Page 65 - 1964-03
P. 65
J4*
proletar; d in t o a t e t a r il e u n iţ i v A i
Zi de sărbătoare
în comuna Bucureşci
° Extinderea livezilor — o
preocupare actuală
® Programul returului cam Vestea ca a doua zi se va ţine o structai pe sale cu comiletele de
pionatului (le fotbal, catego adunare cetăţeneasca festivă a pă cetăţeni precum şi instituirea a trei
ria B, sci ia ll-a truns repede în toate satele răspîn- drapele, care, după analizele fă
(pag 2-a) dite ale comunei Şi de dala aceas cute în sesiuni se înmînau : celui
o Pregătiri pentru încheierea ta, cei care i-au informat pc cetă mai activ deputat din circumscripţia
ţeni au fost deputaţii. La chemarea fruntaşă ; comitetului de cetăţeni
anului de studiu in invâţâm în-
lor, ca întotdeauna, zeci de cetăţeni
lul de partid de la sale din circumscripţia cu cele mai bune
° Pe şantierele de construc ^-au pregătit să participe. Aflaseră rezultate şi celui mai bun comitet
rle aprecierea dală muncii pe care de cetăţeni pentru construcţii prin
ţii — Hitm intens de execuţie
(pag. 3-a) au prestal-o in cursul anului trecut contribuţia voluntara. Aceste dra
pe lima gospodăririi comunei şi se pele care se înmînau lot în cadrul
• De peste hotare
bucurau din toată inima Aşa se face sesiunilor au constituit un puternic
(pag. 4-a)
ca în dimineaţa zilei de 15 manie mijloc de mobilizare în întrecerea
mai mulţi cetăţeni din satele Ro patriotică, fapt ce a dus la realiza
vina. Curechi, Şesuri au luat drumul rea unui volum mare de lucrări gos
BAZA TR A IN IC A _ spre centrul dc comună Bucureşci. podăreşti şi la cucerirea lillului de
Aici, în sala căminului cultural nou comună fruntaşă pe regiune Numai
construit s-a adunat la început un la Şcoala de 8 am din Bucurcşci s-au
PRODUCŢIEI VIITOARE ....mT i r * grup mic de oameni la care s-au transportat şi bătut în fundaţie 550
alăturat apoi din cc în ce mai mulţi. m c pămînt, s-au extras din albia
Vîrslnici şi tineri, în aşteptarea Oişului 65 m c pietriş şi s-au încăr
Sporirea continuă a producţiei de Asigurarea rezervelor (Ic minereu
minereu, prin aplicarea pe scară constituie un a lt obiectiv im portant începerii festivităţii, discutau despre cat. descărca! şi stins 16 000 kg var,
largă a metodelor de muncă de mare al planului do investiţii. Şi in ceea salcie lor dc azi Şi aveau ce sa vor efectuindu-se în total 4.980 ore
bească. Nicolae Oprean şi alţi
lo
productivitate, impune îndeplinirea cc pliveşte realizarea sarcinilor cu muncă patriotică. La fel, pentru
exemplară a obiectivelor planului de prinse în capitolul „lu cră ri geologi cuitori din Rovina îşi exprimau mul căminul cultural din Rovina, la ex
investiţii. Preocupat, de asigurarea ce' s-a manifestat o deosebită preo ţumirea că au venit din salul lor cu tragerea pietrei din carieră, pregăti
autobuzul, pe dru
rezervelor de minereu şi îm bunătă cupare întocm it din tim p, proiectul rea varului, trans
ţirea co n diţiilo r dc transport in sub acestor lucrări a fost avizat de fo mul construit de portul lemnului şi
teran, com itetul dc partid dc la E.M. rurile superioare încă în cursul anu ei. La fel şi cei la celelalte lucrăii
Ghelar a indicat conducerii tehnice lui trecut, ceea ce a permis pregăti dm Şesuri. loan e f e c t u a t e prin
să urmărească in mod deosebit ata rea temeinică a locurilor de muncă, Tiu, om în vîrstă, muncă patriotica
obişnuit să par
carea şi executarea în termenele pla astfel îneît o dată eu începutul anu s-au făcut econo
nificate a tu tu ro r lucră rilor de in lui, lucrările să poată fi atacate in curgă distanţe mii în valoare dc
vestiţii. Pentru aceasta au fost luate cele mai bune condiţiuni. m lungi pe jos. se peste 35.000 lei.
