Page 60 - 1964-03

Nr. 2868
Fag. 4 Drumul socialismului

In preajm a conferinţei O J.lf.

pentru com erţ şi dezvoltare

D E LH I 17 (Agerpres). — comună la Conferinţa O.N.U. pentru
Cunoscutul om de afaceri indian comerţ şi dezvoltare de la Geneva.
K. P. Goenka, preşedintele Federaţiei *
Camerelor de comerţ şi industrie, LO N D RA 17 (Agerpres).
membru al delegaţiei indiene Ia con­ In tr-o declaraţie făcută presei,
ferin ţa O.N.U. pentru comerţ şi dez­ Richai d Briginshaw, preşedintele O r­
voltare de la Geneva, a d e cla ra t: ganizaţiei progresiste „A nglie, înain­
Lucrările Comitetului celor 18 state Evoluţia problem ei cipriote „C onferinţa de la Geneva este un «- te", s-a re fe rit la o scrie de proble­
venim ent de seamă în colaborarea e- me legale de Conferinţa O.N.U. pen­
pentru dezarmare de la Geneva A N K A R A 17 (Agerpres). — 200 de ofiţeri şi soldaţi canadieni ilo r dintre Grecia şi Turcia". eonomicâ internaţională. Dezvoltarea tru comerţ şi dezvoltare subliniind
semn concret al unei ră ciri a rela ţi­
com erţului intre ţările dezvoltate si
că aceasta va duce cu siguranţă la
urmează să sosească in cursul nop­
In cadrul unei şedinţe extraordi­
nare consacrată p o liticii guvernului ţii de m arţi spre m iercuri. Intervenind la trei zile după de­ ţările în curs de dezvoltare pe o bază îm bunătăţirea re la ţiilo r dintre Est şi
GENEVA 17 (Ayerpres). — terile occidentale au abordat planul in problema cipriotă, Adunarea Na­ In ce priveşte hotărîrea Parla­ claraţia guvernului grec câ orice reciproc avnntaj’oasâ poale fi re a li­ Vest.
Şedinţa din 17 m artie a Com itetu­ sovietic de dezarmare. m entului turc de a acorda guvernu­ agresiune asupra C iprului ar putea zată numai cu a jutorul unor măsuri Referindu-se la urm ările nefaste
Comparînd cele două planuri de ţională a Turciei a adoptat o rezo­ constructive îndreptate spre lichida­
lui celor 18 state pentru dezarmare lui îm puternicirile „de a proceda, în fi interpretată ca o agresiune direc­ generale de existenţa gru pă rilo r e-
dezarmare — cel american şi cel so­ luţie prin care îl împuterniceşte pe
a fost consacrată problem elor de­ caz de necesitate, la debarcarea in tă asupra Greciei, măsurile luate de rea diferenţelor dintre naţiunile dez­
vietic — S. K, Ţ aiapkin a subliniat preşedintele Ismet Inonu „să proce­ voltate şi cele în curs de dezvoltare. conomice închise de tipul Com unită­
zarm ării generale si totale. C ipru" şi abrogarea acordului din­ Turcia la 16 martie, scrie France ţii Economice Europene, Richard
printre altele, câ ceea ce desparte deze în caz de necesitate la o debar­ Ea poate fi realizată numai prin p ro ­
Reprezentanţii S U .A , A. Fisher, aceste planuri este problema lic h i­ tre Grecia şi Turcia în legătură cu Prcsse, iau fără îndoială aspectul Briginshaw a scos în evidenţă nece­
Italiei, F. Ca valeţii, şi Canadei ge­ dării pericolului unui război nucle­ care în C ip ru 1'. condiţiile speciale ale cetăţeniloi unui reproş care ar putea fi urm ai movarea unei a titu d in i noi faţă dr» sitatea p a rticip ă rii tu tu ro r ţă rilo r la
neralul Burns, au cerut ca şi pinii ar. Soluţionarea problemei dezarmă­ k respectivi care trăiesc în cealaltă de altele. structura şi condiţiile com erţului un comerţ bazat pe egalitate în
