Page 62 - 1964-03

ne®' ?r Drumul socialismului Nr. 2869

Jurnal vorbii
Despre pregătirea sesiunilor pe teme de zootehnie

Căminul cultural din Miercurea,
raionul Sebeş, a organizat
recent
şi a şedinţelor de comitet executiv pentru colectiviştii din localitate un
ju rn a l vorbit pe teme de zootehnie.
La organizarea ju rn a lu lu i şi-au dat
Cu sp rijin u l secţiei organizatorice in stitu ţii şi deputaţi caic de aseme­ dinţelor de comitet executiv. După contribuţia medicul veterinar Nico­
a Sfatului popular regional, redacţia nea lucrează în domeniul respectiv. cum remarca şi tov. Cornel Ţălnnr, lae Dura, brigadierul zootehnic Drn-
ziarului nostru a organizat o discu­ D a calei cu pregătirea raportului, preşedintele com itetului executiv al gom ir Ioan şi îngrijitoarea de viţei
ţie cu preşedinţii com itetelor execu­ 1 a intervenit tov. Vasilc Zgîrccn, sfatului popular din Şard, raionul Tudor Viorica. Fiecare dintre aceş­
tive ale unor sla tu rî populare comu­ preşedintele com itetului executiv al Alba, aceasta reprezintă condiţia do tia au arătat metodele folosite 1n
nale pe tema planificării muncii, a sfatului popular din Sarmîsegeluza, bază pentru aplicarea p rincip iulu i creşterea şi îngrijirea animaleilpr,
pregătirii sesiunilor şi şedinţelor dc In noi comisia permanentă dc re­ muncii colective in rezolvarea pro­ pentru obţinerea unor cantităţi ŞrxJ-
com itet executiv. sort pregăteşte un comport. Toto­ blemelor complexe ce stau in faţa r ite de carne şi lapte.
P articipanţii la discuţie au scos în dată sc întocmeşte şi un proiect dc sfaturilor populare şi a com itetelor I n 'cadrul ju rn a lu lu i, colectiv ui bi­
evidenţă foi inele şi metodele folosite hotârîrc. Ateste materiale sînt apru- executive Şedinţele de comitet exe­ bliotecii comunale a organizat un
în această direcţie, eficacitatea pc bnte in şedinţă dc comitet executiv cutiv constituie de a ltfel una din concurs pe tema : „Cc trebuie s i
care o are planificarea temeinică a cu cel puţin trei zile înainte şi dis­ principalele căi de stabilire a color ştie în g rijito ru l dc animale", la ca e
muncii. In m aterialul de faţă redăm cutam cu m em brii com itetului co­ mai eficiente măsuri pentru înfăp­ au concurat două echipe de colec­
citeva din problemele mai im portan­ munal de partid. tuirea sarcinilor. tivişti de la Miercurea si Dobiiva.
te care s-au dezbătut cu acest prilej. Comitetul nostru executiv proce­ Pentru noi — spunea tov. Gh Cele mai bune răspunsuri au fO‘-t
T n planificarea muncii — spunea Staiiciu, preşedintele com itetului exe­ date dc colectiviştii din satul Do­
A tov. Icronîm Grecii, preşedin­ dează In fel in pregătirea m ateria­ cutiv al sfatului popular din V inţul birca — Rahoveanu Nicolae şi
tele C om itetului executiv nl Sfatului lelor pentru sesiuni — n intervenit de Jos — caracterul viu. concret şi delea Rafila.
tov. Ghcorghc Albu preşedintele co­
popular din comuna Bosorod, raio­ operativ al şedinţelor de lucru ale La sfirşilu l ju rn a lu lu i, form aţiile
nul Haţeg — ţinem scama în prim ul m itetului executiv al sfatului popu­ com itetului executiv a form at o pre­ artistice ale căm inului cuilura! din
lar din Geoa.siu, şi rezultatele sînt
rînd dc hotărîrile partidului şi gu­ din cele mai bune. De exemplu, în ocupare deosebită. De aceea, în pla­ Miercurea au prezentat un program
vernului nostru, dc sarcinile cele nul do muncă trim estrial, ţinînd sea­ artistic.
