Page 53 - 1964-03

| 1 'Ur>f>dcM r£-Deva

PROLETARI D l\' TOATE TÂR1LE. VSD Ţl-VÂI
Vizita delegaţiei Comitetului Central al Partidului

Muncitoresc Romîn în Uniunea Sovietică

MOSCOVA KT (Agerpres). — avut loc m U ln iii între tovarăşul In tîln irilc s-au desfăşurat in tr-o
Delegaţia C om itetului Central al X'. S. Hruşciov, prim-secretai al C.C. atmosferă dc prietenie frăţească şi
P artidului Muncitoresc- Romîn in al P.C.U.S., si delegaţia Corni telului cordialitate,
frunte cu tovarăşul Ion Gheorglu* Central al P artidului Muncitoresc La 16 martie, delegaţia C.C. al
Maurei*, membru al B iroului Politie Romîn. in frunte cu tovarăşul Ion P.M.R a plecat spre patrie.
al CC. al P.M.R., din varo fur parte Gheorghe Maurei*. Delegaţia a fost condusă la aero­
tovarăşii Emil Bodnăraş. Nicolae La în lîln iri au participat din par­ port de tovarăşii N. S. Hruşciov,
Ceauşescu si Chivu Stoica, mem bri tea C.C. al P.M.R., tovarăşii Emil A. I. M ikoian, V P Mjavanadze.
ai B iroului P olitic al CC. ul P.M.R., Bodnăraş, Nicolae Ceauşescu, Chivu ). V Andropov, G. D. D javahişvili,
înapoindu-se de Ia Pekin şi Phenian, Sioica, membri ai B iroului Politic al M. H. Bgajba.
’ T-tr a sosit in seara zilei de 14 m artie la C.C. al P.M.R Părăsind spaţiul aerian al Uniu­
Gagra, pentru a avea întrevederi eu Din partea C.C al P.C.U.S. au par­ nii Sovietice, tovarăşul Ion Gheor­
tovarăşul N. S. Hruşciov, prim^secr-j- ticipat tovarăşii A. I. M ikoian, mem­ ghe Maurei* a trim is tovarăşului
Anul X V I. Nr. 2*67 M A R I I 17 M A R T IE 1964 la r al C.C. al P.C.U.S, bru al Prezidiului C.C al P.C.U.S., N. S. Hruşciov. prim -secretar al Co­
La aeroportul din Adlcr. delega­ V. P- Mjavanadze, membru supleant m itetului Central al P artidului Co­
ţia C.C al P.M.R. a fost întîm pinalâ al P rezidiului C.C. al P.C.U.S., I. V. munist al U niunii Sovietice, urm ă­
de N. S. Hruşciov, prîm -secreiar a! Andropov, secretar al C.C. al P.C.U.S. toarea telegramă:
C.C. al P.C.U.S., A. I. M ikoian, mem­ In tim pul in tiln irilo r. reprezentan­ De la bordul avionului, delegaţia
La masa rotundă bru al P rezidiului C.C. al P.C.U.S., ţii celor două partide au făcut un C om itetului Centra) al P artidului
V. P. Mjavanadze, membru suple-un schimb dc păreri in probleme care Muncitoresc Romîn părăsind spaţiul
al Prezidiului C.C al P.C.U.S., prim - prezintă interes reciproc. In cursul aerian al U niunii Sovietice, vă trans­
Gospodărirea secretar al C.C. al P.C. din Gruzia. deosebită problem elor legale de lu p i* mite un prietenesc si cordial salut,
convorbirilor s-a acordat o atenţie
1. V. Andropov. secretar al C.C. al
dumneavoastră personal şi P artidu­
P.C.U.S., G. D. D javahisvili, membru pentru întărirea u n ită ţii şl coeziunii lui Comunist al U niunii Sovietice, şt
al C.C. al P.C.U.S., M. T. Bgajba, se­ ţă rilo r socialiste, a m işcării comuniste adresează totodată poporului sovie­
şi înfrumuseţarea cretar al Com itetului regional de si muncitoreşti internaţionale pe baza în munca şi lupta pentru construi­
tic cele mni calde urări de succes
partid din Abhazia.
