Page 54 - 1964-03

Pag. 2 Dramul socialismului Tir. 2867

i& n e şu B
c F > & s & i £

zuită a întregii suprafeţe de pajişti naturale. In r «'• Producerea seminţelor de ierburi -
Asigurarea baze/ furajere reprezintă cea mai im ­ Prin creşterea omdhc/fet de rioso verde
portantă condiţie pentru sporirea efectivelor de ani­ ta direcţie remarcăm ca pozitiv faptul că în cadrul
tuturor gospodăriilor colective s-au întocmit planuri o sarcină de mare însemnătate
male şi .1 producţiei acestora, precum şi pentru re­ m m cal
ducerea preţului de cost al produselor animaliere^ tehnice de îmbunătăţire, pe timp de 5 ani, a fiecă­
rui huo de păşune, planuri în care s-a stabilit apli­
In raionul Haţeg, pe lingă o bună tradiţie, există O acţiune deosebit de impor­ bune condiţii. Ca urmare, producţia
posibilităţi deosebit de favorabile pentru dezvolta­ carea diferenţiată a măsurilor de ameliorare, in func­ tanta pentru refacerea covorului ve­ dc seminţe este diminuată simţi lor.
ţie de specificul şi starea pajiştilor.
rea sectorului zootehnic Este vorba în prim ul rînd getal al pajiştilor naturale şi pen­ Un alt aspect negativ se poate :n-
despre faptul că păşunile şi lineţele. naturale, care Aplicarea complexelor de măsuri prevăzute va tru ridicarea valorii lor nutritive, prin tîIni la Sarmisegetuza A ici, deşi se­ se poate
ocupă o suprafaţă de peste 43.000 ha, constituie o duce în acest an la sporirea producţiei de masă ver­ îmbunătăţirea proporţiei între spe­ mănatul s-a făcut după indicaţiile
de pe păşuni cu circa 7 000 kg la ha In această pe­
sursă de furaje din cele mai importante. ciile de ierburi, o constituie pro­ date, lucrările de prăşit şi plivit au
In vederea valorificării mai depline a condiţiilor rioadă, cînd in cîmp se execută un volum mai mic ducerea seminţelor de graminee şi lost neglijate- Că aşa stau lucrurile ~
naturale şi economice existente, colectiviştii clin de lucrări agricole, tim pul favorabil trebuie folosit leguminoase necesare supraînsămîn- o dovedeşte şi faptul că preşedintele
din plin pentru aplicarea măsurilor de îngrijire şi
acest raion şi-au propus ca pînă la sfîrşitul anului sa ţărilor In această privinţă poate fi gospodăriei colective, tov. Traian tirana pe timp ck
sporească efectivul bovinelor cu 3 000 capete, iar al îmbunătăţire a păşunilor şi fîneţelor naturale. considerală ca bine venită iniţiati­ Albulescu, nici măcar nu s-a inte­
ovinelor cu peste 70.500 capete Realizarea obiecti­ Pentru a cunoaşte ce acţiuni s-au organizai pe a- va consiliului agricol raional de-a se resat ce Irebuie făcut pe lotul res­ o m m m /
velor stabilite in ceea ce priveşte dezvoltarea sec­ ceasta linie, redacţia ziarului nostru a întreprins un înfiinţa loturi semincere de ierburi pectiv-
torului zootehnic este condiţională însă în măsură raid anchetă în cîteva gospodării colective din ra­ în cadrul gospodăriilor colective din O mare vină o au şi tovarăşii de
hotărîtoare de luarea a o serie de măsuri menite să ionul Haţeg. In pagina de faţă redăm unele din raion. Astfel, potrivit sarcinilor sta- la consiliul agricol raional care răs­
contribuie la ameliorarea şi folosirea cit mai chib­ constatările făcute cu acest prilej. bilite, în anul trecut s-a repartizat pund de baza furajeră, deoarece nu \HL LAPTE
unor gospodării colective cum sînt au urmărit îndeaproape felul cum
cele din Şerel, Toteşti, Sînlămăria, consiliile de conducere ale G A.C.
