Page 61 - 1964-03

Ţ e ib U o te c
R e g io rv jtâ
' H v u ^ d c a r a - O e ^ ..
PROLETAR/ DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI V Ă I

X * :r: .':-•
REGIONAL HUNEDOARA AL RM.R. SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL

U I M I I II

| Anul XVI. Nr. 2869 JOI 19 MARTIE 1964 4 pagini, 20 bani

Fruntaşii fabricii
Stelufele abatajele
Inmînarea insignelor de „Fruntaş
în întrecerea socialistă pe anul
1963“ a dat adunării sindicale care Alegerea n-a lost deloc uşo-nru, loan, Vlad Dumitru şi Şimo A le­ cocsiiicabil, iar la preţul de cost
a avut loc la fabrica „Ardeleana" din chiar dacă Iq bază au sloi cilrele. xandru. Marea majoritate a munci­ s-au înregistrai economii de aproa­
Alba lulia un caracter sărbătoresc. Să desemnezi fruntaşii unui colec­ torilor din aceste brigăzi ou primit si pe 200 000 lei.
In aceaslă adunare 38 lucrători ai fa­ tiv care a oblinui rezultate deose­ ei insigna de fruntaş, iar brigăzile Succese de seamă continuă să
bite, nu-i deloc o treabă simplă. conduse de ei au lost distinse cu
b ricii, care in tot cursul anului tre­ lie obtinule şi in acest an. In luni­
cut s-au evidenţiat in întrecerea so­ Colectivul şi-a desemnat insă .pe „ Diploma de brigăzi fruntaşe in le ianuarie şi lebruarie condiţiile
cialistă. au fost declaraţi fruntaşi. cei mai buni membri ai săi, pe întrecerea socialistă pe anul 1963“ de muncă au lost mai grele. Cu
P rintre aceştia se numără Paraschi- pie))lurile cărora s-au prins slelu- Cuvinte de laudă au lost spuse foaie acestea, au fost extrase pes­
va Schiau, loan Haţegan II, Ladislau le roşii. La Lupeni ou lost inminaie fn adunările grupelor sindicale şi te plan 1.300 tone cărbune, iar in P rintre construcţiile ridicate în u ltim ii ani la Brad, se afla şi modernul local al P.T.T.R.
Schneider, Ştefan Doni, Silviu Pau- 703 insigne de Iruntas In întrecere, la adresa m aiştrilor şi tehnicienilor luna martie, in primele 10 zile, In fotografie : Aspect exterior al blocului P.TT.R. Brad.
lete, Parasehiva Stiţ, Elena Bucur celor mai buni mineri, m aişlrkşi in­ $imo Francisc, Ctinu Gheorghe, s-a reuşii să se realizeze planul de
şi alţii. gineri, care un an întreg, acolo in Abrudeanu Florea, Slrăuf Petru. producţie zilnic in proporţie de
Cu p rile ju l înm înării steluţei de abataje, sau la lucrările de inves­ Răuf Nicolae, Stoica loan, Furdui 112-116 la sulă. .
fruntaş, ei au arătat că înalia dis­ tiţii şi de întreţinere, au muncit Alexandru, inginerilor Popescu loan Printre cci distinşi cu insigna de
tincţie este un nou imbold în m un­ neobosit pentru continua sporire a Şi Işvănuf loan, care au prim it in­ „Fruntaş in întrecerea socialistă, pe
că, că vor depune eforturi susţinute producţiei de cărbune. Unui număr signa de „Fruntaş in întrecerea so­ anul 1963" se numără minerii şeii
cialistă pe anul 1963”,
de 13 brigăzi şt 7 echipe le-au fost
pentru a obţine rezultate şi mai înminate diplome. de brigadă Koss Ladislou, Ciuciu traie mecanice, 32 funioulare, 20 în­
bune în producţie. Parasehiva Schiau DIN CE IN CE MAI BINE Andrei, Marton Dionisie, Băcanii
s-a angajat să economisească 14 900 TOT AL DOILEA MUNCITOR O sută treizeci de muncitori, in­ Sava. m aiştrii V inlilă Constantin, In cadrul a d iv ită lii pc care o desfăşoară pentru realizarea şi depăşi­ cărcătoare mecanice, 50 tro lii pentru
dm.p. piele şi să îmbunătăţească cu PURTĂTOR AL INSIGNEI DE gineri şi tehnicieni din cadrul sec­ Barabaş Anton, Sintu Loghin, ingi- rea sarci/iilor de plan, numeroşi muncitruf, ingineri şi tehnicieni din între­ autoremorcî, 18 tractoare si altele.