acum noi precizări la planul sovie­ rii merge pe o cale bună numai îu N ICO SIA 17 (Agerpres). — tară, sint elemente care continuă să JL m ondial". drepturi. G rupările economice în chi­
tic de dezarmare generală şi totala. acel caz, a spus el, în care acest pe­ Situaţia din C ipru continuă să se reţină atenţia corespondenţilor agen­ V IE N A 17 (Agerpres). — ★ se pun într-o situaţie deosebit de
Reprezentantul S.U.A., Fisher, a în- ricol este lichidat de la începutul normalizeze. Guvernul republicii tin ­ ţiilo r de piesă. P o trivit re la tărilor agenţiei Fran­ TEHERAN 17 (Agerpres). — grea ţările producătoare de m aterii
ceirat să arunce asupra ţâ rilo r so­ procesului de dezarmate. de să-şi asume din ce în ce mai pre­ Referindu-se la aceste hotărîri ale ce Presse. la 17 m anie guvernul La Teheran şi-a încheiat lucrările prim e şi constituie un im pedim ent
cialiste răspunderea pentru faptul cis răspunderea pentru păstrarea on­ Turciei, corespondentul din Atena austriac a făcut cunoscut câ a luat cea de-a 20-a sesiune a Comisiei pentru dezvoltarea legăturilor co­
că. in perioada care a trecut de la Reprezentanţii sovietic şi ceho­ dinei, prim ii 200 de ofiţeri şi soldaţi hotărîrea de a trim ite în C ipru în economice ONU pentru Asia şi Ex­ merciale internaţionale.
reluarea lucrărilor, C om itelui bate slovac au arătat că planul american canadieni, care vor face parte din al agenţiei France Pres.se arată câ cadrul forţei O.N.U. un contingent trem ul O rient (ECAFE), la care au Reprezentanţii britan ici la confe­
pasul pe loc. de „îngheţare" a m ijloacelor strate­ forţa O.N.U , au sosit la Nicosia. A lţi aceste măsuri „constituie prim ul sanitar, form at din 54 de persoane,
gice de transport a armei nucleare participat delegaţi din 28 de ţă ri rin ţă trebuie să folosească din plin
In cuvîntările lor, reprezentanţii înseamnă de fapt menţinerea unei p rin tre care 5 medici şi 36 in fir­ membre ale comisiei. Participanţi» acest p rile j pentru a contribui la dez­
Cehoslovaciei, M. Zemla, şi U niunii mari cantităţi de rachete cu focoase mieri. la sesiune au adoptat o rezoluţie în voltarea re la ţiilo r comerciale d intre
Sovietice, S. K. Ţara pici n, au c riti­ Conferinţa miniştrilor educaţiei Plecarea contingentului austriac legătură cu apropiata Conferinţă
nucleare, de asemenea, transpunerea spre C ipru este prevăzută peste 8 Est şi Vest. P o trivit părerii exprim a­
cat modul neconstrucliv in care pu­ cui-sei înarm ărilor în alte domenii. O.N.U. pentru comerţ şi dezvoltare te de Briginshaw este necesar ca
ai ţărilor africane zile. de la Geneva, care cere ţă rilo r dez­
★ la Geneva să se depună toate efor­
voltate să reducă şi în cele din u r­ tu rile pentru asigurarea creării ci­
A B ID JA N 17 (Agerpres). — iii învăţâm tntului în A frica, lich i­ BRUXELLES 17 (Agerpres). — mă să înlăture, cît mai curînd posi­ nei noi organizaţii comerciale in te r­
Şedinţa Comitetului mixt iugoslavo-cehoslovac La Abdijan, capitala Coastei de dării analfabetism ului şi şcolariză­ Tot m iercuri guvernul belgian, bil, toate barierele şi restricţiile din naţionale.