Sarmisegetuza, Ostrov/ Berthelot şi- specialiştii din acesie unităţi se SAU
Rezultate pe măsura preocupării etc. sămînţa necesara penlru înfiin­ îngrijesc de producerea seminlelor
ţarea de loturi semincere pe 22 ha.
de ierburi. Esle necesar ca în acest
In planul tehnic de îmbunătăţire an, problemei asigurării seminţelor
In vederea va lo rifică rii mai depli­ dată consolidarea terenului cu fasci­ dc 12 m artie la această gospodărie a păşunilor s-a prevăzut ca pînă in pentru supraînsămmţăi i, să i se a-
cc.:de ţoala atenţia Mai multă pre­
ne a co n d iţiilo r nai ura k* si econo- ne. Tot în cadrul lu crărilor stabilite colectivă s au curăţat de muşuroaie anul 1960 să se supraînsămînţeze cu
r.ice de caro dispun, colectiviştii din în proiect s-a făcut supraînsăminţa- şi s a îndepărtat vegetaţia lemnoasă sămînţa produsă pe aceste loturi o ocupare trebuie să existe şi pentru
Berthelot au acordat o atenţie spo­ rca păşunii cu iei buri grammec şi nefolositoare de pe o suprafaţă de suprafaţă de peste 2400 ba păşune. îmbunătăţirea proporţiilor între spe­ V Â C CARNE
rită dezvoltării u c ste rii anim alelor. leguminoase din specii valoroase. A- 40 ha. Să vedem însă în ce măsură sc poa­ ciile de ierburi pe păşunile alpine.
In prezent, pe lîngă alte animale, poi, s-au aplicat cile 200 kg. ni trocul • 'ire b u ie arătat insă că pentru va­ te realiza acest obiectiv. De la în­ In acest scop încă de pe acum sa
sectorul zootehnic al gospodăriei co­ car şi 325 kg. superfoslat Iu ha. Su- lorificarea mai deplină a rezervelor ceput Irebuie să arătăm că proble­ se facă rezervalii pe trupurile de pă­
lective cuprinde 595 bovine şi i .274 pcrfosfatul s-a adm inistrat în toam­ de creştere a producţiei de iarbă este ma producem seminţelor de ierburi şune cu o compoziţie floristică va­
ovine. Concomitent cu sporirea e- nă, iar uitrocalcarul s-a aplicat in necesar ca să se acorde o mai mare nu este privilă cu suficientă răs­ loroasă.
fectivelor s-au obţinut unele rezulta­ două faze in prim ăvara anului 19C3. atenţie fe rtiliz ă rii păşunilor prin lîr- pundere de către consiliile de con­
te pozitive şi în ceea ce pliveşte Ca urm are a com plexului de măsuri lire şi cu urină. Pe trupul de păşu­ ducere ale gospodăriilor colective.