1 la sută calitatea lucrărilor, loan „FRUNTAŞ IN ÎNTRECEREA torului l B al minei Lupeni sint dis­ neriir Voinea Mitcca şi Stoicoiu prinderile regiunii noastre acordă o n/c/ifie tot mai mare problemelor le­ Ca urmare, faţă de anul 1958 in d i­
Hnţegan II să realizeze economii de tinşi cu insigna de „Fruntaş in în­ Victor. gale de cunoaşterea şi extinderea tehnicii noi. Pe această linie s-uu ob­ cii de mecanizare nu crescut de la
150 kg, talpă şi să dea numai lucru SOCIALISTĂ" trecerea socialistă", iar unele bri­ Distincţiile primite au constiiuif ţinut rezultate semnilicative. 9,7 la 51,3 ta sută Ia doborît-sccţio-
de ca li late. Colectivii/ sectorului III al minei găzi şi colectivul sectorului cu di­ pentru colectivul sectorului l B un nat, dc la 11.2 ia 53,7 la sută la scos-
EUGEN JID Lupeni, pe baza creşterii producti­ ploma de brigăzi şi sector Iruntaş npropiat şi de la 0,0 la 15,9 la sulă
corespondent vită ţii muncii cu 163 kg. cărbune în întrecerea socialistă pe anul nou imbold în lupta pentru extra­ C ofrajele glisante la încărcat mecanic. Prin înzestrarea
pe post, în anul trecut a Tnmis 1963. gerea unei cantităli din ce în ce i procedee de lucru
cocseriilor peste prevederile pla­ Productivii alea muncii pe seclor mai mari de cărbune de bună ca­ cîşfigă feren cu noi utilaje si folosirea maî raţio­
nului anual 43.827 tone cărbune a crescut in anul trecut cu 110 kg. litate. Un colectiv de la oţelăria M artin nală a celor existente se preconizea­
cocsiticabil. La preţul de cost s-an cărbune pe post, pe baza căreia au A VR A M M IC A nr. 2 a C om binatului siderurgic din La Combinatul carbonifer din Va­ ză ca pînă la sfîrşitu l anului 1964
La începutul acestei săptâmîni, co­ înscris economii de aproape 300 000 fost exlrase peste prevederile pla­ (din colectivul subredacţiei Hunedoara, în frunte cu m aistrul lea Jiu lu i s-a proiectat* şi realizai să se ajungă la mecanizarea luoru-
lectivul de muncă al atelierelor cen­ tei. In primele două Juni din acest nului anual 11.738 tone cărbune voluntare Lupeni) Ştefan Tripşa — Erou al M uncii So­ pentru prima dată în ţară o instala­ rîlo r în proporţie de 90 la sulă la
trale Crîşeior a tră it un eveniment an, colectivul sectorului se situea­ cialiste, s-a preocupat în ultim a vre­ ţie complexă pentru săparea şi be- doborît-seeţionat, 83 la sută ta scos-
însemnat. Ceî mai buni m uncitori ză din nou In înmiea întrecerii so­ me de găsirea unor procedee mai tonarea p uţurilo r dc mină cu a ju ­ apropiat şi 43 la sută la încărcat.
şi m aiştri au p rim it — ca semn al cialiste, reuşind să extragă peste eficace de repararea cuptoarelor la torul co fraju lu i mobil. Cu instalaţia Pentru pregătirea m uncitorilor care
p re ţu irii m uncii lo r rodnice — in ­ prevederile planului 3.111 tone căr­ cald şi mărirea d u ra b ilită ţii velre- vor lucra cu noile maşini şi meca­
signa de „Fruntaş în întrecerea so­ bune cocsilicabil. lor. In anul 1961, Ia oţelăria respec­ respectivă s-a săpat puţul principal nisme anul acesta, vor U calificaţi
cialistă" pe anul 1963. Din secţia Din totalul de 703 insigne de tivă, s-au introdus noi metode de de la mina D ilja şi se lucrează la
strungari, printre cci 12 m uncitori „Fruntaş in întrecerea socialistă", puţul a u xilia r nr. 1 de la D ilja şi la în regiune şi în alte regiuni 160 de
care au p rim it insigna de fruntaş se ce s-mt acordat la mina Lupeni, încărcare a m inereului, de decarbu- puţul principal de la Aninoasa-sud l:i m înuîtori de fierăstraie mecanice, 60
numără tov. Petru Mic, loan Stan­ 264 au lost înminate celor din sec- rare pe vatra cuptoarelor, ceea ce comparaţie cu procedeele obişnuite, funicularişti. G0 tractorişti şi a lţii.