Fildeş, s-a deschis m arţi conferinţa rii tuturor copiilor de vîrslâ şcolară. prin reprezentantul său la O N U ., calea exportului ţă rilo r in curs dc k
l-a anunţat pe secretarul general al
pentru colaborare economică şi ştiinţifică m in iştrilo r educaţiei ai ţâ rilo r a fri­ Un plan în vederea lich id ă rii anal­ O.N.U., U Thnnt, că Belgia va con­ dezvoltare fără să ceară concesii re­
cane. La conferinţă participă dele­ fabetism ului în A frica a fost elabo­ ciproce. Totodată, au mai fost adop­ LAGOS 17 (Agerpres). —
gaţi din aproape toate ţările africa­ rat în mai 19G0, la C onferinţa şefi­ trib u i cu 100 008 dolari la cheltuie­ tate o serie de rezoluţii, p rin tre care Z iarul nigerian „W est-A frican Pi­
BELG RAD 17 (Agerpres). — Cehoslovacă, în care se prevede dez­ lile necesitate de întreţinerea fo iţe i
ne, precum şi Rene Maheu, directo­
La Belgrad şi-a încheiat lucrările* voltarea colaborării economice dintre rul general al UNESCO, si observa­ lor statelor africane. Acest plan pre­ O.N.U. în Cipru. o rezoluţie privind crearea unim in ­ lot" publică un articol consacrat con­
introducerea
vede
învâţăm înlului
ferinţei O.N.U. pentru comerţ şi dez­
stitut asiatic de dezvoltare şi plani­
prim a şedinţă a C om itetului m ixt iu ­ cele două ţări. Com itetul a recoman­ tori din unele ţâ ri ale lum ii. general obligatoriu pînă în anul 1900. ficare a economiei, comerţul de tra n ­ voltare în care subliniază că „actua­
goslavo-cehoslovac pentru colabora­ dat pregătirea încheierii unui acord Conferinţa a fost deschisă de pre­ zit al ţă rilo r care nu au ieşire la la practică a s ta b ilirii unor pretu ri
pentru schim buri comerciale pînă în In acest an vor fi, de asemenea, cre­
re economică şi lehnico-şliinţifică. şedintele Coastei de Fildeş, Houpho- mare, activitatea în domeniul dez­ ridicate la m ărfurile industriale şi a
1970. ate condiţii pentru ca 20 la sută din vo ltării industriale, creşterea popu­ unor preturi scăzute la m ateriile p ri­
La şedinţa de încheiere a lu cră rilo r uet Boigny, iar cuvin ta rea inaugu­
A fost semnat acordul de colabo­ rală a fost rostită de Rene Maheu. absolvenţii şcolilor elementare să laţiei şi dezvoltarea economică şi me pune ţă rile în curs de dezvoltare
com itetului au fost semnate o serie rare în domeniul tehnicii industriale, P articipanţii la conferinţă urmea­ poală urma cursurile unor .şcoli me­ socială. în pericol de a fi transform ate în
de documente privitoare la colabo­ au fost adoptate prin cip iile colabo­ ză să dezbată problemele dezvoltă- dii. STO C KIIO LM . — Răspunzînd La şedinţa plenară de încheiere a anexe de m aterii prim e ale ţâ rilo r
rarea economică dintre H.S.F.I. şi K.S. ră rii între băncile R.S.C. şi H.S.F.I. unei In vita ţii a guvernului sue­ lu cră rilo r sesiunii, a fosl aprobat in industriale din Occident. Această
practică, scrie ziarul, lipseşte ţările
al
raportul
anual
unanim itate
dez, m arţi a sosit la Stockholm in ­ ECAFE, care urmează să fie prezen­ în curs de dezvoltare de ven itu ri
D e z b a t e r i î n S e n a t u l S . U . A . a s u p r a tr-o vizită oficială de răspuns, tat C onsiliului economic şi social al echitabile, provenite din export şi
Sesiunea Adunării Organizaţiei A. A. Gromîko, m inistrul aface­ O.N.U. de care au atîta nevoie pentru dez­
p r o i e c t u l u i d e l e g e p r i v i n d d r e p t u r i l e
rilo r externe al U.R S.S. S-a hotârit ca următoarea sesiu­ voltarea economiei naţionale". Zia­
Mondiale a Sănătăţii c e t ă ţ e n e ş t i ROMA. — La 17 martie, Ia Ro­ ne a Comisiei economice O.N.U. pen­ rul arată în continuare că pentru
obţinerea unui progres economic şi
tru Asia şi Extrem ul O rient să aibă
GENEVA 17 (Agerpres). — P o trivit agenţiei, comitetul şi-a sus­ W ASHINGTO N 17 (Agerpres). - bază de voluntariat, menit să dea ma a sosit cu un avion special A. lor in anul 1965 în Noua Zeelnndâ. social, ţările în curs dc dezvoltare
„trebuie sâ-si asume tot ceea ce !e
In şedinţa de închidere a sesiunii
In cadrul celei de-a 17-a sesiuni pendat lu crările după prim irea aces­ După cum s-a mai anunţat, în Se­ tuturor statelor americane o propor­ Kosighin, prim -vicepreşedinte al a luat cuvîntul prim ul m inistru al aparţine dc drept, adică resursele
n A dunării Organizaţiei M ondiale a tei rezoluţii, dind posibilitate dele­ natul Statelor Unite se desfăşoară ţie egală de locuitori de culoare. Consiliului de M in iştri al U.R S.S, Iranului, Hassan A ii Mansour, care lor naţionale, trebuie să se smulgă
Sănătăţii (OMS) care-şi desfăşoară gaţilor să discute textul acesteia, dezbateri asupra proiectului de lege Russe] a m otivat această propune­ Din însărcinarea guvernului so­ a salutat hotărîrea unanimă a ţă ri­ de sub influenţa m onopolurilor stră­
lucră-rile la Geneva, grupul ţă rilo r precum si să hotărască daca ea să privind drepturile cetăţeneşti. re prin declaraţia că problema ra­ vietic, A. Kosighin va deschide la lor asiatice de a adopta o politică ine".