măsuri ca la lucrările incepulc in Cu toate acestea trebuie spus că mîndrea şi el cu Cu mîndric s-a
p» - —Ţ—x- < drumurile con
cursul anului trecut să se intensi unele lucrări ale căror termene de a l p j ; , I vorbit şi despre
fice ritm ul de execuţie, iar cele pre- execuţie au expirat încă în 19C3, nu J _ i struite în comună succesele obţinu
\ ăzute pentru acest an să fie ata sînt term inale. Este cazul depozitu care au înlesnit te în deschiderea
cate la tim p. Echipele care execută lui de exploziv Valea D obrii. A ici, ’l pătrunderea maşi de noi drumuri şi
lucrări (le investiţii au fost încre ritm u l de lucru a fost ncsatisfăcă- mB8 T f i iriT nilor şi în salul lărgirea celor exis
dinţate unor m ineri cu o bogată ex lor. Lipsa de preocupare a fostului său, Şesuri, dar şi tente în satele Ro
perienţă în muncă cum sînl Ghcor- şef de sector, slaba calificare a m i r" <*->>* • ■* «&> - mai mult sc bucu vina şi Şesuri, lu
ghe Fodor, loan Remus şî a lţii. Dc nerilor repartizaţi să execute o lu ra de şcolile con crări a căror va
asemenea, com itetul dc partid şi con crare destul dc dificilă , s-a con ere-, ' f struite loare esle de ordi
ducerea exploatării s-au preocupat tizat în slaba calitate a lucrării Pan — Nici noi, nici nul sutelor de mii.
îndeaproape de aprovizionarea cu ta indicată în proiect nu s-a res bătrîmi n o ş t r i , S-au amintit aici
m ateriale a echipelor, precum şi de pectat. Aceasta, fiind de 20/1000 nu n-am avut parte sa zeci de celătem
îm bunătăţirea asistenţei tehnice la perm ite utilizarea vagoneţilor la învăţam în sat — care au muncit cu
spunea el Am ră
locurile de muncă. transportul m aterialelor, fiind nevoie mas fără şcoală*ani entuziasm, printre
Urm ărirea operativă dc către co dc „rem edieri" nejustificate. De a- G niD ul social «lin comuna Bănită, raionul Haţeg. Dorm itoarele spaţioase, curate, fac ca ceasurile la rînd. Dar am care Solomon Po-
povici,
Nicolae
m itetul de partid şi conducerea ex semenea, deşi n-a fost dat încă Sn de od ilrnă ale m uncitorilor constructori de pc şantierul şoselei naţionale H aţeg-P etroşam sa fie reconfn-.-- făcut acum. Să în Borza, loan Ormin-
ploatării a felului in care se exe exploatare, s-a constatat că din cau tante, plăcute. veţe copiii noştri. Aici, la Bucu
cută fiecare lucrare în parte a dat za ca lită ţii necorespunzătoare, sub reşci este şi şcoală de 8 ani şi că dean, Avram Boia şi îndeosebi ce
tăţenii circumscripţiei nr. 7 din Ro
posibilitatea să se intervină cu mă presiunea rocilor, betonul a crăpat. min cultural. Cămin au şi cei din vina în frunte cu deputatul lor Pe
suri imediate pentru ca m in e rilo r de Aceasta impune rebetonarea unor Au cuvîntul fruntaşii în Tntrecerea socialistă Rovina. S-a gatat în anul trecut. Da» tru Demian, care au obţinut cele
la investiţii să le fie asigurate con porţiuni întregi, ceea ce înseamnă
d iţii optime de lucru. M ăsurile luate prelungirea duratei dc execuţie şi o să avem şi noi unul. Aşa ne-am mai bune rezultate şi bineînţeles
drapelul de fruntaş în întrecerea pa
vorbit noi, cei din Şesuri, să-1 gă
si-au dovedit dîn plin eficacitatea cheltuieli nejustificate. Contribuţie Ea sporirea producţiei de .ontă triotică.