creşterea producţiei pe cap de a n i­ aplicate, producţia de masă verde pe ne „Scărişoara", anim alele au fast Esle suficient sa arătăm în aceasta
mal. Ca urmare, în anul trecut, co­ păşunea respectivă a crescut cu 7 900 ţinute in adăposturi nemutale din din Sîntămăria sămînţa repartizată Sfaturile populare pot ajuta mai mult
privinlă că, la gospodăria colectiva
lectiviştii au liv ra t stalului pe bază kg. la ha. I,'ăcînd un sim plu calcul acelaşi loc tim p de G-7 ani. Apoi,
de contract însemnate cantităţi de sc poale constata cu numai cu sporul este necesar ca la grajdu rile gospo­
produse animaliere, inregislrînd din dc masă verde obţinut pe această ca­ dăriei colective să se construiască în anul trecut pentru însămînţarea
sectorul zootehnic venituri în valoa­ lc pot fi hrănite tim p de 0 luni G6 bazine pentru colectarea m inei, cu a 2 ha a fost semănată cu mîna, Acolo unde comitetele executive văzut a se curăţa prin muncă patrio­ scurgere a apei de pc fineţe. Nici con­
re de aproape 50 la sută din totalul vaci, dc in care sc pot realiza 548 lai. acest îngrăşămînt valoros putindu-se fapt ce nu permite ca lucrările de ale s fa tu rilo r populare s au interesat tică, o suprafaţă dc 140 ha. păşune. siliul de conducere al acestei unităţi
v e n itu rilo r băneşti realizate de gos­ lapte sau 5,9 tone came. fertiliza anual cîteva zeci de ha. întreţinere să poată fi efectuate in şi au s p rijin it gospodăriile colective Tovarăşii de la sfatul popular m oti­ şi nici com itetul executiv a) sfatului
podăria colectivă. Efectuarea unui volum sporit de în realizarea pla n urilo r de îm bunătă­ vează că nu i încă tim pul prielnic. popular, preşedinte Petru Vasioni
Este un m otiv neîntemeiat, combă
ţire a păşunilor şi fineţelor, rezulta­
Din proprie experienţă colectiviş­ lucrări pe păşuni şi fineţe a fost po­ tele au fost cele scontate. Şi d im p o tri­ n-au întreprins insă nim ic pînă a-
tii s-au convins că mai bine de ju ­ sibilă datorită faptului că această ac­ vă, unde gospodăriile colective au ne­ tut prin exemplul colectiviştilor din cu»n O situaţie sim ilară poate fi in -
mătate clin producţia m arfă livrată ţiune a stat permanent in atenţia Primele acţiuni g lija t aceste lucrări, păşunile au ră­ Peşteana, vecini cu cei din Demsuş, tîln ită şi in ceea ce priveşte defrişa­
se obţine în perioada cit animalele organizaţiei de partid, care a în­ care pînă acum au efectuat curăţări rea de arborele de pe cele 40 hecta­
mas neeurăţatc, pline de muşuroaie
sî.H întreţinute pe păşune. De aceea, drumat şi a s p rijin it consiliul de şi mărâciniş, ceea ce a dus la scă­ pe 20 ha. şi defrişări de arborele pe re prevăzute in planul acestei gospo­
an de an s-a manifestat o preocu­ conducere al G A.C. să se preocupe Asigurarea hranei necesară efec­ tritive la hectar faţă de producţia derea producţiei de masă verde.
pare susţinută pentru efectuarea u- cu grijă dc asigurarea Inanci nece­ tivului de animale a constitui! în păşunilor neîngrăşate o suprafaţă de 55 hectare. dării.
nui volum sporit de lucrări de între ­ sara anim alelor. Ţinînd seama de anul trecut una din preocupările Şi în acest an colectiviştii din La Demsuş, bunăoară, deşi există Slab contribuie la îm bunătăţirea O preocupare insuficientă faţă de
ţinere şi îm bunătăţire a pajiştilor necesitatea rid ic ă rii continue a pro­ de seamă ale colectiviştilor din Peş- Peşteana au planificat să execute o mare suprafaţă de păşune şi fine­ păşunilor şi fineţelor şi sfatul popu­ îm bunătăţirea păşunilor şi fineţelor
naturale. In anul trecut, de pildă, d u ctivită ţii păşunilor, colectiviştii din teana. Consiliul de conducere al lucrări de îmbunălătire pe o mare ţe, în anul trecut nu s a făcut aproa­ lar din comuna Ciopotiva. La gos­ manifestă şi comitetele executive ale
pe nim ic pentru fertilizarea ei. Ast­
s-au făcut curăţări simple de muşu­ Berthelot şi au propus ca şi în acest gospodăriei (preşedinte Paulin Pîr- suprafaţă. Ei au început din timp fel. păşunea num ită „V îju " pe care podăria colectivă din Ostrov, de e- s fa tu rilo r populare din comunele
roaie şi s a îndepărtat vegetaţia an să execute un volum sporit de munca pentru realizarea obiectivu­ o foloseşte gospodăria din localitate xemplu, trebuiau cur ăţate canalele de Pui. Bretea Bomină şi Boşorod.