africane au cerut expulzarea Repu­ fie sau nu supusă dezbaterilor adu­ Senatorul Rîchard B. Russell ca­ sială este foarte serioasă în regiunile Genova expoziţia comercială Şi
b licii Sud-Africnne din această or­ nării in plenul ei. lifica t de agenţia Associaled Press unde procentul locu ito rilo r de cu­ Industriala a U.R.S.S., după care
ganizaţie, ca urm are a po liticii sale UPI reaminteşte câ, sub presiunea drept conducătorul democrat al se­ loare esîe cel mai ridicat. Este însă va face o călătorie prin Italia. Cel de-al ll-lea Congres al tineretului
de apartheid. condamnării de către ţările africane natorilor din sud care duc lupta îm ­ greu de presupus că acest proiect,
Rezoluţia p rivin d excluderea RSA a po liticii sale de apartheid, RSA a potriva legislaţiei privind drepturile ar putea fi ceea ce in iţia to ru l lui La sosire, A. Kosighin a fost
a fost supusă dezbaterilor Com itetu­ fost nevoită pînă în prezent să pă­ civile, a propus un proiect ingenios numeşte „un început în rezolvarea intîm pinat dc m inistrul A faceri­ din ţările latino-americane şi-a încheiat lucrările
lui )>egîonal pentru A frica de către răsească Organizaţia Mondială pen­ pentru rezolvarea problemei egalită­ adîncilor conflicte rasiale din Sta­ lor Externe al Ita lici, G. Saragat,
delegaţia senegalezâ, fiin d susţinu­ tru A gricultură şi A lim entaţie (FAO), ţii rasiale. El a cerut adoptarea unui tele U nite11 care reclamă în le a lita ­ şl de alte personalităţi. SAN TIA G O DE C H ILE 17 (Ager­ blemele a g ricu ltu rii din America La­
tă, după cum transm ite agenţia UP1, precum şi Organizaţia Internaţiona­ program fin anţat de guvern pentru te lichidarea oricăror prejudecăţi şi pres). tină.
de grupul celor 34 de ţâ ri africane. lă a M uncii (OIM). strămutarea populaţiei de culoare pe măsuri rasiste. PORT ELISABETH. — Curtea P rintre rezoluţiile adoptate de cel In aceeaşi rcxo'uţie se cere anula­
supremă din Port Elisabeth a con­ de-al Il-lea Congres al tineretului din rea legilor represive, care inie: zic
damnat la moarte Irci africani, a- ţările latino-americane, care si-a în­ ţă ra n ilo r si m uncitorilor agricoli â-
eu za ţi dc a fi făcut parte din cheiat lucrările ia Santiago de Chile, şi creeze organizaţii proprii rate â
Congresul naţional african, orga­ se numără şi cea referitoare la necesi­ le reprezinte interesele.