p rin cip iilo r m arxism -Ieninism ului si
La 15 şi 16 martie, la Gagra au iniei naţionalism ului proletar. re.! comunismului şi apărarea păcii.
satelor Delegaţia Comitetului Central al Partidului
In u ltim ii ani acţiunile de în fru ­ tul unor materiale ca : nisip, lemn,
museţare şi gospodărire a statelor var ele. Muncitoresc Romîn s-a înapoiat în Capitală
nu căpătat o amploare tot mai mare. Pentru a nu stînjeni campaniile a-
în întrecerea patriotică ce se tleslă- gricole şi a înfăptui totuşi lucrările Luni la amiază, s-a înapoiat în Ca­ tei, Mihaî Dalea, Gheorghe Gaston basadorul U niunii Sovietice în R.P.
şonră între comune pentru cucerirea gospodăreşti, sfatul popular comunal pitala delegaţia C om itetului Central M arin. Gogii Radulescu, Constantin
titlu lu i de „Fruntaş în acţiunile gos- — a arătat iov. Nan Roman — a con­ al P artidului Muncitoresc Romîn, al­ Tuzu. membri ai C.C. al P.M.R., ai Romînâ, Giăn Du Hoan, ambasado­
jxxIAreşti şi de înfrum useţai e‘‘, sfă­ venit cu consiliul de conducere al rul R.P.D. Coreene în R.P. Romină.
cătuită din tovarăşii Ion Gheorghe C onsiliului de Stat si ai guvernului, Hon-Si-giu, însărcinatul cu afaceri
tui ile populare, conduse şi îndru­ gospodăriei colective să formăm e- Manrer, conducătorul delegaţiei. Lunii conducători ai organizaţiilor obşteşti ad-inteiim al R.P. Chineze în R. P.
mate de organele şi organizaţiile de c-hipo de colectivişti care să participe Bodnăraş, Nicolae Ceauşescu şi C hi­ si in s titu ţiilo r centrale, activişti de
partid, întreprind acţiuni de masă. la lucrările am intite. vu Stoica, membri ai B iroului Politic partid Romină, şi membri ai acestor amba­
avind la ba/ă un plan bine întoc­ De un real sp rijin iu acţiunile ob­ al C om itetului Central al P artidului sade.
m it. In înfăptuirea obiectivelor sta­ şteşti sini şi studiile şi propunerile Muncitoresc Romîn. Au lost prezenţi I. I\. Jogalin, am­ (Agerpres)
b ilite se nasc in iţiative, se lac va­ com isiilor permanente de pe lingă
loroase propuneri, se folosesc pe sfaturile populare. Mai m ulţi tova­ Eugenia Caşpar esle una din evidenliaiele întrecerii socialiste de La sosire, pe aeroportul Răneasa,
seară largă resursele locale. răşi au scos în evidenţă acest lucru. la secţia încheiat ciorapi a labricii Sebeşul’ din Sebeş îmbogăţit)- au fast prezenţi tovarăşii Gheor/me
Apostol,
Tocmai în scopul de a cunoaşte La Doştat de pildă comisia perma­ du-şi mereu cunoştinţele profesionale, muncind cu hărnicie şi înde- Gheorghiu-Dej, Gheorghe Dră;ghici, Lucrările şedinţei plenare
Petre Borilă, Alexandru
preocupările sfa tu rilo r populate co­ nentă a propus deschiderea unei ca­ mi nare. ea reuşeşte să-şi depăşească planul lunar în medie cu 79 /a Alexandru Moghioroş, Alexandru
munale pentru înfăptuirea acestor riere de nisip în marginea satului, a Consiliului
acţiuni, form ele si metodele de m un­ necesară construcţiilor, in locul nu­ sută şi în acelaşi timp să realizeze un indice mare de produse de ca­ Birlâdcanu, D um itru Colin, Leonte
că, redacţia ziarului nostru, cu spri­ m it „F linta Miercurci*'. Pînâ atunci litatea I. Răutu. Leonlin Sâlujan, Ştefan Vol­
jin u l secţiei organizatorice a Sfatu­ nisipul se transporta de la o dis­ Superior al Agriculturii
lui popular regional a organizat zi­ tanţă de 4 km.
