Page 59 - 1964-03

Pag. S
Nr. 2868

Ceaeetil pedagogi© — © © I loc d e

e ^ p e r i e a a ea î n a i n t a t e
©
r ă s p â n d i r e a

Una din tre formele de ridicare a n i­ Lecţia deschisă de aritm etică la rea de către aceştia a mai m ultor
velului profesional, al cadrelor d i­ clasele l-a şi a III*a, ţinută de tova­ probleme şi efectuarea unor exer­
dactice este şi cercul pedagogic. răşa învăţătoare V oilor Ana, a scos c iţii de scădere. Reuşita lecţiei des­
M aterialele ce sc prezintă aici — în evidenţă preocuparea permanen­ chise a tovarăşei V a llc r Ana, in ca­
)ec|iile deschise şi referatele — ca tă a acesteia pentru buna pregătire drul cercului pedagogic, este rezul­
si discuţiile pe marginea acestor a elevilor. Metodele şi procedeele tatul pregătirii sale temeinice pen­
materiale, concretizează preocupa­ utilizate a tit în tim pul v e rifică rii tru fiecare lecţie şi obiect de tn-
rea permanentă n cadrelor didacti­ cunoştinţelor eît şi în predarea lec­ văţâmînt.
ce din tnvăţăm întul de cultură ge­ ţiei noi şi in fixarea cunoştinţelor, D iscuţiile purtate de tovarăşii
nerală pentru nerfeeţionarea conti­ an con tribuit la înţelegerea de că­ Ncnmţu loan, Daneiu Vaier, Dicu
nuă a măiestriei lor pedagogice si tre elevi a lecţiei noi predate in Nicolae, Paştiu Doina şi a lţii au scos
ridicarea pe o treaptă mai înaltă a şefinţa cercului pedagogic. în evidenţă preocuparea tovarăşei
procesul ui i nslructiv-ed uca t iv. La clasa I, tovarăşa Val Ier Ana V aller Ana pentru pregătirea elevi­
O măsură eficientă, aplicată încc- şi-a prevăzut o lecţie de consolida­ lor de la şcoala din V inţ-V ale, care
pînd cu acest an şcolar pentru în­ re a cunoştinţelor cu p rivire la a- au cunoştinţe temeinice, lucru re­
văţătorii care predau la clasele I-IV d li na rea si scăderea num erelor cu flectat şi in lecţiile deschise efectua­
în raionul nostru, o constituie or­ trecere peste 10 Folosirea maşinii te la cercul pedagogic. In discuţii, * * o e »*»:<<•
ganizarea cercurilor pedagogice în de socotit, a beţişoarelor si a mate­ vo rb ito rii au insistat asupra nielode- 3 m
funcţie de condiţiile specifice ale ria lu lu i didactic confecţionat de to­ lor şi procedeelor pe care le folo­ v
m uncii didactice pe şcoli şi clase. varăşa învăţătoare în lecţiile făcute sesc în predarea le cţiilo r de aritm e­
Astfel, s-au organizai cercuri peda­ anterior la clasa r, a dus la dezvol­ tică la şcolile de 4 ani din Sebişeni,
gogice cu învăţătorii care predau tarea judecăţii elevilor, a memoriei, V urpăr, Mereteu şt Jnwri-Sat. Un ac­ Aspect de la concursul cultural-artislic a/ elevilor din şcolile me­
la o singură clasă şi cercuri peda­ a deprind erilor de calcul m intal. cent deosebit in cadrul discu ţiilo r s-a dii şi profesionale din oraşul Deva*
gogice pe centre do comune cu în­ E xerciţiile şi problemele efectuate pus pe formarea la elevi a unor de­ IN FOTO : stingă — Rotea Viorica, solistă a Şcolii medii „Dece- \ C i- E
văţătorii care predau sim ultan la de elevi, a tit in cadrul muncii in ­ prinderi de muncă ordonată, a lît in 6a/" ; dreapta — Orchestra aceleiaşi şcoli, clasificată pc locul III. N » ^
două sau mai m ulte clase. Cunoaş­ dependente cit şi în tim pul a ctivi­ efectuarea e xe rciţiilo r şi problem elor Foto : GH. ŞÂNDREANU R A D I O El cuceresc cctul — c/ncmofogro/u/
terea co n d iţiilo r specifice ale m un­ tă ţii directe, au arătat că elevii şi-au ce se fac în cadrul muncii indepen­ „7 Noiembrie” ,* ALBA IU L IA : V a l­
cii didactice în condiţiile predării form at deprinderea de calcul şi re­ dente. cît şi a temelor de casă. Scrie­ 19 M A R TIE 19G4 sul nemuritor — cincm alogralul
la două sau mai multe clase de că­ zolvă cu uşurinţă, fără a avea în rea îngrijită , sublinia tov Drăghici PRO G RAM UL I : 5,06 Cintece ; „ Victoria° ; Tintin şi misterul Linei
tre toate cadrele didactice înscrise faţă maşina dc socotit, beţişonre Gheorghe, aşezarea in partea stingă Concursul artistic 5.35 M elodii populare ; G,30 E m isiu­ ilc aur — cincm alogralul „23 Ati-
la aceste secţii, au ca urmare antre­ sau un alt m aterial in tu itiv, adunări a operaţiilor şi efectuarea lu cră rilo r nea pentru sate ; 0,40 Muzică ; G,45 qust" ; SEBEŞ: O li ost:t dragoste ?
