Page 57 - 1964-03

Rcoionalâ

PROLETARI DIN TOATE TARILE U N iŢ lV A l |
L ucrările şealanfeB p len are
mul SBăâsmlui ţei plenare a C onsiliului Superior al Oltenia, Cornel Costea, preşedintele părtăşit experienţa lor în creşterea
a Consiliului Superior a l ÂgrâeuBiurii

M arţi au continuat. în Sala Pala­
C onsiliului agricol regional M aram u­
şi animale,
producţiei vegetale
în
tului R.P. nomîne, lucrările şedin­
organizarea muncii
conducerea
şi
reş, Ion Cozoş, medicul circum scrip­
u n ită ţilo r agricole socialiste, au ară­
ţiei veterinare Acăţari, regiunea M u-
A g ricu ltu rii.
tat măsurile luate pentru realizarea
reş-Autonomă Maghiară, Lucian Hat-
La şedinţă *au participat tova­
răşii A lexandru Moghioroş, membru
laşi, Vaier Mican. inginer la G.A.C.
propuneri pentru continua îm bună­
al B iroului P olitic al C.C. al P.M.R.,
Coşciu, regiunea C luj, B ujor Mănes-
tăţire a a c tiv ită ţii con siliilo r agricole
vicepreşedinte al C onsiliului de M i­ irtanu, directorul T ru stu lu i Gostat sarcinilor in anul 1964 şi nu făcut
niştri şi M ihai Dalea. secretar al cu, şef de secţie la In stitutu l de cer­ regionale şi raionale şi consolidarea
i S m C C. al P.M R., preşedintele Consi­ cetări hortivitieole, Petre Moldovan, economică şi organizatorică a unită­
liu lu i Superior al A g ric u ltu rii. vicepreşedinte al C onsiliului Superior ţilo r agricole socialiste.
Tovarăşul Gheorghe M oldovan, al A g ric u ltu rii, Ion Toma, directorul Lu crările şedinţei plenare conti­
mem bru in C om itetul Executiv al G AS. Prejm er, regiunea Braşov, nuă.
C onsiliului Superior al A g ricu ltu rii, V ictor Vasilescu, preşedintele Con­ +
Anul XVI. Nr. 2868 M IERCU R I 18 M AR TIE 1964 4 pagini, 20 bani a prezentat planul de muncă al Con­ s iliu lu i agricol raional Muscel, M i­ Scara, în sala Palatului R P Ro-
s iliu lu i p e .anul 1964. In continuare hai Băluţâ. preşedintele C onsiliului
In
un spectacol
mîne, a avut loc
au avut loc discuţii pe marginea ra­ agricol regional Oltenia, Gh. Laza, cinstea p a rticipa n ţilo r la şedinţa
poartelor şi referatelor prezentate. preşedintele C onsiliului agricol ra­ plenară a C onsiliului Superior al
Au luat ciivîntul Vasile
Vedeanu.
ional Salonta, A drian Ionel, preşe­
Lupta pentru calitate Un puternic imbold în muncă gional Bucureşti, M ihai Titorenco, dintele G.A.C. din comuna M ovileai, A g ricu ltu rii.
preşedintele C onsiliului agricol re­
Şi-au dat concursul solişti ai Tea­
regiunea iaşi, şi prof Mircea Moţa;',
tru lu i dc stat dc operetă, prîm -bale-
Recent, la exploatarea m inieră Petrila au avut loc adunări
ale grupelor sindicale în cadrul cărora s-au analizat rezultatele preşedintele C onsiliului agricol raio­ şef de secţie la Institutu l de cerce­ rin i de la Teatrul de Operă şi Ba­
inginer la
nal Făurei, Iosif Cora,
tări hortivitieole.
e a întregului colectiv acest an. In aceste adunări 410 m ineri, m uncitori, tehnicieni şi G.A.C Macea, regiunea Banat, Os- V o rb ito rii din şedinţa plenară de let al R P. Romi ne. a rtişti ai Tea­
întrecerii socialiste pe anul J963 şi in perioada care a trecut din
„C. Tănasc",
tru lu i salirie-m uziral
ingineri, care au o b ţinut succese deosebite în îndeplinirea anga­ vald Flaman, vicepreşedinte al Con­ m arţi, ca şi cei peste CO de membri orchestrele de muzică populară şi dc?