lele trecute o discuţie cu cîţiva pre­ Comisiile permanente au făcut şi
şedinţi de comitete executive ale propuneri privind realizarea unor Lu ni dimineaţa, in sala Pa la Lui i ii şedinte al C onsiliului Superior al
m ior sfaturi populare comunale. Iată lucrări. La Daia, de exemplu, s-a R epublicii Populare Romine, au A g ricu ltu rii, a prezentat apoi darea
citeva din aspectele desprinse în ca­ propus construirea unui bazin de început lucrările şedinţei plenare a de seamă asupra a ctivită ţii consilii­
drul discuţiilor purtate. 20.000 l. în păşunea comunală pen­ C onsiliului Superior al A g ricu ltu rii. lor agricole regionale şi raionale, a
tru adăparea anim alelor. Şedinţa a fost d?schisă de tovară­ gospodăriilor agricole colective în a-
B u n a o rg a n iz a re In multe comune este substanţial Cu trei zile mai devreme şul M ihail Dalea. secretar la C C .n l nul 1963 şi măsurile necesare pentru
şi sp rijin u l p rim it din partea orga­ La cariera P.M.R., preşedintele C onsiliului Su­ îndeplinirea s a b in ilo r de plan pea-
a m u n c ii nizaţiilor U.T.M., a com isiilor şi co­ Colectivul dc muncă al secţiei a IlI-a , sectorul forje dc la A telie ­ perior a) A g ricu ltu rii. nul 1964. Tovarăşul Bucur Şchiopa,
Iau pane m em brii C onsiliului şi
m itetelor de femei. rele R.iM.R. Sinieria, a reuşit vă-şi îndeplinească planul prim ei decade din Baniţa prim -vicepreşedinte al C onsiliului
In ce pliveşte mobilizarea resur­ in vita ţi — specialişti din institutele Superior al A g ric u ltu rii, a expus i*a-
Din discuţiile purtate a reieşit că selor materiale, au reieşit o seric de din această lună cu 8 zile mai devreme. (Mobilizaţi de comunişti, lu ­ de cercetări şi de învăţâm înt agricol porlul privind activitatea economică
la baza tuturor succeselor sta in p ri­ foi ine şi mijloace. Pentru urgentarea crătorii din acest sector şi-au organizat mai bine munca, folosind astfel Muncitorii carierei de calcar din superior, de la consiliile agricole re­ şi de producţie a gospodăriilor a g ri­
mul tin d buna organizare a muncii construcţiei căm inului cultural din din plin tim pul afectat pentru lucru. Baniţa au lucrat anul acesta cu mul- gionale, reprezentanţi ai conducerii cole dc star pe anul 1963 şi măsurile
privind acţiunile gospodăreşti şi de Doştat. sublinia tov. loan Ogncriu. Frumoase rezultate in îndeplinirea sarcinilor dc plan au obţinut lă însufleţire pentru realizarea şi de­ unor in stitu ţii centrale şi organizaţii
Înfrumuseţare. colec tiviş tii au hotărî! în cadrul u- m uncitorii loan Drăgoi. Gheorghe M unteanii, loan Crişa», Gheorghe obşteşti. pentru îndeplinirea planului pe anul
1964. Tn continuare, tovarăşul Nico­
La noi în comună sublinia tov. dunării populare să dea in mod be­ Ampoiţan si a lţii care, lucrind Iu confecţionarea suspensoarclor şi legă­ păşirea sarcinilor de plan. Ca urma­ I.a şedinţă participă tovarăşul A- lae Glosan. prim -vicepreşedinte al