ei u, Nicolae Negrea şi Pavel Victor, torul IU. in felul acesta pe piep­ a dus la elim inarea unor uz.uri anor­ noua metodă asigură realizarea unei O parte dintre ci frecventează deja
de Ia secţia I-a lăcătuşi tov. Viorei tul fiecărui al doilea muncilor din male şi la creşterea d u ra b ilită ţii ve- economii de 4.000 lei pe metru de cursurile caic s-au deschis.
David, Vidu Niţâ şi Toma Tomodan, acest sector străluceşte insigna de trelor. Anul trecut a fost experim en­ puţ săpat, reducerea consumului de
iar de la secţia lăcătuşi II, tov. Con­ „Fruntaş in întrecerea socialistă" tală cu succes metoda de sudare a Lucrări penffru
stantin Voner, M a rtin Kel şi Rusu pe anul 1963. Cu insigna de frun­ vetrei prin introducerea deodată a lemn şi cherestea cu peste 3 m c. la
Petru. taş au lost distinşi m inerii şeii de întregii cantităţi de magnezită sor­ fiecare metru de puţ şi mărirea vite­ modernizarea minei
P rintre echipele de lăcătuşi decla­ brigadă Petre Constantin, care în zei de săpare. Bunăoară, ia puţul
rate fruntaşe în întrecerea socialistă anul ce a trecut a extras peste tată granulom etrie si formarea unei principal D ilja s-a atins o viteză La exploatarea m inieră Aninoasa
pe anul 1963 se num ără cele condu­ prevederile planului anual 10.186 băi de ţunder pentru îmbinarea ve­ de săpare de 61 m. intr-o lună. se execută acum lucrări pentru mo­
se de comuniştii V iorel Jorja şi Pom- tone cărbune, fraţii Chioancă Sabin trei şi a stratului de magnezilâ. Noul Anul acesta va fi extinsă folosi­ dernizarea minei şi lărgirea posibi­
piliu Bolcu din secţia a Il-a şi Gheor- si loan, care în aceeaşi perioadă procedeu s-a extins la toate cuptoa­ rea cofrajului glisant la lucrările de lită ţilo r de extindere a tehnicii noi.
phe Iga, David Gheorghe din sec­ şi-au depăşit sarcinile de plan cu rele de la oţelârie. contribuind la săpare şi betonare a pu ţu rilo r a u xi­ In acest sens se face un complex de
ţia I-a. 0.883 şi respectiv 7.021 tone cărbu­ scurtarea tim pului necesar pentru lia r nr. 2 D ilja şi Petrila-est. extracţie care va perm ite extrage­
C. BUC IU M ne, precum şi brigadierii Aslău reparaţii la caid. Prin scurtarea tim ­
corespondent rea mai raţională a cărbunelui şi
pului de reparaţii la cald, în lunile Cresc indicii transportarea lui spre noua prepn-
Răsplata hărniciei ianuarie şi februarie s-a cîşţigat tim p de mecanizare raţie de la Corceşti. De pildă, se con­
struiesc două puţuri de extracţie si
pentru producerea unei cantităţi de
peste 3.800 tone oţel. în exploatările forestiere va fi instalat un funicular pentru
Pe şantierul de construcţii din Cu- vul Iu liu T iutiu, fie ra ru l betonist transportul cărbunelui pînă la Co-
gir au avut loc recent adunări ale Ştefan Aixdoî şi a lţii, care în cursul In momentul de faţă la oţelăria D atorită m ăsurilor luate în ultim a roestî. La lucrările de săpare a pu­
grupelor sindicale, in care celor mai anului trecut şi-au depăşit cu regu­ M artin nr. 2 se experimentează un vreme, întreprinderile forestiere din ţu rilo r lucrează deja brigada cunos­
buni constructori le-au fost în.mS- laritate sarcinile de plan. nou procedeu de lucru : suflarea ae­ regiunea Hunedoara au fost dotate
nate insignele de „Fruntaş în între­ Răsplata hărniciei şi priceperii cu noi maşini şi mecanisme. Pe de cutului m iner Dionisie Banha, iar
cerea socialistă pe anul 1963“. unor brigăzi care s-au situat lună rului com prim at in baia de oţel din altă parte s-au extins metodele a- colectivul de la U.R.U.M. Petroşani
Depăşindu-şi lună de lună sar­ de lună în fruntea întrecerii socia­ cuploare. Primele încercări au fost vansate dc muncă. Numai in cursul a şi realizat un însemnat număr de
cinile de plan, zidarul loan Moldo- liste, s-a concretizat şi în diplom e­ făcule. anului trecut s-au p rim it 1GU fierăs­ corfe pentru funicular.