mai actuale ce revin sfatului popu­ sesiunea pe care am avut-o la înce­ ma de principalele sarcini din fie­ ŢU G U I FUSIG NIE
putul lu n ii februarie,
am analizat
lar. In baza acestora se întocmeşte felul cum se desfăşoară învăţăm în- care etapă, am stabilit analiza unor profesor
o tematică cu obiectivele anuale. La tul de cultură generală. La pregăti­ astfel de probleme care să ne dea (Din colectivul subrcdacţiei
noi se obişnuieşte ca pentru întoc­ posibilitatea să luăm la tim p mă­ voluntare Miercurea).
rea raportului, au participat pe lîngă
mirea tem aticii să se formeze vin co­ preşedintele si secretarul sfatului, surile necesare pentru un continuu
lectiv In nivelul com itetului execu­ directorul şcolii, doi d irig in ţi, profe­ progres economic şi soeial-culturaI
tiv în care sînt cuprinşi mai m ulţi al comunei.
soara Eeaterina Crăciun care este şi A ctivităţi culturale
deputaţi precum şi conducători de preşedinta comisiei permanente de In graficul de şedinţe nl com ite­
in stitu ţii. tului executiv era de exemplu pre­
învăţăm int şi cultură. De asemenea la sate
De cum ul, pentru constructorii şoselei naţionale Haţeg — Petroşani a fost dat în folosinţă un nou După stabilirea obiectivelor anua­ s-u ţinut seama si de concluziile văzut să se analizeze unele proble­
şi modern grup social în comuna Baniţa. le se întocmeşte planul de nuincA tri­ me de gospodărie comunală. Trebu­ Duminică, în m ajoritatea satelor
IN FOTOGRAFIE : aspect din in te rio ru l sălii de mese a cantinei noului grup social. mestrial al com itetului executiv. iau construite, ca urm are a propu­ din raionul Alba au avut loc mani­
La întocmirea acestui plan — a De vorba cu preşedinţii nerilor făcute de cetăţeni, două po­ festări culturale atractive, la care
intervenit tov. Ion Popa, preşedinte­ stalu rilor populare * 1 duri pe strada gării. Ne trebuiau Astfel, în 60 dc localităţi a fost pre­
au participat numeroşi colectivişti.
materiale. înainte de şedinţă s-a dat
le C om itetului executiv al Sfatului
Lemnul — o bogăţie bine valorificată Sebeş — noî consultăm dc fiecare problema pentru studiu comisiei per­ zentată expunerea „P artidul M unci­
popular comunal
Cîlnic,
raionul
manente dc gospodărire
comunală,
toresc Romîn — conducător iubit al
care a prezentat unele soluţii. Aces­
poporului nostru". La Picii şa s-a de­
dată comitetul comunal de
partid.
Aceasta în prim ul rînd pentru a fi brigăzii de control a secţiei raionale tea au fost cuprinse in m aterialul plasat, dc la centrul de raion, o b ri­
de învăţăm int.