De o vreme încoace se discută tot te condiţiile. Pentru că unele nume jam entelor luate pentru sporirea producţiei de cărbune, au fost s iliu lu i agricol regional Bacău, Ion a-î C onsiliului şi in vita ţi care au luat muzică uşoară ale R ndioteleviziunii
mai m ult despre calitatea cărbune­ cunoscute p rin tre m ineri la Lupeni, distinşi cu insigna de „Fruntaş în întrecerea socialistă pe anul Delcea, Erou al M uncii Socialiste, cuvîntul luni după-aminzâ, în şedin­ romine.
1963", iar brigăzilor, echipelor, sectoarelor şi secţiilor care s-au
lu i la mina Lupeni. In luna decem­ în tîln ite des pe panourile de onoare, situat pe prim ele locuri în întrecere li s-a acordat „D iplom a de directorul S.M.T. Ciicea, regiunea ţele pe secţii de specialitate, au îm ­ (Ageipres>
brie a anului trecut problema cali­ au in dreptul lor multe tone de căr­
tă ţii a fast dezbătută în tr-o plenară bune rebutate pentru cenuşă ! Koss fruntaş în întrecerea socialistă pe anul 1963".
P rintre cei distinşi cu insigna de „Fruntaş in întrecerea so­
a com itetului de partid ; analize si­ Ladislau, de pildă, are în luna fe­ cialistă" pe 1963 se numără m inerii Gheorghe Cucoş, Sebastian
m ilare s-au făcut şi în adunări ge­ bruarie 182 tone rebutate, Petre
nerale ale organizaţiilor de bază Constantin 310 tone, Ghioancâ Ion Dogaru, Constantin Fleşcan, Ştefan M ihni, Gheorghe Nistoreanu, Intr-o zi de lucru la mina Jeliuc
Nicolae Cristea. Constantin Purda, Ştefan Laszlo, Zoltan Zapp,
P M.R. ; aproape in fiecare consfă­ 290, Ghioancâ Sabin 264, Muszta A - loan Cîşlaru, Em erik ICarda, A ndrei Covaci, Aurel Cepâlâuc,
tuire de producţie, pe această temă lexandru 150 tone...
se poartă discuţii vii. Şi lotuşi, mina E dăunător acest fel de a p riv i lu ­ inginerii loan Stoieescu, Vasile M arta, lo/in Panait şi Vasile Clasul sirenei şuieră prelung. Sc o Inliln im In drumul ce-l parcurgem In orizontul IV al minei, orizont
Lupeni a fost penalizată atît în ia­ crurile. Bine ar fi dacă s-ar arăta Mureşan. (ace schimbul. C oliviile alunecă uşor prm mină, lucrează dc zor. In timp
Sectorul 111 al minei P etrila. care in anul trecut a dat peste
nuarie cit şi în februarie cu im por­ acestor m ineri că nu-i de-ajuns sâ-şi plan 12.000 tone de cărbune, a p rim it „Diplom a de sector fruntaş pc şinele verticale ducind spre lo­ ce ci(iva mineri încarcă In vaqonctc de la supraiQlă, In lilnim aceeaşi
tante cantităţi de cărbune pentru depăşească cu m ult planul de pro­ curile de muncă zeci de mineri Din minereul sau il transportă spre ros- muncă plină dc însufleţire. M inerii,
conţinutul de cenuşă peste norma ducţie, ci e necesar să fie respectaţi în întrecerea socialostă pe anul 1963". adincuri. minerii părăsesc ungherele anhcnali In întrecerea socialistă ce