van, împreună cu echipa sa. au fost le de „Brigăzi fruntaşe in întrecerea
mereu în fruntea întrecerii socialis­ socialistă pe anul 1963“ . Brigăzi cum
te. Pentru rezultatele obţinute, loan sînt cele conduse de instalatorul loan f i i i
Moldovan a fost declarat „Fruntaş K nall şi cea a zidarul ui loan H olţin- se april P
tn întrecerea socialistă pe anul 1963", gher au fost declarate fruntaşe In
P rintre fruntaşii şantierului de con­ întrecerea socialistă. fkMw De îndală ce se Iasă înserarea şi
strucţii de locuinţe din Cugir se mai LA U R E A N V A ID A se aprind luminile în comună, în
numără dulgherul loan Moga, zugra­ Instalator sala de repetiţii se întflnesc toţi ar­ M iercuri au luat sfîrsit lucrările lea, serrelar al CC. al P.M.R., pre­
Colectivul de mutică dc la E M. tiştii amatori din Iscroni. Acum ei
Aninoasa şi-a depăşit în lunile ia­ pregătesc un nou program de bri­ şedinţei plenare a C onsiliului Supe­ şedintele C onsiliului Superior al
A g ricu ltu rii.
rio r al A g ricultu rii.
V orbitorul a subliniat
nuarie şi lebruarie planul dc produc­
In continuarea discuţiilor au luat
La E.M. Barza ţie cu 2.847 tone cărbune. Acest gada din care, în curîncl, spectato­ cuvîniul Bnrbu Popescu, preşedintele rezultatele obţinute in sporirea pro­
ducţiei de gospodăriile colective şi
succes se datoreşte folosirii unor me­ rii vor afla tot ce e nou în sat, vor C onsiliului agricol regional Dobro- gospodăriile de stat, realizările in ­
tode avansate dc lucru, generalizării
w w in iţia tive i dc a realiza „Două cim- şti cine sînt cei care s-au situat în gea, prof. Irim îc Sîaicu, şef de sec­ stitutelor de cercetări şi aplicarea
ţie la Institutul de cercetări pentru
purî pe schimb şi aripă de aba­ fruntea muncii şi desigur şi acei cereale şi plante tehnice Fundutca. lor in practică, activitatea rodnică
desfăşurată de consiliile agricole în
ta j" şa. . , care mai manifesta delăsare sau au l ’raian Corduban, direcioru! trustu­ conducerea şi organizarea producţiei
IN FO TO G R A FIE : I-a orizontul atitudini necorespunzătoare. lui Gostat Suceava, Teodor Maghiar, agricole. De' asemenea, vorbitorul a
9, m inerii loan David şi Petre Scrîn- arătat sarcinile conducerilor u n ită ţi­
dcaiui de Ia E.M. Aninoasa pregătesc T IT U CORNE,A Erou al Muncii Socialiste, preşedin­ lor agricole socialiste, consiliilor a-
învăţător
abatajul pentru o nouă puşcare. tele gospodăriei colective din comu­ grieole şi Institutelor de cercetări,
Pentru m inerii de la E.M. Barza obţine cele mai bune rezultate. Aşa fronturi de lucru pentru realizarea na Mâdăraş, regiunea Crisana. precum şi măsurile tehnieo-organi-
s-au construit 800 apartamente în ora­ se face că înălţimea prescrisă a aba­ acestui indicator, nu maî pot fi su- Gheorghe Simion, preşedintele Con­
şul Brad, cămine cu un număr mare tajelor nu s-a respectat, s-a pierdut praveghiaţi asupra felului în care 5*01 s iliu lu i agricol raional Teleajcn. N i­ */.alorice care trebuie luate pentru
de paturi ; numeroase autobuze asigu­ m ult minereu în vatră, nu s-a ales respectă tehnologia de exploatare. [> 0 9 colae Ionescu, vicepreşedinte aj Con­ buna. desfăşurare a lu cră rilo r agri­
ră transportul de la mină la locuin­ bine sterilul si multe echipe au ră­ ,.EI a arătat apoi că în schimbul III :aa s iliu lu i Superior al A g ricu ltu rii, V ir­ cole de prim ăvară şi îndeplinirea
ţe ; exploatarea a fost înzestrată cu mas cu planul nerealizat. Analiz.înd tim pul ele lucru este foarte slab fo­ gil Ionescu, inginer la gospodăria co­ planului pc 1964 in toate sectoarele
uliia.jc si maşini’ moderne, menite aceste aspecte, organizaţia de partid losit, ceea ce contribuie în mare mă­ producţiei agricole.