Toun Ogncriu, preşedintele Com itetu­ nevol pe lingă contribuţia volun­ tu rilo r de arc, a tije lo r dc piston şi Iu presarea resoartelor, au executat re, o serie de brigăzi au realizat ran­ lexnndru Moghioroş, membru al Bi­ C onsiliului Superior al A g ric u ltu rii,
lu i executiv al S fatului popular co­ tară, contra valoarea a trei zile numai lucrări de hună calitate. damente ce depăşesc cu mult pe roului Politic al C om itetului Centra) a prezentat referatul asupra rezulta­
munal Doştat, raionul Sebeş, întrea­ muncă efectuate in G.A.C. al P artidului Muncitoresc Romîn, telor cercetărilor ştiin ţifice ale In s ti­
ga activitate de gospodărire şi în­ Bine folosite sint şi resursele lo­ V iltG lL CI.VIPUKEAN cele planificate. Rezultate deosebite vicepreşedinte al C onsiliului de M i­ tutului Centt*al de Cercetări Agrico­
frumuseţare se desfăşoară pc baza cale. Astfel, la Gurasad», arăta tov. corespondent au obţinut brigada condusă de Şte­ niştri. le şi a tem aticii dc cercetare pe acest
unui plan de acţiune. Prevederile Roman Nan, pentru fabricarea varu­ fan Prelipceanu care şi-a depăşit L u crările şedinţei sînt consacrate an.
planului au la bază propunerile fă­ lui necesar construcţiilor obşteşti s-a Brigăzi ştiinţifice în deplasare analizei muncii depuse de consiliile
cute de alegători în diferitele orazit, construit o varniţn în comună care a randamentul planificat cu '14,2 la agricole, de specialiştii şi lucrătorii După-ainiazâ au avut loc discuţii
şau de deputaţi in sesiuni. Planul îl satisfăcut cerinţele. In ziua de 15 m artie a.c„ din in i­ rog îs tra i şi în celelalte localităţi. sulă, cea condusă de Vladimir Maccu din agricultură, a rezultatelor o bţi­ in secţiile de specialitate ale Consi­
întocm im in cadrul şedinţei de co­ P rin tăierea a rborilor răzleţi din ţiativa Com itetului raional p c n i'ii P rintre problemele care au suseii.R cu o depăşire de 5,3 la sută şi cea nute în anul 1968 în vederea sta bili­ liu lu i Superior al A g ricu ltu rii în le­
m itet lărgită. Apoi este supus discu­ păşuni, de pe margine,t apelor şi din cult ură şi arta Sebeş şapte brigăzi un viu interes, se numără: situaţia rii celor mai eficiente măsuri si me­ gătură cu rapoartele prezentate.
ţiei masei largi de cetăţeni in ca­ parchetele comunale s-au procurat ştiinţifice b-aiî dupla.sat la sale. a lui Alexandru Gbeleţuic cu 2 la tode de muncă pentru îndeplinirea Lucrările şedinţei plenare conti­
drul unei adunări populare. Astfel, In cea mai maro pane lemnele ne­ M em brii brigăzilor s-au in iiln îl mi internaţională, metode de creştere a sulă. planului pe acest an. nuă.
in anul trecut în comuna s-a p la n ifi­ cesare noilor construcţii producţiei de plante tehnice la hec­ Tovarăşul Eugen Alexe, vicepre­ (Agerpres)
cat executarea a 11 lucrări gospodă­ In cadrul discuţiei s-au.desprins şi colectiviştii din Cmda, Draşov. tar. prevenirea bo lilor la animale, I. MJCLAUŞ
reşti şi de înfrum useţare printre alte aspecte legate de buna organi­ Şprîng. ungurei, Roşia de Secaş, Tau apărarea avutului obştesc eu*. corespondent
care construirea unui cămin cu ltu ­ zare a m um ii. şi Seeăşel.