tăm în anul acesta, chit că nu-i tre
în prim ele două luni ale acestui an. ■Şi in prezent sc întîm plă ca une cut în plan. Piatră şi alte materiale
A fnst term inată execuţia camerei viciu mai devreme In acest tim p Prin munca deputaţilor, a tuturor
ori calitatea lu cră rilo r să fie negli respecte graficele dc descărcare a avem Voinţă esle berechet, că doar
de pompe şi bazinul de acumulare jată La executarea galeriei direc Fui naliştii (le la Uzina „V icto ria " zgurii superioare şi a fontei. Pentru mă interesez de la tovarăşul pe ca- fără asta nici nu sc poate. cetăţenilor din comună, în total în
a apei (le In orizontul V III, s-a rea ţionale din orizontul IV est s-au sem Călan nu obţinut lună de lună suc mărirea debilului de gaz necesar a- rc-1 schimb cum a funcţionat caupe- Aceste cuvinte Ie-a rostit bato cursul anului 1963 s-au prestat
lizat m etrajul prevăzut la săparea şi cese lot mai frumoase în muncă. Ca 432 000 ore muncă paliiotîcă şi s-au
nalat unele abateri de la pantă şi rul, care este starea turbosuflanlelor, nul loan Tiu, deputat în sfatul popu
susţinerea defin itivă în bolţari a ga profil. Aceasta pentru că nu s-a asi urmare, in anul trecut, ci şi-au de gregalelor, la fu rn a lul I clapele vechi a conductelor, ventilatoarelor etc. Dc lar comunal cind a luat cuvîntul în făcut economii dc 1 082.700 lei,
leriei de legătură de la orizontul IV gurat în permanenţă o îndrum are păşit sarcinile de plan. In acest an, de gaz au fost înlocuite cu altele ca la maistru şi şeful echipei dc furna- adunare Cele amintite de cetâteni ceea ce echivalează cu 429 lei pc
est cu puţul 2 est. Deşi aceasta se tehnică competentă echipei de m i m uncitorii, inginerii şi tehnicienii de re asigură o închidere etanşă Ca lişti mă interesez dacă furnalul are în discuţiile lor au fosl de altfel pe cap dc locuitor Cu aceste rezultate
execută în condiţii grele de zâcă- neri care execută lucrarea. )a sectorul furnale şi-au depăşit sar urmare, s-au elim inat complet pier un mers uniform , dacă m aterialele larg arătate şi în raportul privind locuitorii comunei Bucureşci s-au
mînt, echipa condusă de loan nemus cinile (le plan cu peste 2 000 tone clasat pe locul I în întrecerea pa
Dar, pentru ea lucrările de investi folosite pentru încărcare sînt bine rezultatele obţinute în întrecerea
a reuşit s a şi îndeplinească sarcinile fontă. De subliniat (aptul că in cursul triotică ce s a desfăşurat între co
ţii să fie atacate şi executate in ter dozate, corespund reţetei, sînt de ca patriotică, prezentat cu acest prilej
de plan. In tr-u n stadiu avansat se men, trebuie ca serviciul de inves acestui an procentul de declasate a litate bună. Cunoscînd aceste (laie de deputatul loan Laslau, preşedin munele din regiunea noastră
află şi lucrările de montare a noii fiecare cetăţean care a luat cu
tiţii din cadrul T rustului m inier Deva fost redus Ia zero, iar consumul spe *tiu cum trebuie să reglez presiunea tele comitetului executiv al sfatu
conchide de aer com prim at, precum vîntul a vorbit cu mîndrie de aceste
să asigure la tim p documentaţiile cific de cocs a scăzut sim ţitor. şi tem peratura aerului insuflat în lui popular comunal. S a relevat în
si cele pentru alimentarea cu apă Succesele dobîndite de colectivul furnal Dc fapt, această legătură o acest raport entuziasmul cu care au realizări, angnjîndu-se ca şi în vii
in vederea extinderii perforajului necesare. La Ghelar sint unele lu lor să participe cu toate forţele la
crări pentru care nici pină în pre de muncă de aici sînt rezultatul preo ţin în tot tim pul orelor dc serviciu. răspuns locuitorii comunei la toate
umed. Executarea la tim p a acestor acţiunile patriotice iniţiate de sfa
zent n-au fost trim ise proiectele de cupării permanente pentru mărirea Pentru ca temperatura aerului in acţiunile, care bine organizate, cu tul popular
lucrări va duce la sporirea capacită