admisă. In luna martie, pină în ziua şi in dicii de calitate, preţ de cost şi D. IONAŞCU logoale, a lţii sfredelesc roca cu per­ sc desfăşoară in cinstea zilei de 23
de 12, s-a înregistrat un procent de r.ltclc. T itlu l dc fruntaş în produc­ subterane, iar al(ij vin să Ic ia lo­ foratoarele. Minereu bogat, După August, se străduiesc să obţină noi
cenuşă de 36,8 la sulă, faţă de 33 la ţie obligă. Ba s-ar putea merge mai Noi prieteni Însămînţeciză cul. Cobotim şi noi lată-nc după aprecierile ce sc lac, minereul dis­
sută admis. Cum se explică acest departe, arâtind concret m inerilor cît ai c ă rţii m a ză re a ş i orzul ci Ic vq secunde de drum cu colivia locai aici, Qte un moţe continui de succese in îndeplinirea şi depăşi­
lucru ? au pierdut din cîştig fiindcă n-au In orizontul 1Q0 al minei Tcliuc, n- licr. Brigada lui Domocoş este dc rea sarcinilor dc producţie. Aşa
respectat indicii de calitate. Sigur că De curînd, In cadrul A nul acesta la G.A S din Sîntă- colo unde începe galeria principblă. Qlllcl evidenţiată nu numeri pentru cum nc spunea Iov. lakab Zollan,
nu le-ar fi convenit m in erilo r din adunării geneiale a or­ măria, in afara alto r c u ltu ri furajere Aici, e multă lumină. Şirul dc va- că dă canli/ă/i sporite dc minereu şc'ul sectorului, in această direcţie
E nevoie de fapte brigada lui J u rj Gheorghe, d in . sec­ ganizaţiei de bază U.T.M. se vor însăminţa 244 ha. cu orz pen­ gonele încărcate cu minereu se în­ ci şi pentru calitatea lui. Oamenii cel mai bine stă brigada condusă
Trustul
de
minier
la
torul II. cînd ar fi aflat că puteau tru boabe şi 128 ha. cu mazăre pen­ de comunistul Constantin Bitiboi. Dc
La Lupeni se ţine o evidenţă z il­ cîstiga cu 70 lei mai m ult fiecare da­ Deva, a avui loc tnmi- tru siloz şi masa verde. Avînd tere­ dreaptă spre puful minei, trase dc s-au obişnuit să aleagă cu grijă ste­ la începutul anului şi pină acum ca
narea
brevetelor şr in­
locomolive Diesel.
rilul. Pentru meritele sale in pro­
nică a vagonetclor şterse pentru şist că respectau norma de calitate. Si signelor dc „Prieten al nul arai din toamnă şi în bună parte
vizibil. U rm ărind aceasiă situaţie, se cu siguranţă in v iilo r ar fi dat aten­ cârtii", unui număr dc îngrăşat cu gunoi de grajd, lucrările Parcurgem vreo sulă de metri Şi ducţie, pentru calităţile politice şi n dat citeva sule dc tone dc side-
constată, fără excepţie, că în luna ţie calităţii. N ulem işli, participanţi de însămînţare au început în aceas­ apoi urcăm pe unul dintre suitori, prolesionale, şeful acestei brigăzi rită peste sarcinile de plăn.
