuturor A LEX A N D R U G Ă IN A R V I Ţ E
condiţiilo r de care depinde obţinerea brigadier ^ 'n S0,Ufl de vin, altoite pe port-altoi
unor recolte spu.ue la hectar. I Penlru diferite tipuri de sol. 1
Pînă la această data (14 m anie Spectacol prezentat
ac.), colectivişiii dc aici au condi
ţionat cantitatea ue 4.000 kg seminţe de elevi
de cereale păion.se şi nu transporta' Pe scena căm inului cultural din
peste 900 tone îngrăşăminte natu f: F L O R I
Producţie a studiourilor cinematografice „ Bucureşti", Filmul ,.Cascada diavolului“ este o producţie Cinc- vingard, elcvu şcolii de 6 ani un v ; v
rale la t imp. Au mai fost puşi l<i ;n- C. Seminţe pentru culturi comerciale, parcuri şi grâ- *
Ulmul „\'a râ rom anticii", realizai după scenariul lui Oc- bras Sao Paulo — Brazilia. Acţiunea se deslăşoară in prezentat zilele tre, uie un ooga: Jdini dm difeule specii şi varietăţi,
lav Pancu-Iuşi, ne înfăţişează, pe fondul luptei onlilus- anul 1863 in timpul războiului dintre Brazilia Si Para ruvîzar. 5.000 kg cartofi. La grădina program artiştii'. După conferinţa ţ IERBURI A
de legume au fost confecţionate 300
cislc a întregului popor, în Iruntc cu comunist ii, unul guay, in apropierea uriaşei cascade Iguasu. Filmul nu m p răsadniţe. ţinută de iov. Dorica D ragă, corul ^ Pentru spaţii verzi, terenuri de sport etc. {
din uspcclc’e principale ale accslci lu p te ; educarea aduce analiza aprofundată .3 unor caractere. Ceea ce elevilor a prezenta: un program de
Cele mai bune rezultate la aces ă
morală a tinerei generalii, sădirea în inimile tinere a atrage atenfia în lilm este ulmos/cra in care se desfă cintcce revoluţionare şi populare
conş/iin/ei binelui şi răului, o ideii necesităţii luptei şoară acţiunea, îmbinarea lirism ului cu violenta. Cas te lucrări le-au obţinut colectiviştii Au fost rentate poezii, iar în con A ADRESAŢI VA T U T U R O R UNITĂŢILOR \
pentru trium iul binelui. Urmărind o seric de lapte cada uriaşă este decorul principal al excrciiiilor şi sce- lorgu Bojan, Simion Arsu, Ioan Sn- tinuare a fost prezentată piesa „P u AGROSEIU DIN TARA CARE VA LIVUEA7A DIN ţ
bestiale ale hitleriştilor, opunind putreziciunii acestora /ic/or dc tortură, dar şi al momentelor dc visare lirică. ciu, Hocii Ştefan, lnar. Tom a si a lţii. păza din Tei". t 1 DEPOZITE SI MAGAZINE SEMINŢE SI MA- *j
morala tuminoosă a comuniştilor şi ani ilascişl Hor, Ul M eritul Ulmului este dc a fixa pe peliculă ceva din o ri- GMEOUGHE RADU La reuşita spectacolului şi-au adus *c ® A V TERI Al SĂDI f OR DIN SOIURI CU AUTENTI
mul ne tace să cunoaştem două aspecte ale luptei an ginalilalcu peisajului brazilian şi din. istoria unui con preşedinte al G.A.C. contribuţia pi oleson.il lsmanoil Sn- CITATE Şl VA*- OARE CULTURALA GARAM- >
tifasciste. tinent adeseori s/işiat dc nedreptăţi- Inmon, d irijo ru l corului, şi învăţă | / A ^ r o s e m ^ ^ TATA.
Filmul rulează la cincmatogralul ,,Arla" între 19—22 Filmul rulează Io cinematograful „Palria" între 10-22 Prin muncă patriotică toarea Rafila Popa. m
martie. mari ie. AUR EL SCORŢA >
I
Folosind zilele prielnice care au directorul şcolii dc 8 ani 1 •A