să facă munca mai uşoară şi mai nc-a îndrum at să luăm măsuri efi­ sură la nerealizarea sarcinilor de Ieri, a avut loc la Sfatul popular „O rdinul Muncii*' clasa a IIL a : lectivă din comuna Caleaşca, regiu­ Şedinţa plenară a Consiliului Su­
spornică. Răspunzînd acestei g riji, ciente : să acordăm o asistenţă teh­ plan. regional solemnitatea înm înării tov. Hăprian C. V irg il. nea Argeş, Iulian Vişoiu, preşedintele perior al A g ricu ltu rii a aprobat pla­
m inerii s-au străduit să-si îmbună­ nică susţinută echipelor, să le aju­ Despre necesitatea folosirii unei de ordine şi m edalii unor lucră­ „Medalia M u n c ii" : tov. F i Î ik u C onsiliului agricol raional Tim işoa­ nul de cercetare ştiinţifică pe anul
tăţească mereu metodele de muncă, tăm în aplicarea corectă a tehnolo­ normări juste, adecvate condiţiilor tori dc la sucursala regională a F. Franchini, V in lilă M. loan, ra, Demostene Andronache, inginer 1964. elaborat de Institutul Central
să înscrie pe graficele întrecerii rea­ giei de exploatare, să luptăm pentru specifice sectoarelor, a folosirii de­ B. R. P. R. cu p rile ju l îm p lin irii Hada V. Vasilc, C hirm igiu A. la gospodăria colectivă din Panciu, de Cercetări Agricole, şl a adoptat
lizări din ce in ce mai bune. Cu toa­ întărirea sim ţului de răspundere al pline a tim pului de lucru, a vorbit a 15 ani dc la organizarea pc Ştefanîa, Pop I. Eugen, Ittu N. regiunea Galaţi, M ihai Barta, ingi­
te acestea, anul trecui, ca si în p ri­ oamenilor. Proredind astfel, am reu­ >î normatoru! Petru Luca. A lţii au p rin cip ii socialiste a Băncii de Ion, Davîd I. Pctrache, Spînu V. ner la gospodăria colectivă din co­ planul de muncă al Consiliului Su­
mele luni din acest an, n-au fost fo­ şit ca în primele două luni care s-nu arăia-t că este necesar să fie aplica­ Stal a R. P. R. Tiberiu şi F ilip D. D um itru. muna Tătaru, regiunea Dobrogea, perior al A g ricu ltu rii pe anul in
losi te din plin toate rezervele de scurs din arest an să ne depăşim pla­ te cu mai m ult curai metodele de Cu acest prilej iov. loan Roş, Cei decoraţi au fost felicita ţi curs.