dc comitetul
prezentat şi aprobat
PotrivJt planului dc dezvoltare a alege mai uşor lemn pentru celulo­ cu plata în acord global. In cele a- îndrum aţi în alegerea ' principalelor A reieşit cu acest p rile j că la şcoa­ executiv. Pentru traducerea în viaţă gadă ş tiin ţifică care, prin Specialiştii
economiei naţionale, sarcina de bază ză şi lobde P.F.L. proapc trei luni ale acestui an, din probleme pc care să le analizăm în la din localitate profesorii şi învăţă­ a celor stabilite a p rim it sarcina să ei, a dat răspunsuri ample colecti­
sesiuni şi în şedinţe de comitet exe­
viştilo r .la o scrie de întrebări rid i­
care stă In faţa economiei forestie­ O atenţie deosebită s-a acordat totalul masei lemnoase exploatate, cutiv şi in al doilea rînd pentru a fi to rii solicitau la răspunsuri pe şco­ răspundă deputata M aria Bâcilă. cate de aceştia. In satul fghiu s-n
re este sporirea volum ului masei ca lifică rii şi ridicării calificării pro­ circa 70 In sultă s-a realizat cu a ju ­ în concordanţă cu planul com itetului la rii cei mai pregătiţi, neglijînd să care ajutată de toţi m em brii comite­ desfăşurat faza raională a concursu­
se ocupe de cei slabi. Cu scopul de
lemnoase adusă in circuitul econo­ fesionale a m uncitorilor. In anul tre­ torul brigăzilor complexe. Această de partid. Apoi, planul este aprobat a înlătura acest neajuns, în hotări- tului executiv în mobilizarea cetă­ lui V Ir — etapa a II-a, la care ou
mic. Această sporire va trebui să re­ cut 60 m uncitori au urm at cursuri­ formă superioară de organizare a in şedinţă de comitet executiv. După rea luată de sesiune se prevede or­ ţenilor, a reuşit ca numai în patru participat form aţiile artistice din
zulte îndeosebi din valorificarea su­ le de calificare şi ridicare a c a lifi­ muncii a dus la sporirea producţiei, întocmirea tem aticii şi a planului ganizarea de m editaţii cu copii mai zile să colecteze cantitatea necesară Şard şi Ampoiţa, iar pe scena că­
perioară a masei lemnoase şi din li­ cării profesionale. D intre aceştia la scurtarea ciclului de exploatare trim estrial, comitetele executive îşi slabi, vizitarea şcolarilor acasă şi de fie r vechi pentru a prim i în m inului cultural din Cricău, corul,
chidarea pierderilor în exploatări. m ulţi au fost calificaţi în meseria de a masei lemnoase, la creşterea co­ îndreaptă toată atenţia spre aplica­ organizarea mai m ultor şedinţe cu schimb de la C F Il arm ăturile de echipa de teatru, soliştii vocali si in­
care aveam nevoie. Prin aceasta !a
C olectivul de muncă de la I. F. sorlatori. mecanici pentru fierăstra­ interesării m u ncitorilor în v a lo rifi­ rea lor în viaţă. părinţii. cele două poduri am făcut o econo­ strum entişti din satul Calda de Jna
g rijă deosebită — după cum
au prezentat un bogat program a r­
Petroşani a depus în u ltim ii ani ie şi tractorişti. ^ sublinia iov. Ion Bora, pre­ Totodată pentru a crea în v iito r mie de circa 80.000 lei. tistic.
e forturi susţinute în această direc­ Periodic sortatorii au fost exam i­ carea cit mai superioară a lem nului, şedintele C om itetului executiv al condiţii mai bune de învăţătură s-a PTxemple de felul cum sînt aplica- M IR C FA VAIDESEGAN
ţie. Sub îndrum area organizaţiii ar naţi, urm ârindu-se dacă cunosc toa­ reducerea pierderilor in exploatări S fatului popular din Cricău, raionul hotărît impulsionarea lu cră rilo r la ■4-^ te măsurile stabilite în com ite­ directorul Casei raionale dc cul­
de partid, m uncitorii, inginerii şi te ST AS-urii o, dacă ştiu să-şi or­ ele. Alba — se acordă pregătirii sesiu­ construcţia noului local de şcoală. tul executiv, spunea tov. Ion Laslău tură — Alba
tehnicienii în tre p rin derii s-au preo­ ganizeze bine munca. Ingineri cum Ca urmare a m ăsurilor aplicate, n ilo r planificate. In planul trim es­ I ntocmirea m aterialelor are de- din Bucureşci, se pot da multe şi
cupat an de an de valorificarea cîf sini : Nicolae Uădîcă, Constantin colectivul de muncă al T. F. Petro­ tria l este prevăzută a lît dala, pro­ 1 sigur o mare influenţă în ana­ din comuna noastră. Vreau însă sâ
mai superioară a masei lemnoase, Anuţoiu, Nicolae Preda şi a lţii, au blema ce trebuie analizată în sesiu­ lizarea cît mai profundă a problemei arăt cum se procedează la noi pen­ Canfifă(i sporite de legume
pusă in discuţie. Dar în această di­
de reducerea pierderilor în exploa­ organizat cu sortatorii, diferite in ­ şani a reuşit să reducă pierderile ne. cît şi tovarăşul care va prezenta recţie im portant este şi cum sint tru pregătirea şedinţelor de lucru.