februarie s-a m uncit mai slab pe li­ la concursul „Iu b iţi car­ tă prim ăvară la timp. un canal cilindric vertical ce sea­ — Adalbcrt Domocoş — o lost p ri­ ...La ora cînd am părăsi/ mina,
nia calităţii. Sectorul II, de pildă, a tea". Pînă la 16 m artie, la brigăzile din mănă cu o lintină întunecoasă, su­ mit direct in rlndurile partidului. Cu după terminarea schimbului dc d i­
fost penalizat în luna februarie cu Ce s-ar fi ciştigat Cele mai bune răs­ Berthelot şi Sîntămăria se insămin- pată in rocă De sus, se preling pi­ sprijinul unor cadre din conduce­ mineaţă sc auzea pină departe bu­
de peste 6 ori mai m ult cărbune do­ punsuri au losf dale rlc ţaserâ 15 ha. cu mazăre furajeră şi cături roşiatice dc apă In jur, cînd rea minei laccm citeva calcule. Nu­ buitul unor explozii. Erau exploziile
rit în ianuarie, sectorul V cu de pes­ Este încă un aspect im portant al Iov llicla Avram. Flo­ 20 ha. cu ovăz., ia r alte 50 ha se a- urci pe scara suitorului, nu zăreşti
te 3 ori ş a m.d. Acesta este un as­ luptei pentru calitate, care se pare rentina Varga, Nina Tar- flau pregătite pentru a fi însămînţa- deciI pereţii care la lumina lămpilor mai fn acest an, m inerii. din orizon­ cu ajutorul cărora m inerii din Tcliuc
pect al problemei, pe care unii teh­ că scapă tovarăşilor din conducerea novschi, Maticica Buics- te. La pregătirea terenului şi semă­ au un luciu frumos, metalic. La ca- tul 180 au trim is lurnalişlilot aproa­ pregăteau un nou Ironl dc lucru.
nicieni şi ingineri de la mină încear­ E.M. Lupeni. Şi anume, se pare eâ cu, Vera CostucJic şi nat s-au evidenţiat mecanizatorii pălul urcuşului Intilm m lucrind o pe 3 000 dc tone minereu peste plan.
că să-l explice prin apariţia în căr­ nu se sesizează că lupta pentru ca­ a llii. Petre Viţionescu, loan Lazâr, Romu- echipă de m ineri. Sini ortacii din Un lucru bun. GH. C ALINESCU
bune a unor intercalaţii numeroase litate trebuie dusă de întregul colec­ IO AN SJMION lus Cic şi Ca rol Becsi.
de şist. Dar analiza pe sorturi de căr­ tiv, de la m uncitorul nccalificat şi corespondent P. FARCAŞIU corespondent brigada condusă dc loan M. Popa.
bune aiatâ un procent ridicat de pînă la şeful exploatării, şi nu în e- Oameni. In majoritatea lor, cunos­
cenuşă tocmai la sortul bulgări, res­ tape, ci permanent. Tovarăşul Ana cuţi. Ei nu pornit valoroasa in iţia ­
pectiv acolo unde indiferent de na­ Ferdinand. secretarul com itetului de O d e l e g a ţ i e a R . P . R . tivă „N ic i un vaqonet de minereu
tura stratului se poate face o bună partid, spunea că în lunile de iarnă rebulat". La c itita zeci dc metri lu­
selecţionare a şistului. De aici se colectivul minei a întîm pinat m ulte a p l e c a t s o r e B u d a p e s t a crează o altă brigadă. Cea condusă
poate trage concluzia că în co n d iţii­ greutăţi, care au cerut eforturi deo­ M arţi seara a părăsit Capitala. ducătorul delegaţiei şi L iv iu Neacşu, dc loan Maican. In întrecerea ce se
le preocupării permanente pentru sebite, şi că în aceste condiţii a slă­ pleeînd la Budapesta o delegaţie a vicepreşedinte al C om itetului Execu­
îmbunătăţirea calităţii se puteau ob­ bit preocuparea pentru calitate F i­ R. P. Roniine care va participa la tiv al S fatului popular al Capitalei. desfăşoară in cinstea celei de a
ţine rezultate bune. Se pare însă că reşte, au fost greutăţi si colectivul lucrările celui de al lll-le a Congres La plecare, delegaţia a fost condu­ XX-a aniversări a eliberării patriei.