creştere a productivităţii muncii, nul. atit la extracţia de minereu, cîi exploatare de; -mare productivitate. secretar al C om itetului executiv dc iov. Cornel Stoica, vicepreşe­ Gheorghe Mareş, directorul S.M.T. (Agerpres)
îm bunătăţirea calităţii producţiei şi şi la metal. Putem să obţinem însă S-a propus încercarea exploatării al Sfatului popular al regiunii dinte al C om itetului executiv al Ciocani, regiunea Ploieşti, T riţă Fa-
reducerea preţului de cost. rezultate şi mai bune. Pentru aceas­ prin puşcare selectivă în abataje cu Hunedoara a dat citire Decretu­ Sfatului popular regional. niţă, membru în Comitetul execu­
Cc trebuie făcut pentru îm bunătă­ ta. va rrebui să asigurăm în conti­ front lung ta sectorul Ruda-Bni'za. lui Consiliului dc Stat al R.P.R. In numele celor decoraţi tov. tiv al Consiliului Superior al A gn-
ţirea activităţii ? Răspunsuri preţioa­ nuare o asistenţă tehnică susţinută puşearca în tim pul schim bului cu Caşotă M. Ilic a m u lţu m ii pentru cu ltu riî şi Aurel Nistor, preşedinte­ L a concret
se la aceste întrebări se găsesc in în abataic. să evităm strangulările artificier), metodele noi de exploa­ prin caic se conferă: Ordinul înaltele d istincţii şi s-a angajat le Consiliului agricol regional H u­
cuvîniul oamenilor care au partici­ în aprovizionarea cu cele necesare, tare să fie experimentate mai ope­ „Steaua Republicii Populare Ro- să depună şi mai m ulte e fo rtu ri nedoara. In satul Dupâpiatră din raio­
pat cu cîteva zile în urmă Ia o adu­ să luăm măsuri pentru folosirea cît rativ, într-un sector specializat, în­ mîne" clasa a IV-a : tov. Caşolă pentru îndeplinirea sarcinilor tra­ In încheierea lu cră rilo r plenarei, nul Brad, a început acum 2
nare generală a colectivelor de mun­ mni raţională a utilajelor şi tim pu­ zestrat cu cadrele rele mai compe­ M. 11 ic. sate de partid. a luat cuvîntul tovarăşul M ihai Da- ani construcţia unui saivan.
că de ia sectoarele Brădisor I şi Ru­ lui dc lucru şl pentru gospodărirea tente si să fie extinse cît mai grab­ Construcţia a lost ridicată pînă
da-Barza. cu grijă a materialelor. nic ele. la acoperiş şi nu poate li ter­
— Faptul că anul trecut am ob- Şeful de echipă Nicolae Gabor a M inorii apreciau că există toate m inată din lipsa unui fierăs­
trău pentru tăiat lemne.
tinur rezultate slabe, ni se datorea­ arătat în cuvîniul său necesitatea ''o n d iliilc meni ni depăşirea sarcinilor
ză în mare măsură nouă. m aiştrilor, ca la stabilirea norm elor si salariză­ de p'an. Trebuie doar să lie folosi­
şi. in general, corpului tehnico-in- rii să se ţină ma; m ult ronţ de ca­ te clin plin aceste condiţii.
ginere.se — spunea maistrul lom litatea producţiei. „Aceasta — spu­ G II. COMŞUŢA
Crăciun, de la Brădişor. Moi n-am nea el — deoarece alergînd după
u rm ării felul în care se respectă pre­ creşterea num ărului de metri liniar; '**&**'/*j
lim inariile, cum se aplică tehnolo­ de coamă excavată, scade preocupa­ Un nou tip de şlep,
gia de exploatare în abataje şi n-am rea pentru alegerea sterilului. In
îndrum ai suficient echipele pentru a plus, plasind oamenii in mai multe in producţie de serie

La şantierul naval din Brăila a
Bn corespondeiţi|ilor intrat în producţia de serie un nou
şi a coBabors torilor ziarului tip de şlep cu o capacitate de 1.000
„Drumul socialismului" tone. destinat navigaţiei fluviale. In
In ziua de 22 m artie a.c., redacţia ziarului nostru organizea­ construcţia acestuia se folosesc în
ză o consfătuire cu coresponden ţii voluntari şi colaboratorii săi. mai mare măsură materialele plas­
Colegiul de redacţie invită cores pondenţii şi colaboratorii să par­ tice. Faţă de şlepurile anterioare de
ticipe la accaslă consfătuire. In cadrul consfătuirii se vor discuta aceeaşi capacitate, la acesta s-a avut
probleme privind sarcinile aciua le caic ne stau în faţă, posibilită­ în vedere realizarea unui grad mai
ţile şi căile de îm bunătăţire a mu ncii dc viitor. ma re de mecanizare complexă a ope­
Consfătuirea va începe în ziua am intită la orele 9 dimineaţa, raţiilor.
în sala Sfatului popular al oraşu lui Deva. In cadrul sectorului zootehnic, la G.A.S. Orăştie, creşterea porcilor ocupă un loc principal. — Poate aşa se vor hotărî să-şi ter­
(Agei-pres) In fotografie : Vedere parţială a îngrăşătoriei. mine lucrul.
Desen de V, MIHÂILESOJ