raportul.
tări. Conducerea întreprinderii, s p ri­ structaje. Ca urmare, masa lemnoa­ în exploatări la 2,4 la sută. In anul pregătiţi pentru a participa la dis­ De buna organizare a acestora se şi fructe desfăcute
tov.
Totdeauna — a continuat
jin ită de com itetul de partid, a luat să a fost sortată mai bine, cantita­ trecut valoarea unui m c. de masă Bora — noi anunţăm pe cel care pre­ cuţii deputaţii. Unele comitete exe­ ocupă secretarul com itetului execu­ populafiei
tiv. El are sarcina
să urmărească
o serie de măsuri bine chibzuite. In tea de lemn destinat pentru siropuri lemnoasă a crescut eu aproape 35 zintă raportul cu 10 zile înainte. Am cutive pentru a mobiliza deputaţii şi graficul de şedinţe şi să facă pregă­
anul trecut de pildă, în multe pur- industriale crescînd. de lei faţă dc sarcina planificată. spus anunţăm, pentru că de fapt a le face cunoscute problemele cc tirile pentru ţinei'ea lor cu regula­ Desfacerea către populaţie a unul
cheies-a introdus şi extins fasonarea Faţă de anul 1051), in cursul anului atunci cînd se întocmeşte planul tr i­ se dezbat folosesc anunţarea cu 5 ritate. De asemenea se ocupă de con­ volum sporit de legume şi fructe, în-
concomitentă a lem nului de lucru n i Conducerea întreprinderii, îndru­ mestrial fiecare membru al com ite­ zile înainte, pe bază de convocator. vocarea m em brilor com itetului exe­ tr-o gamă variată, a constituit şi
lemnul de foc. Ca urmai c, din volum ul mată de organizaţia de partid, s-a trecut, datorită unei susţinute preo­ tului executiv îşi notează sarcinile Aşa au arătat că procedează tovară­ cutiv care se face cu 5 zile înainte. constituie pentru lucrătorii oficiului
total al masei lemnoase exploatate preocupat de extinderea mecanizării cupări a colectivului dc muncă dc de care răspunde. Raportul pentru se­ şii din Cricău, Sarmisegetuza, Geoa- Tot secretarul se îngrijeşte de sta­ de legume şi fructe Hunedoara, f i­
s-a obţinut o cantitate sporită de lu cră rilo r grele. In cursul anului aici. valoarea unei metru cub de siune însă nu e pregătit de un sin­ giu şi V inţul de Jos. raionul bilirea colectivului care va întocmi liala Deva, o preocupare permanen­
comuna
Bucureşci,
In
lemn de lucru. S-a extins metoda trecut s-n doborit şi secţionat meca­ lemn a crescut cu circa 110 la sută, gur tovarăş ci de un colectiv form at Brad. se foloseşte însă altă metodă. materialele ce urmează a fi prezen­ tă. Aşa după cum ne informează co­
fasonării lem nului în trunchiuri rcducindu-.se pierderile in exploatări din preşedintele şi secretarul sfatu­ Anunţarea prin convocator, spu­ tate în şedinţă. După ce raportul ca­ respondentul nostru tov Petre P .-