narea acestora. într-un număr mai şi scăderi cu numere cuprinse între în partea dreaptă a paginii de caiet, Salut voios de pionier ; 7,OG Muzică — cincmalogralul „ Progresul" ; Stra­
mare, la discuţiile pe marginea lec­ lă şi 20. Tema de casă, deşi făcea duce la formarea In elevi a deprin­ al pionierilor şâ şcolarilor
ţiei deschise si a referatelor. Modul parte integrantă din materia par­ d erilor de muncă organizată, nece­ lîopulară ; 7,30 Sfatul m edicului ; da mezinului — cinematograful „Se­
cum se organizează munca indepen­ cursă de elevii clasei l-a totuşi n sară a tit în cadrul şcolii cît şi în pul de interpreţi ai montajului mu- 8.30 Suite de estradă ; 9,00 Muzică beşul" ; ORÂŞTIE: Pisica dc marc
dentă cu una din clase (sau cu 3 fost explicată. Discuţiile purtate cu munca de toate zilele. ° In faţa a peste 300 de specta­ din operete; 10,03 Cîntecc ; 10,15 — cincm alogralul „ Patria" ? V in i (Ic
clase — în cazul cînd un învăţător elevii mai slabi, pe marginea temei In discuţii s-a mai scos în eviden­ tori, la căminul cultural din Şibot zical-literar şi echipa de dansuri a Emisiune literară ; 10,30 Cintece ţii libertate — cincm alogralul „Plăcu­
predă la 4 clase) şi desfăşurarea de casă constituie un sp rijin nece­ ţă necesitatea exem plificării proble­ s-a desfăşurat concursul pionierilor şcolii din Iscroni Şi soliştii vocali şi jocuri populare; 11,00 Muzică u- ră" , H AŢEG : A dispărut o navă
lecţiei cu cealaltă clasă, impune în sar în munca independentă a elevi­ melor teoretice din referat prin une­ şi şcolarilor. Pe scenă au evoluat recitatori de la ambele şcoli. (TITU şoară ; II .30 Selecţiuni din operete ; — cincm alogralul „Populat": BRAD:
mod im perios o bună pregătire pe­ lor. le aspecte practice din munca la formaţiile artistice ale pionierilor şi CORNEA, corespondent). 12,03 A nsam bluri artistice şcolare : Trei zile după nemurire — ememo-
dagogică a învăţătorului şi conco­ La c'asa a 11f-a s a predat lecţia clasă. Acest lucru «a fost subliniat de şcolarilor din satele învecinate. S-au 12.30 Din viaţa de concert a C api­ logralul „SL roşie"; IH A : Ţarcul
m itent cu aceasta o pregătire te­ „Scăderea num erelor în cazul cînd către vorbitori întrucît referatul in ii- evidenţiat formaţiile corale de la ° Concursul artistic al pionierilor — cincm alogralul „ Lumina" ; Sl-
meinică a fiecărei lecţii. Exigenţa descăzutul se term ină în două sau şcolile de 8 ani din $ibot şi Vinerea, şi şcolarilor din comunele Homo- talei ; 13,10 Muzică populară cerută MERI A : Taxiul m orlii — cinemato­
faţă de noi înşine — in ceea cc p ri­ mai multe zerouri. După ce s-a făcut tulnt „Predarea a ritm e ticii la clasele echipa de dansuri din Vinerea, bri­ rod, Băcăinti şi Ceru Băcăinţi s-a dc ascultători ; 14,30 Prietena noas­
veşte cantitatea cunoştinţelor pe ca­ verificarea tem elor date acasă si 1- IV U, deşi bine întocm it din punct gada artistică de agitaţie din Şibot, desfăşurat într-o atmosferă de ade­ tră cartea ; 13,00 Muzică uşoară ; graful „M u re ş u l"; ZLATNA : Noua
re le predăm in cadrul fiecărei lec­ s-au rezolvat cîteva exerciţii şi pro­ de vedere teoretic, a fost de ficitar vărată sărbătoare. Punctele prezen­ 1G.I0 Piese de estradă ; 16,45 Scri­ prietenă a tatii — cincmalogralul
ţii, este o garanţie sigură a succe­ bleme din lecţia de zi, s-a trecut la în ceea ce priveşte activitatea prac­ recitatorii I. Bacii», E Cîmpeanu (Vi­ tate au oglindit strădania micilor ar­ sori din ţară ; 17,00 Muzică popu­ „M u n citorul" ; I.O N EA: Mcilicamcn-