la Lupeni s-a manifestat puţină preo­ are m eritul de a fi reuşit să le în­ al Frontului Popular Patriotic din să de Gheorghe Pele, adjunct al m i­ minerii din această brigadă au ob­
cupare în direcţia îm bunătăţirii ca­ vingă. Dar de ee să slăbească preo­ n. P. Ungară. nistrului afacerilor externe şi alte ţinui in ultimele 2-3 luni cele mai
lită ţii ; adică a lipsit preocuparea cuparea pentru calitate? Se poate Delegaţia e form ată din Gheorghe bune rezultate. Zilnic, însemnate can-
practică, pentru că de fapt, asa cum oare concepe ca în vizita pe care o Stoica membru al C C. al P M.R., şe­ persoane oficiale tilă(i dc minereu pcsle plan. Dc aici.
am văzut, de discutat s-a discutat, ful Direcţiei pentru problemele or­ Au fost de faţă Jeno K uti, amba­ finindu-nc aproape, ajungem intr-un
de analizat s-a analizat. Răsfoind face în abataj inginerul să se inte­ ganelor locale ale adm inistraţiei de sadorul R. P. Ungare la Bucureşti şi alt ungher al nunei. Brigada comu­
reseze numai despre felul cum se e-
dosarele se pot vedea hotârîri bune, stai din C onsiliul de M in iştri, con- membri ai ambasadei. (Agerpres). nistului Adalbcrt Domocoş, pc care
xecută armarea, iar restul proble­
măsuri judicioase. De aplicat însă...
melor să Ic neglijeze ? E de necon-
In urma plenarei din decembrie a V II-L
ceput un asemenea punct de vedere.
com itetului de partid s-a adoptat o WL
anului mina Lupeni ar fi ciştigat a
hotării'e bună, cu obiective concrete. D acă,nu s-ar Xi depăşit norma de
cenuşă, în prim ele două luni ale
Intre altele, se obligă conducerea ad­
m inistrativă să ia măsuri pentru ca
mai m ult de 5 000 tone de cărbune!
fiecare sector.să întocmească planuri
Iar la preţul de cost s-ar fi obţinut,
concrete de măsuri privind reduce­ O nouă etapa a întrecerilor
numai în ianuarie, aproape 400 000
rea procentului de cenuşă din căr­
lei economii suplim entate! Nu ar gospodărie4», „F runzuliţă a fagului1* artistice de agitaţie din Ampoiţa şi
bune. Zilele trecute am discutat cu
fi realizat m inerii în acest fel mai etc. Brigada artistică de agitaţie din Ighiu, echipa de dansuri a căm inu­
citi va şefi de sectoare despre aceste Cioara a reliefat prin programul in ­ lui cultural din Telna, precum şi
uşor planul de producţie ? Desigur
planuri ; m ajoritatea nu şi-au am in­ titu la t „V iaţă nouă în sat la noi", soliştii vocali şi instrum entişti di ii
râ da.
tit insă de existenţa lor. Şi aceasta tocmai ceea ce spunea prin titlu l ei, localităţile am intite.
Că s-ar fi putut realiza indicii de eulegînd îndelungi aplauze. Soliştii
In ciuda faptului că tovarăşul Con­ Cu toate că publicul spectator a
calitate, o demonstrează însăşi to­ vocali Em il Gherman şi Ana lacob
stantin Teodoreseu, inginer sef ad­ (Cioara), Toma Gherbea (Blandiana) apreciat form aţiile care s-au perin­
varăşul inginer loan Işvănuţ, şeful dat şî au prezentat programele pc
junct. nc asigura că „la fiecare sec­ şi solistul instrum entist Vasile Pro-
sectorului III, cate ne spunea : scena căm inului din Ighiu, totuşi
tor există plan concret, a cărui în­ dan (Cioara) s-au bucurat de ase­ această faza ~u s-a ridicat la n i­
— In luna trecută, sectorului nos­ menea de m ult succes.