ral, extinderea reţelei de ra d io lita rc La în liln irilo din Roşia de Secaş Magazin renovat
şi altele. Şi c îte v a re z u lta te şi Set-fişei au participat 150 şi respec­
După stabilirea planului de acţiu­ tiv 200 ţara ni colectivişti. In medic, La începutul lumi martie, în cen- Atît responsabilul cît şi vînzăto-
ni, a intervenit tov. Nan Roman, pre­ Astăzi m ulte dîn satele legiunii acelaşi număr dc participanţi s-a in- Iiul oraşului Orăşlie s-a redeschis rii de aici se străduiesc să satisfacă
şedintele C om itetului executiv ui noastre şi-au schimbat complet as­ magazinul de confecţii, complet re­
Sfatului popular comunal Guravid.g pectul. liste un luciu care demon­ novat. Magazinul a fost dotat cu cerinţele cumpărătorilor, printr-o cît
raionul 11ia. noi întocmim devizele strează că sfaturile populare, depu­ In sprijinul elevilor mobilier modern : rafluri-vitrine. tej­ mai bună deservire. In acelaşi scop,
şi schiţele de execuţie a In c u rilo r, taţii. s-au ridicat la înălţimea încre­ ghele, dulapuri, oglinzi, cabine pen­ atunci cînd cumpărătorii solicită
îndeosebi la cele de construcţii. T ot­ derii acordate de a conduce trebu­ In cadrul iiccărei clase de la Şcoa­ tru probă. Pe lingă magazin func­
odată stabilim si termenele de exe­ rile obşteşti, au dovedit ca sînt bun: la medie din Simeria au fost înfiin- ţionează si o secţie de retuş. unele mărfuri care nu sint în maga­
cuţie ale fiecărei lucrări. gospodari. In discuţiile purtate u iale brigăzi artistice de agitaţie care. zin, acestea sînt notate şi se inter­
preşedinţii sfa turilo r populare acest încă din primele zile, datorită sor­
Dar adevărata muncă abia acum în vers şi cînt, scot în evidenţă pe timentului de mărfuri bogat, maga­ vine pentru aducerea lor.
începe*. A vind in permanenţă s p riji­ lucru a lost evident, IhI.i doar cîteva elevii merituoşi la Învăţătură, satîri- zinul a cunoscut o mare afluenţa S ID O N IA IMUREŞAN
nul si îndrumarea organelor şi or­ exemple grăitoare. z.înd in acelaşi timp abaterile de la corespondentă
ganizaţiilor de partid, sfaturile popu­ In comuna Bucureşti, ne-a spus de cumpărători.
lare Isi îndreaptă atenţia înspre mo­ tov. loan Lasiăii, contravaloarea lu­ disciplină, inconsecvenţa în sludiu a
crărilor efectuate prin muncă patrio­ unor elevi etc.
bilizarea cetăţenilor la înfăptuirea Spectacol Ia vecini
lu cră rilo r stabilite, descoperirea şi tică se ridică la 1082.700 lei. S-au Create pentru a sprijini munca e-
valorificarea resurselor locale. In a- construit şi dat in folosinţă o şcoa­ levilor la învăţătură, brigăzile artis­ Formaţiile artistice ale căminului minului cultural condus de iov. loan
ceastă direcţie s-au folosit forme şi lă de 8 ani. un cămin c u ltu rii, s-au tice de agitaţie de la Şcoala medie cultural din comuna Vingard, raio­ Kreslel. cît şi brigada artistică de
mijloace variate in funcţie de con­ lărgit si amenajat drum uri şi multe din Simeria îşi confirmă pe deplin nul Sebeş, s-au deplasat duminică agitaţie.