lemnoasă de pe aproape 300 ha. pă­ lucrări pe pajiştile naturale. P lin ­ vu) s-a îngrijit de îmbunătăţirea pă­ lui propus- Pînă în prezent au şi este copleşită de muşuroaie înţeleni-
şune. De asemenea, pe baza unui ite altele, în planurile tehnice de îm ­ şunilor şi (inelelor naturale, a orga­ făcut defrişări de arborele pe în­ te. La fel şi pe celelalte păşuni şi
proiect întocm it de către O II.P O T,, bunătăţire întocmite pentru fiecare nizat paşunalul raţional, reuşind să treaga suprafaţă de fîneţe planifica­
pe păşunea „Lăcşoare". s-a aplicat trup de păşune, ei au stabilit să a- realizeze un însemnat spor de masă tă (55 hectare) şi au începui cur3- fineţe există muşuroaie şi arboret
un complex de lucrări de îmbună­ plice lucrări de higiena pe 100 ha., larea păşunii dc muşuroaie şi mă- dăunător, coca ce dovedeşte lipsa de
tăţire pe o suprafaţă de 93 ha. Pen­ să defrişeze vegetaţia lemnoasă şi verde pe unitatea de suprafaţa. Nu­ răciniş. Din cele peste 700 hectaie preocupare de care au dat dovadă
tru combaterea eroziunii solului, pe şă distrugă muşuroaiele de pe 30 ha., mai prin aplicarea de îngrăşăminte planificate. în zilelo acestea au cu­
suprafaţa respectivă s-au plantat pes­ să îngraşe o suprafaţă însemnată prin pe păşunea numită „Floruşu" s-a ob­ răţat 20. Pentru a realiza ce şi-au a tit consiliul de conducere al G.A.C.
te 314 000 puieţi de salcîm, gorun, lirlire şi să aplice păşunatul raţio­ din Demsuş cit şi com itetul executiv
piop, a rţa r şi salcie, făcîndu-se toto­ nal pe întreaga păşune. Pină in ziua ţinut un spor de 15 000 unităţi nu- planificat consiliul de conducere a al sfatului popular comunal (pre­
unor acţiuni
prevăzut organizarea
de masă. şedinte Ion Ţebean).
Pentru anul acesta, gospodăria co­
lata ce ne-a spus în această di­
recţie Iov. Paulin Pîrvu : lectivă de aici şi-a planificat să exe­
— De cîleva zile, vremea s-a îm­ cute lucrări de îm bunătăţire (curăţări,
bunătăţit devenind favorabilă pen­ defrişări, adm inistrare de îngrăşă­
tru efectuarea lucrărilor pe păşuni minte) pc o mare suprafaţă. Firesc
şi fîneţe. In curînd vom pulea trece ar fi ca sfatul popular să cunoască
la distrugerea muşuroaielor de pe
întreaga suprafaţă planificată Pen­ acest plan al gospodăriei şi să o a ju ­
te in indeplinirea lui, prin organiza­
lru aceasta, consiliul de conducere
rea unor acţiuni patriotice colective.