deplinire sc urmăreşte permanent". velul calitativ corespunzător posi­
tru î-nu fost rebutate 1.132 tonecăr- N IC O LA E iMUNTEANU
Intr-un fel şi asa se explică de cc inspector la Comitetul raional b ilită ţilo r Ior. Comisia raională de
hune, cu aproape 700 tone mai m ult concurs va trebui să acorde mai
toate analizele despre care vorbeam pentru cultură şi artâ-Orăşlie
decît in luna ianuarie. Consider că mare atenţie pregătirii form a ţiilo r
mai sus nu-şi pol arăta roadele. Du­ DOBRA. Form aţiile artistice ale că­ prin trim iterea de specialişti de !a
datorăm acest lucru în prim ul rînd
pă cum uşor sc poate trage conclu­ m inelor culturale din llia , Lăpugiu de centrele de raion care să-i ajute pe
neglijenţei faţă de calitate. E drept
zia, însăşi com itetul de partid nu u r­ Sus, Răduleşli, Dobra şi Lăpuşnîe a rtiştii am atori de la sate.
:ă am avut şi multe intercalaţii ste­ s-au în tîln it în faza raională, la cen­
măreşte felul rum sînt aplicate în VICTO R MUREŞAN
rile, dar dacă tot colectivul ar fi de­ trul de comună din Dobra. A ici, în
practică p ro p tiile-i hotârîri Inspector cultural la Com itetul
pus străduinţă, am fi reuşit să dăm sala mare a căm inului cultura), peste regional pentru cultură şi artă
400 spectatori au urm ărit cu viu in­
cărbune fără cenuşă. Controalele teres punctele prezentate în concurs.
O apreciere nc-au arătat că există diferenţe şi Repertoriul bogat şi bine ales, nive­
intre schim buri ; ori acest lucru de­ lul artistic la care s-au prezentat,
incompletă monstrează limpede că nu mai poate au făcut ca multe din form aţii să V e ş t i d i n a g r i c u l t u r ă
6e evidenţieze în mod deosebit. P rin ­
fi de vină stratul, ci oamenii care Simbălă şi duminică au con­
Fiecare şef dc sector, secretar de tre acestea se numără form aţiile
nu au ales şistul... tinuo/ întrecerile dintre for­
organizaţie de bază P.M n., ori pre­ corale ale G.A.C. llia şi căm inului de 9 hectare. Pină în prezent s-au
maţiile artislice de amatori in ­ Pe ogoare
şedinte de com itet dc secţie sindica­ tr-o nouă etapă .* faza raională cultural din Dobra, brigada a rtis­ Lucrări la răsadnife curăţat, stropit şi v ă ru it peste 2.500
tică dc agitaţie din Dobra, form a­ acfivifate intensă
lă, dacă e întrebai despre m inerii Important: se poate a celui de al V ll-lca concurs. ţia de dansuri din Lăpugiu de Sus pomi.
cei mai buni din sectorul respectiv, Pc scenele cluburilor şi cămi­ eu o suită de dansuri locale, şi so­ fn centrul preocupării colectivişti­ C olectiviştii din Beriu, raionul O- Tovarăşele L e tiţia Pavel, Elena
nelor culturale din regiune au Dane, M nria Cismaş şi tov. loan
1 ţi înşiră imediat eîteva nume. Şi pen­ M in e rii din Luceni au obţinut a- urcat artiştii amatori care la listele vocale Sabina Şuiagă şi Per- lo r din M ihalţ, raionul Alba, în a- răştie, vor cultiva în acest an 10 hec­ Bîc si Iosif Dobrci, muncesc cu m ul­
tru a se argumenta alegerea, a u /ia - nul trecut rezultate frumoase în fazele inletcomunale s-au do­ sida Alba dc la căminele culturale ccasiă perioadă au stat o serie de ac­ tare cu legume. Pentru a aven asi­ tă hărnicie la executarea acestor lu ­
din Rădulcşti şi respectiv Bacca.