nizaţie interzisă de legile rasiale tatea în fă p tu irii unei reforme agra­ fntr-o altă rezoluţie în care schi
şi antim uncitoreşti ale guvernului re în ţă rile latino-americane şi or­ tineretului Intino-am cncnn p ro to o'a -
Vcrwoerd. ganizării unei ample mişcări in s p ri­ ză îm potriva je fu irii bogăţiilor naţio­
jin u l unei reform e eficiente. nale ale acestor ţări de către mono­
NEW YORK. — In cadrul unei
P articipanţii la congres şi-au ex­ polurile străine, se lansează un acri
conferinţe de presă ţinută la se­
prim at dezacordul faţă de reformele către tin e rii m uncitori si ţărani în
diul O.N.U., ambasadorul Kenyel, vederea luptei pentru ocrotirea bo­
agrare lim itate, preconizate de pro ­
Rurudî Nabwera. purtător de cu- gram ul A lianţa pentru progres, ară g ă ţiilo r naţionale, pentru folosirea
vînt al grupului celor 34 dc ţări tînd câ acestea nu pot soluţiona pro­ lor de către cei care le produc.
africane, a cerut ţâ rilo r membre
ale N.A.T.O. să nu niai furnizeze
arme şi bani Portugaliei şi a clic- V izita p reşed in telu i de G au llc
mat toate ţările iubitoare dc li­
bertate să acorde un ajutor ma­ în M exic
terial şi moral guvernului ango­ M EXIC O 17 (Agerpres). — probleme legate dc călătoria genera­
lez In exil. La conferinţa de presă In cadrul vizitei pe care preşedin­ lului de Gaulle din toamna acestui
a participat şi Carlos Gonzalvcs tele de Gaulle o întreprinde în Me­ an în tonte ţările A m cricii Latine,
Cambando, reprezentind guver­ xic, luni seara a avut loc o prim a dc unificarea vesi-europeanâ şi in
nul angolez condus dc Ifoldcn Ro­ Întrevedere între acesta şi preşedin­ special probleme referitoare la Pia­
tele M exicului, Lopez Mateos.
bei to. ţa comună şî la zona lalino-am ert-
După cum transm ite agenţia Fran­ cană a lib e ru lui schimb.
L A PAZ — Agenţia France Presse ce Presse, in cursul acestei întreve­ In cursul aceleiaşi zile, preşedin­
anunţă că guvernul bolivian a a- deri cei doi oameni de stat au pro­ tele Franţei a fost oaspetele prim a­
probat în cadrul unei şedinţe dc cedat la o amplă trecere în revistă ru lu i oraşului Mexico, Ernesto U ru-
cabinet schimbarea datei alegeri­ a problem elor im portante care se churtu.
ridică în prezent în Europa şi Ame­ M arţi, preşedintele de Gaulle, după
lor prezidenţiale, prevăzute pen­ ce a depus o coroană la Coloana In­
tru luna iunie. G uvernul a ho- rica Latină. In acest sens, de Gaulle dependenţei în onoarea eroilor lib e r­
tâ rit ca alegerile să aibă loc la si Mateos s-au re fe rit la o serie dc tăţii M exicului, a rostit o cuvintare
31 mai. chestiuni p rivin d OSA, Panama şi in faţa unei sesiuni comune a Con­
Cuba. De asemenea, ei au abordat gresului mexican.
DE PRETUTINDENI
S.U.A. „M IZ E R IE ÎN S.U.A,'1. Cu acest litiu a apărut revista bur­ VAST PROGRAM DE CERCETĂRI UN NOU CUTREMUR liind găsită o Însemnată cantitate
gheză americană „Newsweek" din 17 februarie a.c. IN ARC TIC A SO VIETICĂ IN E LV E Ţ IA de heroină.