d iţiile specifice fiecărei comune. altele. Fiecare cetăţean a efectuai in comuna vecină Ungarei. Aici. in
lucrări în valoare de 420 lei. eficacitatea. Au fost mult aplaudaţi în cadrul
M ultă vreme noi am i olim p iu ;'t P rintre lucrările înfăptuite in anul VIO RICA BĂN ĂŢEAN /<)(a unui numeros public, au pre­
greutăţi în mobilizarea cetăţenilor, i recut la Doştat. a ană tal iov. loan elevă — clasa X-a B zentat un reuşit spectacol In mod spectacolului şi tov Ana Solomon,
arăta tov. loan Drăghici. preşedintele Ogneiiu, se numără o şcoală nouă, llie Cenuşer şi Elena Bogdanei
Com itetului executiv al Sfatului electrificarea cătunului Deal. procu­ Şcoala medic Simeria deosebit au cules aplauze corul ca- AU R E L SCORŢA
popular comunal Săsciori. raionul rarea m aterialelor pentru un că­ corespondent
Sebeş, mai ales in perioadele cind min culiural, extinderea radiofirărîi,
gospodăriile colective erau în cam­ pa va rea drum ului la Mnz, amenaja­
panii agricole, 'lotuşi am ajuns r.i rea unui parc în faţa sfatului popu­
concluzia că clacă vom avea s p riji­ lar si altele. Fiecare cetăţean dîn co­ Concursul pionierilor şi şcolarilor
nul consiliului de conducere vom po­ mună a efectuat la aceste lucrări un
len îmbina armonios cele două ac­ număr de ore do muncă patriotică
ţiu n i : campaniile agricole cu acţiu­ a căror contravaloare se ridica la
nile de muncă patriotică. Discutîml 166,80 Icî.
împreună s-a stabilit ca brigăzile şi Ziua dc duminică, inuinle şi (lupă dusa (-a B de la Şcoala >,E>r. Pelru bogal, pătruns de multă com bativi­
echipele din G.A.C. să fio constituite laic-rări im portante care au înce­ masă, a rămas in ti/xirilu tn mintea Groz.ir ilin l>c\a tate şi continui educativ. Programul
pe c ircum scripţii electorale. Astfel, put şi continuă în comuna Gurasada, multor elevi, proiesori şi părinţi. in Sau prcz.eniai. a şa turn uu a fir­ brigăzii respective a refinut atenfia
la mobilizarea cetăţeni lot participă a arătat tov. Roman Nan, sint elec­ ziua rcspcclivă s-au tlcsflmuftii con­ mat stnqini. Iu intrarea pc scenă, ca tuturor participanţilor, liind mult
trificarea şi alinierea gardurilor din cursurile şcnlureşli dc cintece Şi linul brigada celor mici. Dar, pz apreciat. z\ceaslă apreciere a coin­
în prezent trei factori — deputatul, sat. Prin alinierea şi uniform izarea
brigadierul sau şeful de echipă clin dansttri, lotm afii de btiqăzi, solişti cil dc m iii. pc u lii de pornîli pc cis cu a juriu lu i cure a calilicul bri­
gospodărie şi responsabila comisiei gardurilor s-a schimbat pe iinolo vocali şi instrumentişti, dansatori c r i t i c i A ’.a rezultă şi din versurile gada respectivă pe locul in lîi diri
dc temei clin circum scripţie. Rezul­ străzi complot aspectul. dc. citdale : „Sintcm cam mici, dar în­ lorma(iile rlc acest gen din raza
cercăm
tatele au fost cele scontate. Şi in comuna Daia, arăta tov. Luind ticcarc cent tu raional sau oraşului.