sului m uncii noastre insiructiv-edu- predarea lecţiei noi tică la clasă în cadrul procesului in - nerea), F. Bonţa, A. Bulbucan (Şibot) tişti cît şi activitatea susţinută de­ lară ; 17,35 Antologie poetică ; 10,00 lu l care ucide — cincm alogralul
cative. Pentru a arăta elevilor cum se structiv-educativ. şi soliştii S. Hondola, T. Pinter, M. pusă de cadrele didactice de la a- Seară pentru tineret ; 19,30 U niver­ „M in e ru l0 ; TElU Ş: Ttalor — scria
Şedinţa cercului pedagogic ce şi-a efectuează operaţia atunci cînd tre­ Şedinţa cercului pedagogic a con­ Mitrea şi I Groza. (SOI.CAN AVRAM, ceste şcoli. I şi II — cincm alogralul „V icto ria";
desfăşurat lucrările la Şcoala din buie să scădem un număr dintr-un stitu it însă un bun p rile j de discu­ corespondent). sitatea tehnică radio ; 20,10 Ciulă APOI DHL DE SUS: Estrada, estra­
V inţ-V ale, cu toţi învăţătorii care alt număr ce se term ină în două sau ţii şi un valoros schimb de expe­ Au fost selecţionate pentru faza orchestra dc muzică populară din da — cincm alogralul „23 August";
predau la 2 4 clase sim ultan în şco­ mai multe zerouri, învăţătoarea a rienţă cu p rivire la pregătirea temei­ ° La centrul de comună Luncoiul raională formaţia corala şi fiuieraşii Caransebeş : 20,30 Noapte bună, C A L A N : Arhiva sccrclă dc pc Elb /
lile dc pe raza comunei V in ţu l de alcătuit o problemă luată din viaţa nică a învăţătorilor care predau la de Jos a avut loc faza intercomuna- dc la Ceru Băcăinţi, formaţia corală copii ; „Comoara cea mai de preţ" ;
Jos şi ln u ri, a consiiluit un valoros dc toate zilele. 2- 4 clase sim ultan, a folosirii unui lă a concursului pionieresc la care şi de dansuri de la Homorod şi re­ 20,55 Frumoasă eşti, patria mea — — cincmalogralul „Tabăra I.C-S.H.“ .
schimb de experienţă între învăţă­ Lecţia a fost înţeleasă dc către bogat m aterial didactic în cadrul au participat artiştii amatori de la citatorii Angela Bota, Maria Dră- program de cintece ; 21,15 Muzică
to rii din cele două comune. elevi, fapt confirm at prin rezolva- lecţiilor, precum si a a ju to ră rii într-o şcolile de 4 şi 0 ani din raza comu­ gan. Sabina losif şi Costică Suciu de de dans : 23,15 Muzică de estradă. T E A T R U
mai mare măsură n elevilor cu situa­ nelor Luncoiul de )os şi Vălişoara. la Băcăinţi. (AVRAM LOLEAN, co­ 19 .MARTIE I9GI
ţia slabă la învăţătură. respondent). PRO GRAM UL II : 8,30 Sumarul
Pentru faza raională s-au clasat for­ presei centrale ; 9,03 M elodii popu­ DEVA : „Sonet pentru o păpuşă"
Comunâ Piu Mori : Pentru cadrele didactice tinere, maţia corala a scolii de 8 . ani din
care funcţionează pentru prima dată Luncoiul de )os, echipele de dansuri ® Peste 350 de spectatori au par­ lare ; 9,30 Vreau să ştiu ; 12.00 Din — Teatrul de stat Petroşani ; PE-
în învflţflniînt, şedinţa cercului pe­ a ciclului I de la Luncoi, a şcolii de ticipat la concursul pionierilor şi muzica popoarelor ; 12,30 Revista THEŞTI-SEBEŞ : „Seara m elodii­
dagogic a constituit un m ijloc im ­ 4 ani din satul Podele şi şcoala de 8 şcolarilor dm satele Blăjeni, Criş, economică radio (reluare) ; 12,50 lor" — Orchestra populară C luj ;
portant de îm bogăţire a cunoştinţe­ Buceş şi Dupăpiatră, care a avut loc Muzică uşoară ; 13,08 Tinere talen­ CUT : „Recoltele revistei" — Tea­
lor. Din asistenţă la lecţia deschisă ani din Vălişoara, brigada artistică la centrul Blăjeni Formaţiile mici­ te : elevii Ştefan Rodeseu — vioară tru l de stat dc estradă Deva.