execuţie. A tit conducerea exploată in d icilo r de utilizare a agregatelor, suflat în furnal să fie cit mai cons lucrări repartizate pe deputaţi şi
ţii dc transport şi la îm bunătăţirea rii, eît şi tovarăşii din cadrul trus scurtarea şi îm bunătăţirea calităţii tantă şi mai ridicată, caut întotdea circumscrioţii au fost încheiate cu — In satul nostru, spunea Petru
co nd iţiilo r de muncă în subteran. tului, nu trebuie să uite nici o clipă reparaţiilor, organizarea mai ju d i succes O vie întrecere patriotică s-a Demian din Rovina, abia dacă pu
una să asigur g rila ju lu i de la enup- teai ajunge pe jos. Acum, prin con
Pentru aceasta se impune ca şi în că de felul în care sînt executate cioasă a m uncii. Conducerea secto desfăşurat în tot timpul anului în struirea drumului s-a asigurat trans
lucrările de investiţii depinde soar rului, îndrumată îndeaproape de o r per o temperatură mare. Pentru a- tre circumscripţiile salului din co
v iito r să li se dea toată atenţia pen portul cu autobuzul. Avem în sat şi
ta producţiei viitoare. ganizaţia de partid, a luat o serie de ceasta mă îngrijesc să asigur eaupe- muna. fiecare deputat şi fiecare ce
tru ea termenele ele dare in exploa ru lu i un tira j bun, verific şi întreţin cooperativă şi un cămin cultural fru
măsuri care aplicate in producţie tăţean a participat la muncile pa
tare să fie respectate întocmai. s r o p în stare bună dc funcţionare ventila triotice sub lozinca : „Să ne gospo mos. In cîteva cuvinte, viaţa noas
şi-au dovedit eficacitatea. Una d in
toarele. La conductele de gaz, cit şi dărim şi mai bme, să facem din sa tră este alta, s-a ridicat nivelul de
tre aceste măsuri este menţinerea hai, social şî cultural. Tot ce am
la arzătoarele de )a cauper, asigur un tul nostru, sat fruntaş pe comună''.
50 de an i de la m oartea constantă si ridicarea tem peraturii clebit cit mai mare. Pentru aceasta, Printre metodele bune folosite de făcut, pentru binele noslru a fost
aerului insuflat in furnale. Ce s-a
periodic curăţ bine conductele dc comitetul executiv în antrenarea ce ; rt n. cumrv
Iui Ştefan GBieorghiu făcut în acest sens ? gaz şi arzătoarele ca u peru lui de im tăţenilor s-a evidenţiat şi organiza
S-a acordat o atenţie maî mare
p u rită ţile ce se depun. Dacă debitul rea de consfătuiri şi şedinţe de in- (Conlimrnro in (rog. ii-n)
Cu prilejul îm p lin irii a 50 dc ani ţaţa noastră de la sfîrşîtul secolului respectării întregului proces tehnolo conductelor şî arzătoarelor este mic,
de la moartea lui Ştefan Ghcorghiu XJX-lea şi începutul secolului .XX. gic. S-a căutat să sc respecte reţeta derile de gaz. brut, a crescut presiu arderea gazelor este incompletă, g ri
— m ilitant de scamă al m işcării m un de încărcare, s-a executat o dozare nea acestuia la ju lu i nu i se poate asigura o tem
citoreşti din Homin ia — joi a avut In dimineaţa aceleiaşi zile au fost mai bună a m aterialelor, au La menţinerea constantă a tempe peratură ridicată. Tocmai de aceea In aSenjia corespondenjiior
loc în Capitală, la Şcoala superioară depuse coroane de flo ri la mormîn- fost alese cele mai potrivite sis mă străduiesc ca acestea să aibă un Şi ** coîaboraioriDor zîaruSul
(le partid care-i poartă numele, o tul lui Ştefan Ghcorghiu şi la M o teme pentru încărcare. Pentru a- ra tu rii aerului insuflat în furnale,
adunare comemorativă numentul eroilor luptei pentru li sigurarea unei bune perm eabili cit şi la ridicarea tem peraturii ae debit cît moi marc. De asemenea, „ O r t L i m u l s o c i a l î f i m i i l u i ^
Au luat (xarle studenţi şi cadre d i bertatea poporului şj a patriei, pen tăţi, s-a căutat ca toate sortim entele rului, un rol deosebit de im portant urmăresc ca presiunea gazului epurat In ziua dc 22 m artie a.c., redacţia ziarului nostru organizea
dactice ale şcolii. tru socialism, din Parcul Libertăţii, de materiale destinate încărcării fu r îl are felul cum sînt deservite, re să fîe mare. In tot tim pul orelor de ză o consfătuire cu corcsponden ţii voluntari .şi colaboratorii săi.