Vnsilc C iută, s-a reuşii să se e xtin ­ orăşenesc — unde s-ou desfăşurat Să spunem lol <iiei Şcoala de S ani „PeUili Şandot"
Şi la noi. avind în vedere că ma­ concursul ile — despre liecarc s-ar Si rc -1 i'.in. şi cc-t bine. s-a prezentat cu tecilaloti buni, cu
joritatea locuitorilor lu .iv a /j ta ex­ dă reţeaua do radinfieare, s-au con­ putea scrie multe tuciuri Inimoase < c c rău. vrem să-ndepărlăm tui cor ce a interpretat la un nivel
struit noi poduri si podeţe, s-au plan­
ploatarea miniera clin l’nr/a, aveam tat pomi. s-au r»'d'it agricu ltu rii 18 Peste tot puteai constata m m ace­ Ce e bine. să urmăm*1. corespunzător cinlecut „Pe drumul
unele greutăţi m mobilizarea la mun­ l,a. teren prin defrişări şt altele. laşi lucru, aceleaşi aspecte: d e ci Asemanindu-şl programul cu a) belşugului". Pe scenă s-au succedat
că. a arătat tov. loan Lusiâu, preşe­ Pentru noul an no-am propus să a- costumaţi umblînd de col o piua m uncitorilor ia ;c la sunctu.1 sirene­ şi ahe lorm atii, aIfj solişti vocali
dintele C om itetului e x e c u tiv al Sfa­ menajăm un parc pe un teren viran, colo, nerăbdători pinâ să apăra P* lor se indreuplâ spre uzine, şt-uu sau instrumentişti, recitatori sau
tului popular comunal Hueureş ■ scenă; părinţi, veniţi ta spectacol" cinial mai dcpaile xcrstiri/c ; dansator..
Discutînd cu mai m ulţi cetăţeni po­ nefolosit in circuitul agricol si a l­ pentru a-şi vedea copiii interpre­ „înspre şcoală am plecai
s ib ilită ţile de mobilizare am ajuns tei:* Deosebii de im portantă osie ac­ ţi nd un m l sau c itu l; proleson Si noi, mic cu mare. Tinerii a jliş ti din şcolile oraşului
la concluzia ca să organizam acţiuni ţiunea ele aliniere a străzilor comu- şi învăţători preocupaţi sa dea mi­ Invăliiul zi cu zi au aceat multe momente plăcute.
în zilele in care emu liberi. In ac *- ii.«i. c aro s-n făcut m* baza unui plan cilor interpreţi ultimele îndrumă1 i Totdeauna bine, Concursul a scos in evidentă talen­
laşi tim p pentru ca munca să vr dc .sistematizare'. Ca urm aro, majo­ cu privire ia program, d irijori, pra- Vom putea si noi să li in. te dc perspectivă. Nu sini motive
desfăşoare cit mat organizat am sta­ ri la lt*a gardurilor sini lacute din zid zenlatori etc. Cu alte cuvinte, preo­ In Irunle cu line" de îndoială asrrpra faptului că, cei
b ilit. de exemplu la construcţia s o ­ cupări, emoţii, bucurii. Apoi, drept angajament, învăţătu­ pc. caic i-am văzut duminică pc sce­
lii d? 8 ani. ca cetăţenii din ce!'.* 4 Discuţia organizata cu preşedinţii ra; să invete bme ca să tic, Infor­ nă, străduindu-sc să inter preteze cit
* j te să execute cîte o lucrare. A lt­ sfaturilor populare comunale a scos Pe scena de la şcoala mai ca m uncitorii harnici: Iruniap mai bine programul, peste citiva
fel c.ei din Rovina. Bucuresci şi Sa­ în evidenţă si faptul că in prezent Iu învăţătură şi comportare. Progra­ ani ii putem vedea, in calitate dc
interpreţi valoroşi, la diferite case
suri au lucrat la confecţionând că­ se pregătesc noi acţiuni gospodă­ medie „Decebal“ mul lor a continuat cu rele»in la de cultură, cluburi sau chiar la tea­
răm izii. iar cei din Curerhi la piatră. reşti si de înfrumuseţare. Peste tot A ici s-au perindat m icii interpreţi adresa cle\ ilor mai leneşi, sau cu tre sau lilarm onici. Fitcşle, acesta