nic cu circa 30.000 nvc. masă lemnoa­ lui popular, preşedintele comisiei pătă formă definitivă, este văzut de traşcu, prin unităţile O.L.F. dc pe
lungi şi catarge. In momentul de fa­ să mai mult dccît in anul 1062. La cu aproxim ativ 5 la sută. permanente în sarcina căreia cade nea tov. Ion La.slău, preşedintele co­ preşedinte şi secretar care aprecia­ raza oraşului regional Deva. au fost
ţă în circa 50 la sulă parchete se L. DEMETER problema analizată, conducători dc m itetului executiv al sfatului popu­ ză dacă cuprinde toate problemele desfăcute către populaţie, de In în ­
operaţia scos-aproplat mecanizarea lar — desigur este bună în comunele
lucrează după această metodă. A p li­ şi dacă propunerile făcute pentru ceputul anului şi pină in prezent,
carea ci a dus la economisirea lem ­ lucrărilo r a fost extinsă, faţă de unde satele sint aproape. La noi la proiectul de decizie sint legale. Apoî, m ărfuri în valoare de peste un m i­
Bucureşci însă, această formă nu dă­
nului, prin înlăturarea supraiungim l- anul 1062, la 141 133 m c. masă lem­ dea rezultate. De aceea iată cum aceste m ateriale le dăm spre studiu lion Ici.
Prin aceste unităţi s-au vîndut în­
m em brilor com itetului executiv cu
lor repetate la buşteni, restringerea noasă. In acest scop sectoarele de PE T E M E Ş C O L A R E procedăm noi în pregătirea deputaţi­ 3-4 zile înainte, tim p în care au po­ tre 1 ianuarie — 15 m artie 200.000
construcţiilor pasagere necesare scoa­ exploatare ale întreprinderii au fost lor pentru sesiuni. sibilitatea să controleze pe teren sec­ kg. cartofi, 23.000 kg. rădăcinoa.sc,
te rii lem niuuî de foc, valorificarea dotate cu circa 50 fierăstraie meca­ Cercurile ş tiin ţific e ţa de profesia ce trebuie aleasă". De cîtva tim p am luat măsura ca torul respectiv. Aceasta asigură de 24.000 Ug. fasole, peste 50.000 kg.
capetelor şi deşeurilor rezultate prin Pe marginea referatului au luat par­ m em brii com itetului executiv să răs­ fapt caracterul viu şi concret al şe­ fructe şi 72.000 kg. alte produse. In
nice, 24 funiculare, 10 tractoare şi a le e levilor
sortare. te la discuţii numeroşi elevi care au pundă de cîte un sat. înainte dc ţi­ dinţelor noastre de lucru. acest fel planul pe întreaga filia lă
alte mecanisme moderne, de mare nerea sesiunii, ne deplasăm în sa­ a fast realizat pînă în ziua de 15
Fasonarea masei lemnoase în tru n ­ Cercurile ştiinţifice pe materii or­ subliniat succesele Ia învăţătură ob­ *
chiuri lungi şi catarge permite o sor­ productivitate. In acest an în tre ­ ţinute, în urma unei munci intense, tele respective şi acolo stăm de vor­ P articipanţii la discuţia organizată m artie a.c. in proporţie de 136 la
ganizate în şcolile noastre îşi aduc bă cu deputaţii, ii punem la curent sută.