Tovarăşul Gh. Zaharîa, director din partea C onsiliului Local al Sin nalelor să aibe granulaţie corespun glate, întreţinute şi reparate caupc- Colegiul de redacţie invită corcs pondentii şi colaboratorii să par
adjunct al Institu tulu i de istorie a dicatelor şî a oam enilor muncii din zătoare. S-a intensificat operaţia de rele. Jn această direcţie conducerea serviciu sînt atent asupra modului de ticipe la această consfătuire. In cadrul consfătuirii se vor discuta
partidului a evocat figura lum inoa întreprinderi bucureştene. ciuruire a aglom eratului autofon- sectorului a repartizat la cauperc lu funcţionare a aparatelor de control probleme privind sarcinile actua le care ne stau în faţă, posibilită
să a lui Şicfnn Ghcorghiu, luptător Cei prezenţi au păstrat un moment dant pentru eliminarea din acesta crători cu o bogată experienţă, care şi măsură. ţile şi căile de îm bunătăţire a mu ncii dc viitor.
devotai pentru cauza clasei munci dc reculegere în am intirea eroului a p ă rţilo r mărunte cuprinse între se preocună in permanenţă do rid i Consfătuirea va începe în ziu a am intită Ia orele 9 dimineaţa,
toare, organizator si conducător de dasei noastre muncitoare. 0-10 mm, care îngreunează asigura carea ca lifică rii profesionale, de o r SliWION STANCULEA
seamă al mişcării muncitoreşti din (Agcrpres) în sala Sfatului popular al oraşu lui Deva.
rea unei bune perm eabilităţi. Echi ganizarea judicioasă a m uncii. Eu, (le caupcrist Ia furnalul nr. I
pele de furnaliştj s-au străduit să pildă, wi-am obişnuit să vjn la ser al Uzinei „V icto ria " Călan
In sprijinul oţelâriilor
Zilnic, din Ionic regiunile ţării se (Muncitorii dc la uzinele „R epubli C O N C U R S U L C U L T U R A L j \ R T J S T IC AL Ş C O L A R I L O R
îndreaptă spre Kcşiţa, Hunedoara si ca” şi „23 August" din Capitală, „ l a-
alte nţclării, zeci dc vagoane încăr m in o ru r-H ră ila . „T ra cto ru l" şi „Stea
cate cu fier vechi. De la începutul gul Roşu"-Uraşov, Uzinele de vagoa
anului şi piuă acum s-au colectat si ne Arad, tin e rii şi gospodinele din Sxamenul talentele-*
trim is o ţelânilor aproape 340 000 dc regiunile Dobrogca, C luj, Bacău,
lo nr de fier vechi. Ploieşti, din cartierele Capitalei şi
I ii această acţiune patriotică au din numeroase alte localităţi au adu V iito rii dascăli au urcat pc sce conclusul cultutal-arlislic al şcola A rtiştii amatori de Iu şcoala pc-
fosl antrenaţi numeroşi oameni ai nat mari cantităţi de metal vechi, na. Sini emoţionaţi. Au dc trecui mi rilor din oraşul regional Devu. In datjoqicâ şi-au dovedit cu prisosin
nim icii, tineri şi vîrstuici din între situindii-sc în fruntea acestei acţi examen. examenul talentelor cu strumentiştii sint un (pup dc elevi ţă talentul. Cele 5 Incuri I ocighilc
prinderi. in stitu ţii şi cartiere, pio cate au lost in/.estrati şi care lulcn- ai anului V A, iar d irijo ru l lor — (cor, orchestră, soliştii Iustina Matc-
nieri şi şcolari din toate colţurile uni. Ic, aici in şcoala pedagogică, au care a delectat publicul şi ca solist iaş, Vasile Metodei, tccilatoarca EH-
ţârii. (Agerpres). avut posibilitate să sc dezvolte. la vioara — tot elev, Vasile Molo- sabeta fiud) ca şi locurile II şi III
Concursul culiurat-arlislic al şcola dc{. Colega lor, solista vocală Islina
rilor ce sc desfăşoară acum, l-au oş- Mateiaş, care, h tel ca m u/li elevi pe care s-au clasat brigada artistică
Curs de instruire icplat cu bucurie, s-au pregătit in artişti, se m/mară printre fruntaşii de aqilafie, dansurile şi rccitaloatcu
La concret Din iniţia tiva Com itetului executiv tens pentru e/, şi iată că azi, ci ml la invalătură, a lost rechemată me Rica Mor-ittt, formaţiile artistice ale
al S talului popular regional, în sta ou urcai scena, bucuria şi-a dat reu la tâmpă. $i cu „C H -ii Banatul clasei a H-a experimentale ele., con
mina cu emo(ia E emofia lirească,
ţiunea balneară Geoagîu Băi, s-a des de marc" şi cu „Ce-mi place mi- firma ca v iito rii învăţători au trecut
In repetate rîn d u ii, geamul chis ieri, un curs de instruire cu se caracteristică unor asHct dc eveni vara" şi... Aplauzele celor prezenţi
de la uşa scărilor blocului nr. cretarii com itetelor executive ale mente. au răsplătii din plin şi orchestra, cu succes examenul talentelor, Orchestra Şcoli» pedogagîce Deva, clasificată pe locul I. In prim
44 din Petroşani — cartierul sfa tu rilo r populare comunale şi ale Cortina s-n ridicai. 100 de tinere, şi pe soliştii ci. L U C IA L IC IU
Aeroport, se sparge din negli oraşelor de subordonare raională. Hori de primăvară, s-au inmunun- S au întrecut i>c scena şcolii pc- plan, solista vocală Tvlatciaş Iustina.