Revista subliniază că în sud o jum ătate din num ărul fa m iliilo r dc SARNEN 17 (Aqerpres). — Potrivit declaraţiilor tui Hcrnan­
negri-ferm ieri au venituri foarte mici. Iu rezervaţii, indienii din S.U.A. Extinderea acţiunilor de partizani MOSCOV A 17 (Aqerpres). — Aqenfia France Presse relatează dez, In urma cercetărilor s-a stabi­
num iţi şi „p rim ii am ericani", duc o viaţă de mizerie. M ortalitatea este Intr-un interviu acordat unui co- că in Elveţia centrală a avut loc un lii că dc liecarc dală cind unul dm
aici dc 3 ori mai mare dccit nivelul mediu pe ţară. Populaţia albă în Congo respondent al agenţiei TASS, ge­ nou cutremur dc pămint dc intensi­ membrii bandei venea de la Paris
săracă trăieşte in m ajoritate la oraşe. Unele fa m ilii se hrănesc cu res­ neral locotenent M atk Şccveliov, şe­ tate medie. Nu s-au tnrcqistrat vic­ la Cittdad de Mexico pe continen­
tu ri de mi nea re găsite în lăzile de gunoi (fotografia din centru). fei/ Direc{ici pentru aviofia polară time omeneşti. A utorităţile elveţie­ tul american era „ importată11 o can-
Cel mai m ult suferă copiii din pricina mizeriei. Fotografia din stin­ U ltim ele ş tiri trans­ m ulţum irea manifesta­ nomiei şi finanţelor a Flotei aeriene civile, a declarat ne au anun(at câ s-au produs paqu- titatc dc stupefiante evaluată la a-
gă ; O fetiţă anemică, priveşte prin fereastră care în loc de geam este mise de agenţiile de tă în rîndul populaţiei ţării, care s-au trans­ printre altele cu „ expediţia aeriană be materiale. proxim aliv 2 milioane dolari. 77a-
acoperită cu zdrenţe. Fotografia din dreapta : C iţiva băieţi în faţa casei presa anunţă extinde­ congoleze faţă de si­ form at într-un obiect la mari latitudini din anul 196-1 va lican(ii foloseau sistemul valizelor
lo r pc jum ătate ruinată, in tr-u n orăşel din satul Kentucy. rea acţiunilor de p a rti­ tuaţia politică şi eco­ al ofensivei m arilor ti tară precedent prin amploarea MONEDE D IN SECOLUL X IV cu land dublu.
zani in alte provincii nomică internă grea. grupări financiare oc­ sa". El a subliniat că in primăvara Şelul politici judiciare mexicane
congoleze. După K w ilu , La aceasta se adaugă cidentale. In această aceasta, aviatorii „nu se vor Urnita ROMA 17 (Aqerpres). — a declarat că principalii conducă­
tn cursul unor săpături dc fun­
Congresul partidului o intensă luptă de par­ amestecul m onopoluri­ luptă ele folosesc me­ la înlocuirea exploratorilor care a u daţii tn oraşul Pavia s-a descoperit tori ai traficanţilor din Mexic au
a izbucnit
lor străine care, inte­
în
tizani
tode de dezorganizare
petrecut iarna la staţiunile in de­
provincia Maindomb?.
Uniunea creştin-democrată din R.F.G. După cum relatează resate în exploatarea a economiei ţă rii, în- rivă ". un număr mare dc monede spa­ lost arestaţi şi cu inform aţiile ob ţi­
nute au Iost transmise politiei fran­
niole. Arheologii le evaluează ca da•
bogăţiilor
staurînd haosul econo­
Congoului,
unui
„Vom asigura îndeplinirea
corespondentul agen­ obţin p ro fitu ri fabu­ mic. vust program de lucrări oceanoqra- tind din anul 1515. Monedele vor li ceze şi celei americane pentru a
H AN O V R A 17 (Agerpres). ne şi de apărare, m inistrul de exter­ ţiei France Presse, mai loase pe seama poporu­ Politica de represiuni lice şi de prospecţiuni geologice pe expuse intr-un castel care datează continua ancheta pe teritoriile ţâ­
rilor respective.
La Congresul UCD au început lu ­ ne, G. Schroeder, a recomandat „cea multe sute de persoa­ lui congoîez. Presa in- şî măsurile antidem o­ toate întinderile A rcticii sovietice", din secolul al XtV-lea.
crările pe comisii. Programul guver­ mai mare prudenţă" în tratativele ne, aparţinînd trib u lu i cratice ale a u to rită ţilo r a subliniat M-ark $ccveliov. IN S U LA PALUE IN PRIM EJDIE M A R I IN U N D A Ţ II IN S.U.A.