proape aceeaşi form ulă : „E ccl mai producţie. In Ir-o vreme, de aici se vedit cei mai buni. Redăm mai N IC O LA E SMED ţiu n i menite să contribuie la buna gurat răsadul necesar, ei au trecut
extrăgea cărbune de bună calitate, jos aspecte dc h primele în­ desfăşurare a lu cră rilo r din campania din tim p (a amenajarea răsadniţelor. crări.
priceput m iner din exploatare : căr­ directorul Casei raionale
in cantităţi sporite. treceri ale acestei taze. de prim ăvara. Astfel, pînă în pre­ Pină în prezent s-au şi realizat 2G0 T R A IA N ŞTEF
bune cît dă el. nu dă nim eni". Even­ de cultură din llia
— Şi în anul acesta se poate res­ zent au fost transportate în cimp m. p. Avînd asigurată săminţa de le­ ajutor contabil
tual mai poate spune că şi-a depăşit pecta indicele de calitate — ne spu­ SIBOT T im p de două ore şi jum ă­ IG H 1U. In faţa a 250 de spectatori 2.560 tone gunoi de grajd, ia r 30 to­ gume, care s-a procurat de la Agro- (din colectivul postului de
norma cu atît la sută. Fără îndoia­ nea tovarăşul Ana Ferdinand. E ne­ tate pe scena căm inului cultural din s-au desfăşurat la Ighiu întrecerile ne azotat de am oniu şi superfosfat sem, s-a trecut la executarea lu c ră ri­ corespondenţi voluntari de la
lă, m inerul respectiv e priceput în voie însă de mai multă preocupare Şîbotau evoluat form aţiile artistice dintre form aţiile artistice din comu­ s au adm inistrat la cultura g riului. lor de semănat, realizîndu-se supra­ G. A. C. Boz).
nele Ampoiţa, Cricău, Sard şi Ighiu.
meserie, harnic, cu experienţă. Cine in acest sens, e nevoie să mobilizăm din comunele Blandiana, Ceru Băcâ- Concursul a fost deschis de form aţia Folosind tim pul prielnic de Jucru, faţa de 200 m. p. La obţinerea aces­
nu-i cunoaşte, de pildă, pe Sabin întregul colectiv în acţiunea de se­ inţi, Cioara şi A urel Viaicu, form aţii corală a căm inului cultural din Şard zilele trecute s-a început însăminţa - tor rezultate o contribuţie dc seamă
rea c u ltu rilo r din epoca J. Avînd te­
Ghioancâ, Petre Constantin, Aslău lecţionare pe tonte căile a şistului clasate pentru faza raională a celui unde, 60 de corişti au interpretat renul pregătit din toamnă, s-a trecut şi-au adus-o colectiviştii Gheorghe La concret
d e a l V ll-lc a concurs. S-au întrecut
loan ? din cărbune... în cînt, vers şi joc form aţii corale, cîntecelc „P a rtid u lu i, iu b it părinte", la semănatul m azării furajere pe o Ciucurescu, V alcria Nistoresc şi a lţii.