a hotărîl sa organizeze acţiuni de
masă cu fo(i colectiviştii Munca se Dar. din cele spuse de tov. Ion Nei-
va desfăşura pe brigăzi şi echipe, coni, secretarul sfatului popular, s a
cărora li se va repartiza atît supra­ observat că nu se ştie de planul res­
faţa cit şi trupurile de păşune pectiv decît din auzite. Aceasta, pen­
Pe lingă aceste lucrări, colectiviş­ tru că gospodăria nu a trim is nici un
tii din Peşteana vor mai aplica în­ exemplar din planul tehnic de îm bu­
grăşăminte minerale pe o supra­ nătăţire a păşunilor sfatului popular
faţă de 10 hectare, pentru caic s-a şi, la rîndul său, com itetul executiv
şi procurat cantitatea necesară de n-a insistat să-l primească. Aşa stînd
îngrăşăminte. lucrurile, pînă în prezent nu s-au in i­
In felul acesta ei vor asigura şi ţiat acţiuni de curăţare a păşunii şi
în acest an animalelor gospodăriei nu s-a luat nici o măsură in această
hrana în cantităţi suficiente pe tot direcţie, deşi in planul com itetului e- — Ce i asta, modă nouă ?
timpul verii. xecutiv al sfatului popular s-a pre­ — N ici vorbă. Vin de pc păşunea gospodăiiei colective.
La gospodăria colectivă dm Berthelot. acţiunea de curăţare a Dăşunilor se aflu in plină desfăşurare.
In fotografia de faţă vă prezentăm cîţiva colectivişti de la brigada din Găuricea, condusă de Moise
Rezerve care trebuie valorificate
Opruţ, Jucrind la curăţatul păşunii denumită „Livezile".

De ce nu se folosesc îngrăşămintele? faptul că în raionul Haţeg există de efectuarea lu cră rilo r am intite. posibilităţilor. Rău este că nici în faptul că urina este un îngrâşâ-
Din raidul efectuat s-a desprins
kg pe cea care se obţinea înainte
posibilităţi însemnate penlru creş­ Acesie exemple dovedesc însem­ acest an nu s-au luat măsuri care m înt valoros, dar care pînă în pre­
să ducă la lichidarea lipsu rilo r ma­
Ţinînd seama că gospodăria agri­ obţine anual un spor de producţie de In 4.000 kg. In 12 200 leg. la hectar. zent nu s-a folosit, este necesar ca
colă colectivă din Sarmisegetuza are peste liOO.OOO kg. masă verde. terea p ro d uctivită ţii păşunilor şi nătatea pe care o prezintă aplica­ nifestate in anii trecuţi. Şi in pre­ Ia fiecare gospodărie colectivă să
un efectiv mare de animale, pentru C olectiviştii de aici cunosc din pro­ Rău esle însă că nu continuă să fineţelor naturale. Acest lucru este rea m ăsurilor de ameliorare a pă- zent la gospodăriile colective dîn se construiască bazine pentru co­
a o ajuta in sporirea producţiei de prie experienţă eficacitatea execută­ aplice în fiecare an experienţa bună dovedit de experienţa a numeroase şunilor.Rezultatele pozitive obţinu­ Ciopotiva şi Demsuş suprafeţe în­ lectare, in vederea îm prăştierîi ci
furaje, consiliul agricol raional i-a pe care au acumulat o. gospodării colective, care, prin a- te de gospodăriile colective am in­ semnate ele păşune sini ocupate
rii lucră rilor de îm bunătăţire a păşu­ pe păşuni şi fineţe. Apoi, nu Ire­
repartizat o însemnată (aninate de C hiar şi în ceea ce priveşte curăţa­ plicarea unui complex de măsuri tite sînt o urmare firească a fap­ încă de marloanele rezultate de la buie neglijată nici îngrăşarea prin
îngrăşăminte chimice. Ce a făcut în ­ nilor. In anul care a trecut, de exem­ tul de muşuroaie şi mărăcinişut i s-a agrotehnice, au reuşit să sporească tului că organizaţiile de partid din curăţările de arborele efectuate în lîrlire şi cu gunoiul rezultat de !a