s-a putut urm ări felul cum sc poa­ de agitaţie din Luncoiul de los, pre­ lor artişti amatori s-au bucurat dc şi Anton G rtgorc—Niculescu — vio­
te realiza in mod practic o lecţie cum si un mare număr de recitatori mult succes S-au calificat pentru loncel ; 13,30 Foileton ; 14,30 M elo­ B U L E T I N
de bună calitate — în condiţiile pre­ şi solişti vocali. (FLORIN BENEA.
d ă rii la 2-4 clase sim ultan. corespondent). faza următoare corul scolii din Du­ d ii populare ; 15,30 Din album ul M E T E O R O L O G I C
Pregătirea pentru lecţie, folosirea păpiatră, brigada artistica de agita­ m elodiilor de muzică uşoară romî-
Planul se realizează ritm ic Fertilizează solul m aterialului didactic şi activizarea la ° Sala de festivităţi a clubului ţie din Buceş, echipa de dansuri din noască ; 1 G,40 Cîntccc şi jocuri PENTRU ZI ORE
lecţii a tu tu ro r elevilor, sînt doar muncitoresc din Aninoasa a găzduit Criş, Crosuri, grupul de interpreţi ai populare din M untenia ; 19,05 So­ Vrem e nestabilă cu cerul tempo­
Zilele Irecute în comuna Rîu de Avînd în vedere fertilitatea scăzu­ cîteva dintre cele mai im portante peste 400 de spectatori veniţi să montajului muzical-literar din Blă- lişti şi form aţii artistice dc ama­ rar acoperit. Local vor mai cădea
Mori a avut loc analiza ritmului de tă a solurilor din comuna noastră, sarcini ce ne revin pentru efectua­ asiste la întrecerea artistică a pionie­ ieni. precum si soliştii vocali Viori­ tori : 19.30 Canţonete : 22,30 Cîntc- precipitaţii sub formă de ninsoare,
ca Hărănuş
rea unui învăţăm int de calitate.
(Dupăpiatră),
Viorica
îndeplinire a sarcinilor de plan la conducerea gospodăriei şi-a orien­ rilor şi şcolarilor de la Aninoasa şi lurca (Buceş), Margareta Stînga ce de dragoste ; 23.15 Muzică de care sc vor transform a în lapoviţă.
parchetele apar|inînd sectorului de tat atenţia spre îngrăşarea în acest G ll COnNESCU Iscroni S-au clasat pe primul loc dans ; 0,05 Concert din opere. V in ţu l va sufla moderat cu in te n ­
sificări locale din nord-vest. Tem ­
exploatare Retezat din cadrul I F. an a unei suprafeţe mari de teren Şcoala generală de 8 ani formaţia corală a scolii din Aninoa­ i'Criş). (VIOREL VULTURARU. cores­ peratura va fi cuprinsă ziua între
Haţeg. Din analiza făcută a rezultat In acest scop au tost transportate V inţul de Jos, raionul Alba sa, brigada artistică de agitaţie, gru­ pondent) CINEMA 0 şi 5 grade, iar noaptea între — 1
ca funicularu) Wissen instalat luna pe cîmp 2 200 tone îngrăşăminte 19 M A R TIE 1901 şi — 8 grade.