Dobreanu
Gestionarul
Numai că aprecierea ar trebui să Ceea ce c mai im portant s-a spus solişti vocali şi instrumentiste, b ri­ „Hora în gospodărie". „C intec do suprafaţă de 5 ha., folosindu-se cîte Gheorghe de la magazi­
nibă în vedere şi altceva decît nu­ şi s-a dovedit r se poate îm bunătăţi găzi artistice de agitaţie, echipe de leagăn", „Coasa" şi „M înd râ -i nana". 220 kg. sămînţă la ha. Penflru pepiniera vinicolă nul alimentar nr. 31 din
A continuat program ul brigăzii a r­
dansuri. De un succes deosebit s-au
m ărul de tone dc cărbune extras calitatea cărbunelui. Ceea ce trebuie bucurat form aţiile corale ale cămine­ tistice dc agitaţie a căm inului cul­ O contribuţie de scamă la realiza­ C olectiviştii din M ihalţ, raionul Cugur, are o comportare
peste plan. A r trebui să sc vadă şi făcut se şf.ie. A tunci ? E necesar ca lor culturale din Blandiana şi Aurel tura) din Cricău care a prezentat rea acestor lucrări şi-au adus-o co­ Alba, vor altoi in acest an 2,5 m i­ necuvîi-noioasă faţă de
lectiviştii Gheorghe Breazu, Nicolae
textul „Ce-a fost ieri şi ee-i acum",
ce calitate are acest cărbune. Şi e- ceea ce se cere, ceea ce se ştie, să Viaicu, cu cintece închinate partidu­ scris de colectivul de creaţie al b ri­ Stînea, Corne! Borna, Gheorghe S ţi­ lioane bucăţi viţă de vie din soiurile clienţi şi nu serveşle
marfa „expusă" In ral-
Cliassellas, D'orc, Muscat Hamburg,
logiile la adresa unui m iner să se se facă ! lui şi patriei, precum şi piese găzii. nea şi alţii. Itiesling italian, Fetească albă. Mus­ turl.
facă doar atunci cînd întruneşte toa­ ing. N. ANDRONACIIE din folclorul nou ca : „H ora în Pe scenă au evoluat apoi brigăzile cat otloncl si altele. Pentru aceasta
S. CRISTEA au fost luate o serie de măsuri A st­
corespondent
fel, încă din toamnă terenul respec­
tiv in suprafaţă de 20 ha. a fost des­
Temeinic pregătiţi fundat la admcimea de 70 cm., s-au
aplicat cîte 20 tone gunoi de grajd
pentru campanie la hectar şi cîte 300 kg. superfosfat,
iar zilele trecute s a efectuat lucra­
In aceste zile colectiviştii din b ri­ rea de nivelare a terenului, urm înd
gada nr. 2 de cîmp din Sim erja V e­ a se trece la bilonarea lui. Paralel cu
che au term inat de transportat pe aceasta au fost procurate m ateriale­
tarlalele unde se vor însăminţa po­ le necesare ca portalloi, altoi, rume­
rum bul şi cartofii întreaga cantita­ guş, lăzi pentru forţare, s-au amena­
te de îngrăşăminte naturale care a ja t de asemenea încăperile pentru
fost planificată. în livada gospodă­ forţare ctc. In cursul, ie rn ii, pe lingă
riei au început lucrările de tăieri şi cei 65 a lto ito ri au mai fost şcolari­
stropire a pom ilor. Totodată, o par­ zaţi la I.C.H.V. Blaj încă 20 colecti­
te din colectivişti participă la cură­ vişti. D atorită fa ptu lu i eâ toate ma­
ţatul păşunilor şi fineţelor naturale. terialele au fost pregătite din tim p,
Paralel cu aceste lucrări, colectiviştii ieri s-a început a lto itu l viţei de vie.
au sortat şi pus la jarovizat peste GH. BEDELEANU
7.000 kg cartofi. corespondent
La muncile ce se desfăşoară în ca­
d ru l brigăzii participă zilnic nume­ In livada gospodăriei
roşi colectivişti, dintre care se evi­
denţiază tovarăşii Kaveea Luca, Su- C olectiviştii din Boz, raionul llia ,
sana Gruiescw, loan Popa, Petru Bol au început de citeva zile să execute, Vrei tocană de legume?
dor şi a lţii. pe lingă alte lucrări, curăţatul, stro­ Punc-fi polta-n cui.
Cea de sus nu-l de vinzate,
In acest an la gospodăria colectivă din Ceoagiu se vor planta 8 hectare de piersici în livadă intensivă. I. V IŞ K I p itu l şi văru itu l pom ilor din livada E podOQba ra liu lu i,
In fotografie : brigada condusă de Vasile Albu, lucrind la săpatul gropilor, corespondent gospodăriei care ocupă o suprafaţă Desen de V. MIHAlLESOU