tare mai judicioasă. înainte lemnul prinderea foi estieră Petroşani va fi o însemnată contribuţie la îmbogă­ de călre elevi, crilicînd în acelaşi cu problemele ce se vor discuta, nu scos în evidenţă şi alte probleme O contribuţie im portantă la obţi­
era fasonai în parchete, la cioată. înzestrată eu încă 26 fierăstraie me­ ţirea cunoştinţelor elevilor, la for­ timp pe elevii Baltean losif, Piţur- p u prileju l discuţiei s-a scos în legale de planificarea m uncii, de mo­ nerea acestor realizări şi-au adus-o
D atorită acestui lucru o cantiuiie im ­ lea Georgeta, Ilie Leonida, Jurcoane dul în care se organizează îndepli­
canice, 4 tractoare, 2 funiculare etc. marea unor deprinderi de muncă ^ evidenţă şi felul cum se face mai ales lucratorii din unităţile de
portantă dc masă lemnoasei. în loc ştiinţific organizată, la stimularea in­ Aurora, Buioran Ion şi alţii care nu pregătirea şi buna organizare a şe- nirea h o tâ ririlo r şi deciziilor luate. desfacere nr. 32 şi 23.
să fie valorificată superior, în sco­ In vederea extinderii mecanizării se preocupa în suficientă măsură de
lu cră rilo r au fost alese cele mai ju ­ teresului pentru cercetare. însuşirea temeinica a cunoştinţelor.
puri industriale, era despicată pen­ La şcoala noastră, pe lingă alte După discuţiile pe marginea refe­
tru foc. Acum, lem nul, fasonat în dicioase procedee tehnologice de ex­ cercuri, îşi desfăşoară activitatea şi
ploatare a mase) lemnoase, s-au con­ ratului, brigada artistica de agitaţie
trunchiuri lungi şi catarge, este adus cercul de „Limbă şi literatură romî- pe internat a prezentat un program
struit Şi amenajat drum uri forestie­ nă", în care sînt cuprinşi cei mai buni
in depozite interm ediare, unde i se cu aspecte din munca elevilor şi
re şi căî de acces. In u ltim ii ani la elevi din clasele V-VII. In cadrul cer­
poate face o soi tai e mai bună. In cului îşi desfăşoară activitatea mai s-a asistat la un concurs organizat
I. F. Petroşani s-au construit circa oenlru „Cel mai hun solist şi cel mai
depozitele interm ediare lucrătorii an multe secţii, printre care „Limba ro-
J00 km. drumuri, forestiere. bun recitator pe internat". în cadrul
spaţiu mai mare pentru sortarea mînă", în care se dezbat probleme căruia s-au evidenţiat Crişan Vio­
lem nului, pot folosi mal bine me­ La valorificarea superioară a ma­ de scriere şi exprimare corectă şi „Ti­ rica, Furdui Ionel, Popa Georgeta,
canismele. Din lemnul de foc a că­ sei lemnoase n dus şi extinderea or­ nerii folclorişti” , care se ocupă de Negru Maria şi alţii.
rui valoare este mai mică, se poate ganizării muncii în brigăzi complexe culegerea creaţiilor populare din v h o r o a n c a
satele aparţinătoare comunei Balşa.
corespondent
In fiecare secţie se prezintă bilu­
nar referate pe diferite probleme, în C lasă fr u n ta ş ă
turul cărora se poartă întotdeauna
fructuoase discuţii. Elevii care ian la în v ă ţă tu ră
parte la secţia „Tinerii folclorişti”
Prinire clasele dc Ia Şcoala me­
au adunat cele mai frumoase creaţii
die din Cugir care au obţinut cele
populare din sat şi împrejurimi. mai hune rezultate la învăţătură este
N O I A ROMAN a IX B. In rîndul elevilor din aceas­
corespondent tă clasă s-a creat o opinie sănă­
toasă fată de răspunderile pe linie
Muncă edu cativă şcolară Colectivul clasei, bine sudat,
la in tern a t ia atitudine hotărîlă împotriva ori­
căror încercări de sustragere de la
La internatul Scolii medii din llia învăţătură, de abatere de la discipli­
se desfăşoară o intensă munca edu­ na şcolară. Fiecare elev al clasei
cativă cu elevii. Recent, în cadrul simte răsounderea muncii sale şi a
unei adunări cu elevii, tov. prof. întregii clase. Deviza lor esle de a
Marcu Elena, diriginta clasei a Xl-a obţine pe trimestrele II şi III numai
reala, a prezentat în faţa elevilor un note de la 7 în sus. M uncitorii fabricii „Sebeşul" din Sebeş sc preocupă îndeaproape de ridicarea ca lifică rii profesionale.