namental în problemele agricole, t are duse de reprezentanţii din B erlinul Bankutehu, au atacat congoleze, criza eco­ Zborurile spre adîncurtle bovinu­ NEW YORK 17 (Aqerpres). —
a fost dezbătut în Comisia pentru a .accidental cu autorităţile R.D. Ger­ patrulele si jandarm e­ Nofă esfernă nomică, influenţa cres- lui urcttc vor începe in zilele ur- DJAKARTA 17 (Aqerpres). — După o bătălie dc o să piu mină im -
Vulcanul Ro Utilând a din insula in­
gricullură, preconizează ca „perioada mane în legătură cu permisele de ria guvernului central cîndă a unor cercuri măloorc. Pînă la slirşitul lunii moi, doneziana Paluc a dat in ultimele potriva apelor Ituviutui Ohio. care
de tranziţie a in tră rii în vigoare a trecere a frontierei în B erlin. congoîez, precum şi monopoliste internaţio­ uvioane şi elicoptere sovietice vor zile semne de activitate, transmite s-a revărsat datorită ploilor toren­
p o liticii agricole comune din cadru) M in istru l apărării Kai Uwe von clădiri ale unor socie­ ternaţională caracteri­ nale, care au fost şi electua citevQ sule de aterizări pe aqenfia Antara. Vulcanul emite hun ţiale, locuitorii din cinci stole ale
CE.E. să dureze pînă in 1970. M in is­ llassel a reafirm at „fidelitatea " faţă tăţi europene în loca­ zează economia acestei sînt îm potriva inde­ banchize în deriva. şi toc, provocind încălzirea consi­ S.U.A. au Început să se înapoieze ia
tru l a g ricu ltu rii, Achwarz, a anunţai de N.A.T.O. şi s-a declarat îm p o tri­ lită ţile M a 1 g in b e, ţâri ca o economie cu­ pendenţei Congoului, Gcneral-locotcnent Sceveliov con­ derabilă a atmoslcrcj in io tu l ma­ locuinţele lor. Potrivit agenţiei As-
că guvernul vest-german urmează să va propunerii de îngheţare a arma Mombî, B o n g j m b a, prinsă de adîncă criză. sînt elcnientele în lu­ sidera drept principalul eveniment sivului şi cutremure de pămint. Nave sociated Press, autorităţile conside­
adopte peste civeva zile o hntarîre in meritelor în Europa centrală. Mângâi si altele. Lup­ Dezordinea finanţelor, mina cărora trebuie al expediţiei dc primăvară îniiin- speciale au lost trimise in regiune ră că acestea au lost cele mai ca­
legătură cu viitoarele negocieri de la In comisia principală, Adenauera tele de partizani din deficitul bugetului, e- văzută actuala situaţie turca noii staţiuni sovietice „Polul pentru a evacua populaţia. A utori­ tastrofale inundaţii in valea flu viu ­
Bruxelles în problema unificării pre­ corul ca UCD să acţioneze în favoa­ provincia Maindombc, puizarea rezervelor de ele instaoilitatc şi în­ Nord-13“, la aproximativ 700 kilo ­ tăţile se tem câ. in căzut in care lui Ohio dm ultim ii IV ani. Sc con­
sideră că peste 20 000 dc ca.se au
tu rilo r agricole: el a declarat că este rea cooperării franco-vest-germnne. situată la nord de flu ­ devize, stagnarea co­ cordare, care au dus la metri nord dc Capul Şmidt. vulcanul va crupe, intrcaqa insulă
îm potriva unei scăderi a p re ţu rilo r Mai ţi la amiază, Congresul l-a ales viul K'asai. au izbucnit m erţului şi industriei, izbucnirea şi extinde­ Paine va dispare in Ocean. lost distruse sau avariate de ape
in statele Itinois, Virqinia, Ohio,
paralel cu o intensifi­
înainte de 1970. pe Konrad Adenauer ca preşedinte rea în tot mai multe PREJU DICII PROVOCATE
care crescîndâ a acţiu­ sint numai câteva as­ regiuni a acţiunilor de Indiana şi Kcntucky, aproxim ativ
In comisia pentru probleme exter­ al partidului. DE FURTUNĂ IN IT A L IA DESCOPERIREA UNEI REŢELE
nilor celor din provin­ pecte ale ci. Fac, bine­ partizani. 100.000 dc persoane răminînd tăia
IN T E R N A T IO N A LE DE
cia K w ilu. înţeles, excepţie, cele Mişcarea naţională RO/MA 17 (Aqetpres). — T R A F IC A N Ţ I DE STUPEFIANTE adăpost. Pagubele materiale sini c-
T ra ta tiv e le d in tre O.P.E.C. şi c o m p a n iile stră in e începute cu m ulte două mari firm e „Union congoleza si P artidul Ploile torenţiale şi furtuna au pro­ C/UDAD DE MEXICO 17 (Aqer­ valuatc in jurul sumei dc 2t)U mi­
lioane dolari.