să gospodăria cu aceste îngrăşămin­ plu, pe ede 12 hcefaic din păşunea făcut prea puţin in anul trecut, iar sim ţito r producţia de masă verde unităţile respective au s p rijin it şi anii precedenţi. De asemenea, pe
te ? Răspunsul îl dau grămezile în ­ „Cracu", îngrăşate prin lirlire , pro­ în acest an, nu s a curăţat nim ic din de pe pajiştile naturale. Sînt dem­ îndrum at consiliile de conducere o suprafaţă de 40 ha de păşune al­ animalele întreţinute în taberele de
şiruite una lingă alta sub şopronul ducţia de masă verde a crescut dc ne de subliniat in această direcţie să se ocupe îndeaproape de spo­ pina aparţinînd gospodăi iei colecti­ vară. In această p rivin ţă esle ne­
dc Ungă grajdu ri Zace aici depozitată cele peşte 2 500 ha. păşuni şi fîneţe. exemplele oferite de către gospo­ rirea producţiei păşunilor şi fîneţe- ve din Ostrov stau şi acum near- cesar să fie înlăturată practica dău­
de 2 ani o cantitate de 33 tone su- dăriile colective din Berthelot, lor. Că aşa stau lu cru rile o dove­ se marloanele adunate din anul nătoare folosită de către gospodă­
perfosfaî, plus 5 000 kg. nitrocalcar Peşteana, Şerel şi altele. Prin cură­ deşte şi faptul că şi în această p ri­ 1954. riile colective din Gînţagn, Clopo-
şi 28 tone dolomită, destinate a se ad­ tîvii şi altele, care adăpostesc a ni­
ţarea păşunilor de muşuroaie inţe- măvară colectiviştii din Berthelot, P osibilităţile existente în raionul malele tim p de mai m ulţi ani în
m inistra pc păşuni si fîneţe în vede­ lenite, îndepărtarea nrboretelor ne­ Siîvaşul Inferior, Peşteana si Ha­ Haţeg perm it ca în acest an, pi în aceleaşi locuri.
rea sporirii producţiei de masă verde.
folositoare, fertilizarea cu îngrăşă­ ţeg au in iţia t din tim p o serie de aplicarea m ăsurilor stabilite in Este necesar de asemenea, ca
Normal ar fi fost ca acesie îngră- m inte chimice şi organice şi prin acţiuni pc păşuni şi fineţe, eurâţind planurile tehnice de îm bunătăţiri încă de pe acum să se ia măsuri
năminle şi dolomită să fie adm inis­ suprainsăm inţâri ele au reuşit să muşuroaiele şi vegetaţia lemnoasă producţia de masă verde pe păşuni
trate pe locurile stabilite. încă din sporească producţia de masă verde de pe suprafeţe însemnate. să sporească sim ţitor. De aceea, în pentru folosirea mai chibzuită a
toamnă. Consiliul de conducere, în păşunilor alpine şi de şes. prîn tar-
de 2-3 ori pe suprafeţele pe care In raionul Haţeg sint însă şi prim ul rind atenţia trebuie îndrep­
frunte cu iov preşedinte Traian AI- lalizarea lor în vederea aplicării
bulescu. ncdînd atenţia cuvenită îm­ s-au aplicat lucrările am intite. Şi gospodării colective unde nu sc tată spre executarea lu cră rilo r păşunatuluî raţional Totodată tre­
b unătăţirii păşunilor n-a luat nici o la gospodăria colectivă din Siîvaşul acordă atenţia cuvenită aplicării sim ple de curăţare a p ajiştilo r ele buie intensificate acţiunile de ame­
măsură în această direcţie. Inferior, unde s-a adm inistrat do- lu c ră rilo r de îm bunătăţire şi folo­ muşuroaie şi vegetaţie lemnoasă. najare a adăposturilor pe păşunile
lom iiă pe o suprafaţă de 70 ha, s irii cu chibzuinţă a pajiştilor na­ C onsiliile de conducere ale G A.C,,
Tovarăşii dîn conducerea gospo­ alpine, pentru a se asigura o bună
concomitent cu aplicarea a cile 200 cu s p rijin u l com itetelor executive
dăriei colective pun neglijenţa lor pe turale. organizare a taberelor de vară pen­
scama terenului care „nu perm ite- kg, nitrocalcar la ha, producţia vie Ca exemple negative in această ale s fa tu rilo r populare au datoria tru animale.