referat pe tema : „Dezvoltarea la G ir. STEI.IAN IN FO TO G R AFIE: M uncitoarele M arin Fulca şî Viorica Arbone primesc explicaţiile ajutorului dc
elevi a dragostei faţă de muncă, fa- corespondent maistru D um itru Radu, referitoare In felul cum trebuie deservite maşinile. Foto : V. ONOIU
Riblioleclle de lectură publică din A IlI-a ediţie a concursului bienal c itito ri spic bibliotecă, un rol im ­
sistemul aşezămintelor culturale par­ portant îl au m anifestările de masă
ticipă în anul acesta la cel de-al cu cartea. Acestea trebuie să fie va­
IIl-lc a concurs bienal „Biblioteca în riate, atractive şi diferenţiate, in
slujba coastrucţiei socialiste". de „Biblioteca în slujba construcţiei socialiste funcţie de preocupările şi cerinţele
Reflectînd sarcinile trasate d ife rite lo r categorii de c itito ri. T re­
partid muncii cultural-educative de buie să se realizeze, dc asemenea, o
masă, concursul bienal reprezintă un 1962. In actualul concurs, numărul ja insă literatura beletristică şi fi­ cialisli a fla ţi în raza de activitate a mai largă propagandă a cărţii iu
adevărat program de activitate a c itito rilo r trebuie să crească la 170.000 nind scamă dc interesele si prefe­ bibliotecii, orî dc cîte oi i se împros­ s p rijin u l concursul ui „Iu b iţi cartea".
bibliotecilor de lectură publică pen­ iar al cărţilo r difuzate la 1.000.000 rinţele c itito rilo r, de locul de muncă, pătează fondul dc cărţi al acesteia. Un accent deosebit se pune în ac­
tru realizarea căruia, bibliotecarii dc volume. vîr.stâ, studii etc. O sarcină de bază a bibliotecari­ tualul concurs pe organizarea colec­
sînt chemaţi să desfăşoare o mun­ Unele biblioteci comunale au reu­ Trebuie s p rijin iţi permanent c iti­ lor în actualul concurs este perma­ ţiilo r do publicaţii Şi a cataloagelor
în scopul se rvirii si îndrum ării în
că intensă. şit, numai în prim ele 2 luni ale anu­ to rii care frecventează învăţăm înlul nentizarea lecturii unul număr spo­ rele mai bune eondiţiuni a c itito ri­
In cadrul celui de-al IlI-le a con-* lui, să înscrie la biblioteci aproape dc partid şi U.T.M., ţăranii colecti­ rit de citito ri, în special din rîndurile lor.