luni în urmă, acţiunile solidarităţii africane, vocat mari prejudicii şi a u paralizat
de prelucrare a pe tro lu lu i din K w ilu au luat o Miniere du Haut Ka- partide cunoscute pen­ complet nav iqat>a in trei din cele pres). — In timp ce apele fluviului Ohio
mare amploare în luna tanga" si „M iniere dc tru lupta lor îm potriva tnai mari porturi italiene : Neapolc, Colonelul Hcctor Hcrnandez, co­ au început să se retragă, in statut
GENEVA 17 (Agerpres). — reprezentanţii Organizaţiei ţâ rilo r ianuarie. Observatorii Bakvvanga1', tare îşi colonialism ului, au fost Tticsi şi Palermo. La Neapole lut- mandantul politiei judiciare federa­ California s-a semnalat tuni o noua
La Geneva continuă tratativele exportatoare de petro) este ca aceste politici, scrie ziarul continuă activitatea a- scoase în afara legii. luna a smuls copacii din rădăcină le din Mexic, a anunţai că aresta- calamitate naturală. in Vcrdugo
rcu recentă a unui cetăţean mexican
între reprezentanţii Organizaţiei ţă­ companii străine să cedeze 20 la sută „N ew York Herald proape normal. Revista Populaţia din provin­ In portul Palermo n a v a italiană care se înapoia din Franţa a dus la Hills, suburbie a oraşului Los An-
qdes, s-au declarat numeroase In­
rilo r exportatoare de petrol (O.P.E.C ) din beneficiile obţinute de pc urma Tribune", prevăd o londoneză „N ew A fri­ ciile K w ilu şi M ain­ .,A c liillc " a /os/ smulsă din ancoră descoperirea unei reţele internaţio­ cendii dc păduri care, favorizate dc
şi cei aî com paniilor străine de prelucrării petrolului lor. Nu a fast dombc, în care se gă­ şi s a ciocnit cu un bac. V iulu i, o nale de traficanţi de stupefiante un vini puternic, ameninţă un mare
prelucrare a petrolului care activea­ dat încă pu blicităţii un comunicat luptă grea şi îndelun­ ca", publica în numă­ sesc numeroşi p a rti­ cărui viteză a atins peste 100 km. care avea ram ificaţii ta Paris, Ciu- număr de locuinţe Luni dimineaţa,
ză in aceste ţări. Luni, au luat slîr- oficial cu p rivire la cele .stabilite în gată. rul său din luna m ar­ zani ai acestor partide pe oră. u stagnai întreaga activitate dad dc Mexico. in localitatea Muta- din Los Anqelcs se putea vedea un
şit tratativele cu compania petrolie­ cadrul negocierilor de luni. Un pur­ Evenimentele din tie un articol în care sp rijină acţiunile par­ din portul Triest. 18 nave ancorate moros, situată la trontieru cu SIJ.A., imens nor de fum. In mai multe
ră ce activează în Irak, iar m arţi tător de cuvuit al O.P.E.C. a decla­ Congo nu sint întîm - releva Faptul că guver­ tizanilor îm potriva tru ­ şi la New York. Mai multe persoa­ locuri a lost tuial curentul electric,
au început negocierile cu compania rat însă că tratativele cu companiile plăloare, ele trebuie nul congoîez a pierdut pelor guvernamentale. in port nu qu putut li încărcate sau ne implicate în această a/acere ou potrivit unor in/orm alii mai multe
din Kuw eit. Cererea form ulată de străine vor mai continua. puse în legătură cu ne- contiplul asupra eco- M A R IA CATANESCU descărcate din cauza valurilor mori. lost arestate In Mexic, asupra lor case Iţind deja distruse de Ilucăti.
Redacţia $1 adm inistrata ila ru lu i utr. C Martie ar. 0, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plătită Io numerar conform aprobării Direcţie) Generale P.T.T.R. ar. 263.328 din 0 noiembrie 1940. -
Tiparul, tnlreprloderaa Poligrafica Hunedoara Deva
4(1.056