«trecută în parchetul Pinul linului, organice. Acţiunea de transportare D E V A : Cascoda diavolului — ci­ PENTRU U RM ĂTO AR ELE
lucrează cu mare randament, trans- a gunoiului continuă în ritm susţi­ La cultura cartofilor nematograf»/ „P a tria ": Vară roni/jn- 3 Z IL E
portînd zilnic cu 8-10 m.c- buşleni nut, urmînd ca pînă la începutul tlc«! — cinematograful „A ria " ; PE­ Vreme nestabilă, cu cerul tempo­
mai mult faţă de plan. campaniei de primăvară să se mai Condiţii a s e m ă n ă to a re TR O ŞA N I: Priveşte înapoi cu m i­ rar noros. Tem peratura in creşte­
O atenţie sporită se acordă sor­ transporte încă 500 tone gunoi de nte — cinematograful „Republica" ; re uşoară.
tării materialului lemnos şi valorifi­ grajd de la ferma gospodăriei agri­
cării lui superioare. Aprovizionarea cole $i de la membrii colectivişti. rezultate diferite
ritmică a funicularelor cu buşteni, La această importantă acţiune au
prin crearea stocurilor în faza scos- participat toate brigăzile din gospo­ C artofii sînt cultivaţi an de an pe s-a realizat temperatura de 7 grade ţinută la hectar a fost cu 5 tone mai
apropiat, au permis ca planul lunii- dărie, evidenţiindu-se îndeosebi bri­ suprefeţe tot mai m ari de către co­ C, folosindu^se eite 2.500-2.600 kg. să- mică decît cea realizată la G.A.C, PRODUCĂTORI!
martie la sortimentele lobde de fag gada a M l-a Rîu de Mori. lectiviştii din Beriu. De pildă, supra­ minţă la ha. din Beriu. Făeind un simplu calcul,
G.A.C. dîn Câstău
rezultă că
a
pentru doage, PAL., PFL şi lemn N IC U LA E MOLDO VAN faţa destinată acestei culturi în a- Densitatea asigurată a fost în me­ pierdut Ia fiecare hectar circa 2.000
nul trecut a fost de 50 hectare.
In
de foc, să fie îndeplinit în prima inginer agronom la G.A.C. vederea obţinerii unor producţii spo­ die de 40 000 cuiburi la hectar. Du­ lei. Să vedem care sînt cauzele. Deşi Contractind laptele de vacă şi bivoliţă
pă ce cartofii au răsărit s-a trecut
decada a lunii. Rîu de M ori
rite de cartofi, consiliul de conduce­ la efectuarea prim ei prăşi Ie meca­ ca plante premergătoare au fost şl
S-au evidenţiat mecanicii de funi- re al gospodăriei colective a luat o nice, urmată apoi de una manuală. aici cerealele păioase, arătura de va­ cu I.C.I.L. Simeria, beneficiaţi de urmă­
culare Emilian Suseanti, Nicolae Su- In vozifă la vecini serie de măsuri. Astfel, amplasarea După aproxim ativ 20 de zile s-a pră­ ră nu s-a făcut imediat ce terenul a
seanu şi echipa condusă de Nico­ ca rto filo r în cadru! asolameniului şit a doua oară mecanic, cit şi ma­ fost eliberat. To.ită suprafaţa cu lti­ toarele avantaje:
lae Sarcina. Formaţia artistica a căminului cul­ s-a făcut după cereale păioase pe nual, iar apoi s-a aplicat şi praşila a vată cu cartofi (22 ha.) a fost îngră­ P e n t r u 1 5 0 l i t r i l a p t e c o n t r a c t a t d e
tural din comuna Rîu de Mori a fă­ 40 ha., unde de îndată ce terenul s-a treia. şată cu cite 15 tone gunoi de grajd
IA X C U VO IN IC A cut anul acesta mai multe deplasări eliberat de planta premergătoare,s-a Pentru prevenirea şi combaterea la hectar ia r plantarea carto filo r s-a l a o v a c ă p e t i m p d e u n a n , v e ţ i p r i m i ;
inginer silvic în satele şi comunele vecine unde a trecut la executarea a ră tu rilo r de gindacului dîn Colorado s-au aplicat făcut la tim p. Cauza principală a — 400 qr. tări(e pentru un litru lapte
prezentat programe bogate şi inte­ vară la adîneimea de 23-25 cm. A lte 3 tratamente, din care prim ul cu De- diferenţelor de producţie constă în