curs bienal, care se desfăşoară în­ jum ătate din numărul total al citito ­ vişti cuprinşi in învăţiim întul agro­ color angajaţi direct în producţie, a Sarcini sporite revin şî biblioteci­
tre 1 ianuarie şi 31 decembrie 1964, rilo r planificaţi şi să difuzeze un nu­ zootehnic de masă, precum şi cei tineretului şi copiilor. Nu este su fi­
participă : biblioteca regională, bi­ m ăr considerabil de căiţi. P rintre care urmează învâţăm intul de stal cient să avem un număr mare de ci­ lor raionale şi orăşeneşti, care vor
bliotecile raionale şi orăşeneşti, b i­ aceste biblioteci se numără cele din fără ficcvenţă, prin punerea la dis­ titori, ci trebuie să urm ărim cîţi din intensifica munca de îndrum are me­
bliotecile comunale şi bibliotecile să­ Miercurea şi Pianul de Sus, raionul poziţia acestora a bibliografiei nece­ c itito rii înscrişi, citesc în mod con­ todică şi bibliografică prin generali­
teşti neafiliate. Sebeş, Sălaşul Superior şi Berthe- sare fiecărei forme de invătăm înt, tinuu, îm prum ută periodic cărţi dc zarea experienţei u n ită ţilo r frun ta ­
lot, raionul Haţeg, Tciuş, raionul achiziţionarea c ă iţilo r cerute în bi­ la bibliotecă. Sînt biblioteci in care, şe, organizarea dc consfătuiri sî
Concursul are două etape : 1 Ia­ Alba etc. schimburi de experienţă, elaborarea
nuarie — 30 iunie şi 1 iulie — 31 bliografie, inform ări bibliografice, în decursul unui an c itito rii au venit de materiale bibliografice şi texte
decembrie. Scopul concursurilor b i­ Realizările cantitative nu sînt însă planuri de lectură, liste de recoman­ numai o singură dată la bibliotecă. pentru manifestări de masă, prin in­
enale este de a îm bunătăţi şi dezvol­ suficiente. Ca şi în alte sectoare de dare etc. Cu p rile ju l închiderii aces­ Cu această categorie de c itito ri tre­ tensificarea îndrum ării pe teren a
ta activitatea bibliotecilor de lectură activitate, im perativul muncii noas­ tor forme de invătăm înt se pol or­ buie dusă o muncă deosebită pen­ bibliotecilor comunale şi săteşti.
publică. tre trebuie, să fie calitatea. Instruc­ ganiza, în colaborare cu lectorii de tru a-i atrage spre lectură, pentru
ţiunile celui de-al Ill-le a concurs cursuri, seri de întrebări şi răspun­ a-i face să primească cu încredere Analiza pe Iară a concursului bie­
In cele două ediţii ale concursu­ sfatul cărţii. P rinlr-o folosire mai nal „Biblioteca în slujba construc­
lui — 1960 şi 1962 — bibliotecile din bienal pun un deosebit accent pc suri, consfătuiri şi concursuri „Cine
munca de conţinut, de calitate. Ast­ intensă a fondurilor de publicaţii, ţiei socialiste" va avea loc in luna
regiunea noastră au obţinut succese ştie, cîsiigă" pc anum ite teme sau trebuie muncit în aşa fel îneît !a mai tic 1965 şi, cu atest prilej. Co- v
im portante în atrageiva oamenilor fel, bibliotecile trebuie să desfăşoa­ pe marginea întregii bibliografii re­ sfîrsilul concursului să se realizeze mim tul de Sun pentru Cultură şi
Mecanicul liilîu Chiş, dc Iu atelierele „A rd e alul" A lba-Iulin, îşi de­ muncii spre lectură. Astfel, numărul re o susţinută muncă de propagandă comandate. Artă va acorda bibliotecarilor care \
a cărţii în s p rijin u l educării comu­
păşeşte zilnic planul cu circa 2 la sută, dind numai lucrări dc calitate citito rilo r a crescut pe întreaga re­ O inform are bibliografică bogată un indice mediu de citire de 10, în au obţinut rezultate deosebite, dis­
niste a oamenilor muncii, realizând bibliotecile comunale, şi de 6. în-cele
bună, „S e ciciu l" acestor realizări constă în buna organizare a muncii şi giune de Ia 117.276, in 1960, la 15G.M5 o circulaţie mai intensă a lite ra tu rii trebuie organizată şi pentru cadrele sătpşti. tincţii şi premii.
bogatele cunoştinţe profesionale pc care lc posedă. in 1962, iar al cărţi lor difuzate, de soeial-politice, tehnice, agrotehnice tehnice din industrie şi agricultură, Pentru creşterea indicelui de ci­ FAUR IO AN
la 1.176.900, în 1960, la 1.577.32J, în şi eu ltu rnl-şljinţilice, fără a negli- pentru cadrele didactice şi a lţi spe- tire, cit* şi pentru atragerea de noi directorul bibliotecii regionale
Deva