să se facă transportul pe păşunile şi iarbă a sporit la 12,200 kg la ha, p rivinţă pot fi date G .AC . din să organizeze în mod exemplar a- In vederea în fă p tu irii tuturor mă­
fîneţele mai îndepărtate. faţă de 5.800 kg cît s-n obţinut de Bretea Strei, Ruşi, Rîul Alb, Bre­ ceste acţiuni, m obilizînd mase cît su rilo r înscrise în planurile tehnice
Să presupunem că aşa ar fi Dar, pe tarla lele pe care nu s-au făcut tea Romînă, Ciopotiva şi altele, n\ai largi de colectivişti la în făptui­ de îm bunătăţire a păşunilor, sarcini
gospodăria are o suprafaţă mare de aceste lucrări. La G .A C . din Sîn- unde in cursul anului trecut pe rea lor. Necesitatea începerii cît de mare răspundere revin consi­
păşune in apropierea salului, penlru lăm ăria pe o suprafaţă de 07 ha păşuni s-a executat un volum ne­ maî urgent a lu cră rilo r de îm bu­ liu lu i agricol raional, care are mari
care de fapt au şi fost repartizate în- s-a aplicat un complex de măsuri însemnat de lucrări de îm bunătă­ nătăţire pe păşuni este determ ina­ obligaţii în asigurarea bazei fura­
grâsămintele. Atunci de re nu s au în vederea creşterii producţiei de ţire Efectul negativ, datorat negli­ tă de faptul că în prezent, cînd
adm inistrat aici ? Este o întrebare la iarbă Suprafaţa respectivă a fost jă rii acţiunii de am eliorare a pă­ volum ul lu cră rilo r în cîmp este jere Specialiştii de aici trebuie să
rare n-au putut răspunde niciunul supraînsămînţată, îngrăşată cu ni- şunilor s-a resim ţit in faptul că )a mic, există condiţii ca în aceaslă sprijine şi să îndrume consiliile de
conducere ale G.A.C,. pentru ca în­
dm m em brii consiliului de conduce­ trocnlcar, i s-a corectat aciditatea gospodăriile colective am intite nu direcţie să fie antrenate forţe spo­
re. Cert este insă că gospodăria co­ prin aplicarea de dolomită şi s-au tregul volum de lucrări prevăzute
s-a putut asigura o hrănîre cores­ rite. să se execute la tim p si în bune
lectivă din Sarmisegetuza cîştiga executat plantări de puieţi şi clei- punzătoare a anim alelor pc tim pul Pe lingă lucrările de îm bunătă­
m ult dacă folosea In tim p întreaga onaje pe ravene pentru stăvilirea verii. Ca urmare, în unităţile res­ condiţii, asiem îndu-sp asifel n bună
procesului de eroziune. Drept ur­ ţire, prezintă mare Importanţă a- hrăni re a anim alelor si realizarea
cantitate de îngrăşăminte. Un simplu — $/, zici ccî cisfa-/ Relei.it ul? mare, se prevede ca producţia de pective realizările obţinute in sec­ cordarea unei atenţii deosebite fer­
calcul arată că numai prin folosirea — Du, dc unde, sini îngrăşămintele noastre chimice care aşteap­ producţiilor planificate in secto­
iarbă să depăşească cu 8.000— 10.000 torul zootehnic au fost sub nivelul tiliz ă rii păşunilor. Ţinînd seama de rul zoolehnic.
ţcio r 33 toite superfosfat se pulea tă din anul liceul să tie itanspodulc pe cimp.
\