Măsuri de com batere a resante- 10 hectare s-au cultivat in teren care tox soluţie, iar următoarele două cu faptul că sămînţă folosită a fost o pe perioada 1 noiembrie - 30 aprilie
a fost desţelenit din toamna anului Dctox praf. Ca urm are a executării populaţie locală mai puţin valoroa­ — 200 gr. tarife pentru un litru
ră pitoa relo r De mult succes s-au bucurat spec­ 1902. acestor lucrări nu au fost semnalate să. De asemenea, lucrările de între­
tacolele prezentate pe scenele cămi­ Pentru a contribui la sporirea pro­ atacuri care să compromită eultm a. ţinere nu s-au efectuat pe întreaga l®plle#pe perio ad a t maî-31 oeţombrie
In cursul acestei ierni personalul nelor culturale din satele Unciuc şi ducţiei, colectiviştii de aici au a p li­ Prin aplicarea întregului complex de suprafaţă la tim pul cel mai p o trivit. — avansuri de bani fin contul con-
In acest an, pentru a spori sim ţi­
de vinătoare de la Ocolul silvic Re­ Ostrov. Zilele trecute, la Sarmisege- cat pe 20 hectare. 400 tone gunoi de măsuri agrotehnice specifice cu ltu rii tor producţia de cartofi, colectiviştii tractuluL
grajd, care s-a încorporat in sol o
cartofului, chiar şi in condiţii clim a­
tezat a organizat mai mulie acţiuni tuza, în faţa a peste 200 de specta­ dată cu lucrarea de pregătire a te­ terice mai puţin favorabile, s-au ob­ de aici au luat o seric de măsuii.
de combatere a vinaîului răpitor. Cu tori corul a interpretat cînfecul „Re­ renului pentru plantare. Conducerea ţinut în medie de pc cele 50 hectare Astfel, pe o suprafaţă de 5 ha se vor Producătorii din zonele de deal şi mun-
sprijinul cetăţenilor din împrejurimi publică măreaţă vatră" iar brigada gospodăriei s-a preocupat îndeaproa­ cîte J1.900 kg. cartofi la hectar. planta cartofi din soiul B intjc, să-
s-au organizat goane colective artistică de agitaţie programul „în­ pe pentru a avea asigurată din vre ­ In acest an colectiviştii din Beriu mînţa necesară fiind asigurată in în­ te vor fi scutiţi de taxa de păşunat şi
floreşte satul nostru" precum şi pie­
De la începutul anului şi pînă în. me întreaga cantitate de sămînţă. Pe vor cultiva cartofi lot pe o suprafa­ tregime. Terenul in suprafaţă dc 24 vor putea primi credite pentru cumpărări
prezent au fost împuşcaţi 3 lupi, 25 sa de teatru „Lanţul manevrelor". 48 hectare s-a folosit sămînţă d“ ţă de 50 hectare. $i în acest an pen­ ha. s-a arat din vara şi s-a fe rtiliza t
de vulpi, peste 60 ciori şi 30 de alte Mult aplaudate au fost solistele cartofi d in tr-o populaţie locală va­ tru cartofi s-au destinat teren urî care cu îngrăşăminte organice. Lucrările de vaci astfel:
loroasă, iar pe alte 2 lia s-au plan­
de întreţinere a c u ltu rii şi de com­
răpitoare. Pădurarii de vînătoare Pe­ Trudi Ursu şi Eufrosina Zidăroiu, în 19G3 au fost cultivate cu cereale
tat cartofi din soiul Qenebck. păioase. întreaga suprafaţă a fost batere a b olilor şi dăunătorilor se — 3 .0 00 lei pentru vaci şi ]uninel;
tru Margan, loachim Foarce şi Io­ care au interpretat cu multă auten­ In scopul de a uşura plantarea şi arată din vară iar pînă in prezent vor efectua la tim p şi de cîte ori este
nel Vasioni au fost în fruntea ac­ mai ales mecanizarea lu cră rilo r do pe mai m ult de 50 la sută s-au a p li­ necesar. — 1.200 lei pentru viţele.
ticitate cintece noi din folclorul ro-
ţiunilor întreprinse. întreţinere şi combatere a bolilor şi cat îngrăşăminte Prin aplicarea m ăsurilor stabilite
mînesc.