La fel şi la 'construcţia căm inului există preocupare pentru a intim - de ta şcolile de opt ani din tata comportări neşcolate ar li un motiv de bucurie şi salis-
cultural din satul Rovina, fiecărei pii.a a XX-a aniversare a eliberării oraşului rcqionul Deva. După rid ic a ­ Au prezentul programe impresio­ lactic a lit pentru ei, cu v iito ri in­
circum scripţii i-a revenit sarcina să patriei cu noi şi însemnate realizări rea cortinei, pe scenă a apărui for­ nante şi alfi elevi ai şcolii respe•> terpreţi, cil şi pentru cei care li
ti\ c. Formaţia corală a şcolii, dan­
se ocupe de procurarea şi transpor­ în înfrumuseţarea satelor noastre. maţia corală a şcolarilor din Cris- satorii clasei a VI-n şi uite lormatii. pregătesc z.i dc z.i — profesorii şi
tur * care a interpretai bucali mu­ ‘ învăţătorii lor. Dar pină ulunci mai
zicale romineşli şi maghiare. A ur­ In mod deosebit s-a ev idcntiai trebuie depusă muncă, strădanii la
mat apoi, printre altele, un solist brigada artiştii ă a clasei a VII-a A, învăţătură, preocupare pentru ins,i-
Comune fruntaşe pe regiune care, acompaniul de mu tăcută u in­ dc la şcoala „D i Petru G rn/jt“ . care şirea cil mai temeinică a ştiinţei dc
a apărut pe scenă cu un program
(arte.
terpretai — bucurindu-se de apre­
cierea cuveniţii — „M oldova mea
Bilanţul realizări lor obţinute in cuito rii comunelor Bucuriei, ra­ Elevii Şcolii dc 8 ani din Sinlan-
întrecerea patrioticii cure s-a des­ ionul Brad. Doştat, raionul Sebeş drei şi-au început programul cu fin ate n |ia corespondenţilor
poezia: „Ţ ă rii m e le ic c iln lă dc c-
făşurat în anul 1963 în irc comu­ şi Cerbul din oraşul regional Hu­ leva Dugaci Eelicia, după care Hucl şi a colaboratorilor ziarului
nele clin legiunea noastră osie nedoara, cate s-au clasat, în or­ Gahriela a recitat poezia „PatUdu­
deosebit de rodnic In ţoale sa­ dine, pe primele trei locuri pe re­ lui". Ambele au lost răsplătite cu „Drumul socialismului0
tele cclăţcnii m obilizaţi de de­ giune. v ii aplauze In ziua de 22 martie a. c., re dacţia ziarului nostru organizea-
putaţi au execuiai prin numea pa­ Duminică în acetic comune au a- „Pe izvor, pc i/voraş" şi ,,7.i bade zn o consfătuire cu coresponden ţii voluntari şi colaboratorii săi.
triotică numeroase lucrări dc in­ vul loc adunări feslivein cadrul cu llu icu j\ pe o melodie jicnească, Colegiul de redacţie invită cores pondenţii şi colaboratorii să par-
teres obştesc cate au dus la ri­ cărora s-au înmînal: diplome de au lost interpretate de eleva Nistot ticipc la această consfătuire. In cadrul consfătuirii sc vor discuta
comune fruntaşe în întrecerea pa- Florica. S-a asistai apoi Iu o .sui/ă
dicarea nivelului lot dc viaţă, la de dansuri bănăţene, la interpreta­ probleme privind sarcinile actua ie care ne stau in faţă, posibllită-
irîotică pc anul 1963. Cu acest
înfrumuseţarea comunei. rea a ilor cîntcce romineşli şi ma­ file si căile de îmbunătăţire a mu ncii de viitor.
prilej au .fost înm uiate unor de­ ghiare, după care a venit una din
Cele mai însemnate realizări în putaţi şi cetăţeni insigne dc fru n ­ brigăzile celor mai tineri şcolari — Consfătuirea va începe in ziu a amintită la orele 9 dimineaţa,
această întrecere le-au obţinut lo­ taşi în gospodărirea satelor. Toaleta dc Diim ăvaiă a pom ilor. în sala U.R.C.M., str. Aurel Vlaicu nr. 1 Deva.