dăunătorilor s-a efectuat trasarea In aceleaşi condiţii de climă, dar în ambele gospodării colective se
IO AN N. POPA II.IE RODEA rondurilor cu aju torul unui marca­ pc categorii dc terenuri m ult m ii creează posibilitatea spo ririi sim ţi­
tor. C an ofii s-au plantat apoi în ju ­ bune. au cultivat cartofii şi colecti­ toare a producţiei de cartofi
tehnician de vînătoare tehnician Masuri de tehnica securităţii muncii
rul datei de 1-12 aprilie cînd în sol viştii din Căstău. Dai- producţia ob­ in ". A. POTOPEA
la zidăria aparentă la înălţimi
Activitate susţinută — vista Em ilia Goţ de la G.A.C. Ilîa ele insuşindu-şi în mod temeinic cu­
— Tn anul acesta, arăta colecU-
noştinţele* predate. Com isiile de fe­
vom creşte 5.000 păsări. Crescătoa­ mei din G.A.C. Dobra, Boz, Lăpuş­
nic, Şoimuş, llia şi altele, au antre­
rele noastre au fost şcolarizate şi au
rea Mizări îm b i s c ia s'*ătoa re rezultatele vor fi cele aşteptate. Par­ nat in permanenţă colectivistele la
acumulat o bună experienţă asa eă
cursuri şi le-nu îndemnat să aplice
ticipantele la discuţii s-au angajai in practică cele învăţate. Dar, aşn
Pe ogoarele gospodăriilor colecti­ bra, rifa şi altele, care au antrenat să traducă în viaţă hotărîrea confe­ cum au arătat mai multe participan­
ve din raionul IIia iniîlnesti in cam­ numeroase colectiviste la lucrările agricole colective din raionul llia rinţei raionale de partid llia, şi anu­ te la discuţii, unele comisii ca cele
paniile agricole sute de femei caro agricole. Au fost evidenţia ic pentru au cultivat cu legume şi zarzavaturi me de a creste in acest an 21.500 pă­ din Tălă răsti. Dam pol oc, Baeea. Bir-
muncesc cu pasiune pentru a o bţi­ munca depusă tov. Caialîna Mihcţ. 277 ha Fiecare colectivistă si a pu­ sări. său şi altele n-au m uncit în suficien­
ne recolte bogate Dai- colectiviste­ de la G.A.C, llia care a efectuat în tui da seama că această ramură este Cum era şi firesc o marc parte a tă măsură pentru antrenarea colec­
Dc
venituri.
aducătoare de m ari
le din raionul llia au devenit în anul trecut 211 zi le-muncă, FJisabe- exemplu G.A.C. Dobra a realizat de discuţiilor s-au re ferit la felul cum tiv iş tilo r la învâţăm inlul agrozjo-
acest tim p şi pricepute îngrijitoare la Ci-îşan cu 2 IU zile-m um ă, Ana la grădină venituri în valoare de com isiile dc femei au pariicîpat In tehnic.
In încheierea lucrărilo r conferin­
de animale, crescătoare de păsări, Marcan cu 222 zile-muncă, Silvia <60.000 lei. Iar G. A. C. Lăpuşnic dezvoltarea sectorului zootehnic. S-a ţei tov M aria Creţu, vice|)i*esedinlă
harnice eultîvaionre dc legume şi Popa din Dobrn cu 24G zile-muncă 304.000 lei. Şi în acest sector, aşa arătat că 150 femei sînt îngrijitoa- a, C om itetului regional al fem eilor
rc-mulgâionre. îngrijitoare de porci
zarzavaturi ele. Tocmai dc aceea la şi altele. după cum a reieşit din lucrările ctc. Ele s-nu achitat lui m ultă răs­
conferinţa raională h fem eilor din — Gospodăria noastră, spunea tov conferinţei, lucrează multe femei, pundere dc sarcinile pe care le-au a apreciat rezultatele obţinute dc
comitetele şi com isiile de femei din
llia m ajoritatea discuţiilor s-au Lucreţia Costa, preşedinta G A C. devenind cunoscătoare în executa­ avut contribuind la creşterea pro­ raionul llia în loalc dom eniile de
purtat asupra felului cum comiteteie rea lucrărilor. P rintre ele se află ducţiei de carne şi lapte. Au existai
şi com isiile tle femei îndrum ate dc Mărioara Popa din Dobra, Sidnnia activitate. Vorbitoarea a arătat că;
organele şi organizaţiile de partid l ’ersican din Lăpuşnic şi altele. Insă unele comisii de femei ca cele discuţiile s-au purtat la un bun ni­
au antrenai colectivistele la întărirea C o n f e r i n ţ a r a i o n a l ă Participantele la discuţii p rintre din Sîrbi, Brănişea, Zain şi altele, vel şi s-au făcut uncie propuneri
valoroase. Tov. M aria Creţu a c ri­
tare an acordat mai puţină atenţie
economîco-organîzatorică a G.A.C. a f e m e i l o r — l l i a caro tov Letiţia Oprea nu din Do­ antrenării colectivistelor ia dezvolta­ ticat faptul că în unele sate mai sînţ
Totodată a fost scoasă in evidenţă bra. M atilda Costea din Burjuc si rea sectorului zootehnic. colectiviste care nu participă la lu­
activitatea p liv in d acţiunile cultu- altele s-au angajat ca în această p ri­ — Şi la gospodăria din Vcţel — crările din G.A.C., că in sectorul zo­
ral-educative şi sanitare în rindul din Lăpuşnic, a obţinut de pe unele măvară să depună mai multe efor­ spunea în cuvîntul său colectivista otehnic lucrează prea puţine femei
fem eilor, formele şi stilul de m un­ loturi cantităţi im portante de pro­ turi pentru antrenarea fem eilor 'a Florica Benea, lucrează m ulte fe ­ iar la învăţăm lnlul agrozootehnic
că practicate, deficienţele care s-an duse. La aceasta o mare contribuţie lucrările din grădina de legume şi mei. Ele muncesc ca îngrijitoare de din cele 115G colectiviste înscrise
manifesiat dc la ultim a conferinţă şi-au adus-o colectivistele. Trebuie zarzavaturi a G.A.C. Comitetul ra­ animale şi obţin rezultate bune. Este participă doar 850 Noul com itet ra­ ZIDARI ! Cereţi să vi se confecţioneze schele corespunzătoare cu
şi pînă in prezent. Darea de seamă să recunoaştem însă că mai sînt ional a îndrum at cu mai multă com­ bine însă ca btigăzile zootehnice să ional şi com isiile de femei — a spus balustradă, seîndură de bord, podina şi scări de acces, cu mină cu­
ca şi discuţiile purtate au constituit unele colectiviste care nu participă petenţă com isiile de femei in antre­ fie permanentizate pentru ca lucră­ în încheiere tov. M aria Creţu — au rentă.
un util schimb de experienţă între la muncă sau efectuează doar citcvu narea colectiviştilor la dezvoltarea toarele tle aici să se specializeze. datoria să lupte cu mai m ultă hotă-
comisiile de femei, un p rile j dc îm ­ zile-muncă într-un an. sectorului avicol. Pentru a le înar­ Fără indoială că la ci'este rea n i­ rîre pentru traducerea în viaţă a Pregătiţi-vă locul de munca ; puneţi sculele şi materialele în or­
bunătăţire necontenită a muncii. ma cu cit mai multe cunoştinţe au sarcinilor care le stau in faţă. dine. Nu îngrămădiţi materialele pe schele. Evitaţi lucrul pe aceeaşi
O preocupare mai mare în antre­ velului de cunoştinţe al colectivis­ verticală. Folosiţi barierele la boburi.
Sub îndrumarea organizaţiilor de narea colectiviştilor la muncile agri­ fast organizate 18 consfătuiri pe tenie telor au contribu it cursurile învă- h
partid, com isiile de femei participă cole trebuie să manifeste comisiile avicole, ia r in 23 G.A.C. s-au ţinut ţăm intului agrozootehnic. Şi această Conferinţa a ales noul comitet ra­ DULGHERI ! Respectaţi normele de tehnica securităţii şi proiectele
cu m ult entuziasm la obţinerea unor de femei din Boholt, Brănişea şi cicluri de lecţii la care au participai problemă a fost larg dezbătută în ional al fem eilor şi delegatele In pentru confecţionarea schelelor şi boburilor.
producţii sporite la hectar. Bine au Bîrsăii unde se mai manifestă încă 575 colectiviste. Datorită muncii des­ conferinţă. A fost scos in evidenţă conferinţa regională. Ca preşedintă MECANICI TROLIŞTI ! Ina*inte de începerea luciului verificaţi ca­
făşurate sub îndrumarea organiza­ faptul că la cele G4 cursuri agro­ blurile troliilor. Chemaţi electricianul de serviciu în caz de defectare
m uncit în această direcţie comisiile deficienţe. ţiilo r de partid în 17 G A C. s au în­ a fost aleasă tovarăşa Victoria Tu-
de femei de la G.A.C. Lăpuşnic, Do- In anul care a trecut gospodăriile fiin ţa t crescătorii de păsări. zootehnice din raion cu durată de doni. V ALUU a instalaţiilor electrice. întrebuinţaţi semnalizările pentru manipularea
3 ani participă 050 femei m ulte din
platformei bobului.