jenţa unor locatari care nu Cursurile se vor desfăşura pînâ in chiai intr-un buchet enorm. Vocile darforpee multe lormatii. nurlii Irun-
dau atenţia cuvenită gospodă ziua de 23 martie. Aici se vor face ex ior uniforme inal(o im cinice de taşi ai cărţii şi ai artei. Rica M o
slavă p a rtid u lu i: „ Partid, izvor
al
ririi blocului. puneri pe d ife rite teme legate de rarii, posesoare a celor mai mari
munca practică a secretarilor, sc vor lin c te tii“. Aplauzele contenesc abia note din anul I, s a dovedit acum
scoHlc in evidenţă metodele şi expe cind un idt cinice se revarsă in sulă. şi o bună recitatoare şi solista vo
rienţa acumulată în conducerea tre El aduce prinos sideturtjişiilor, oa cală. Un grup dc eleve ale anului
burilo r locale. menilor Hunedoarei de loc, ai Hu IV C şi-au etalat pe scenă talentul
nedoarei socialiste. E un imn ul Şi grafia Intr-un reuşit dans al Ila
muncii libere, încununate de victo rilor, iar colegele lor din anul V fi
rii. Tesle cilevu minute un cintcc au (inul ca prin vers şi cint să vor
In pas cu tehnica din folclorul nou al regiun ii: „ firiu l bească despre viata lericită pe care
cri la ixidure", prelucrare a prolc- o trăiesc, despre condiţiile noi dc în
avansată sorutin Ion Muntcanu, d irijo ru l co văţătură dc care sc bucură: „ Se
rului, primeşte un ropot dc aplau nină Jti-e viaţa, senină/Cum cerul
Irt anul 1964 s-a prevăzut ca pe ze binemeritat. de mai e-nsoril/$i ochii ni-i scal-
şantierele de construcţii ale trustu Pc scena sc succed lor mal ii după dă-n lumină/ Al vieţii drutn nou
lui regional să se folosească la (i formaţii. Se întrec in vers, joc şi înltoril"... Dar ele n-au uitat nici
nisaje interioare materiale noi pe cint tinerii arlişti amatori. Elisabein pc acei, putini la număr, care, ia
bază de polimeri. fitul, eleva din anul IV li. recită. In învăţătură şi comportare, rămin In •y .i J
Pentru a lolosi cîl mai bine noua interpretarea ci. versurile lui Eugen urma c e lo rla lţi: „Pesoa.ri nu sîntem. ,
metoda tehnologică de lucru, con Frunză devin un act de acuzare îm nici n-am losl / Dar ştim pe melo
ducerea T.R.C H. a organizai un potriva duşmanilor păcii, împotriva dii / Să prindem orice lucru prosl /
curs de specializare pentru zugra- celor care uneltesc pentru ca ome Atunci cind s-a.r ivi. Cu un astfel
nirea să cadă iarăşi pradă războaie
vii-vopsitori. Acest curs a fost des*
chis în oraşul Vulcan şi esle urmat lor. Se parc ca talentul ei dramatic rle leit-m otiv, brigada artistică de
de 30 zugravi-vopsitori de categorii nu ponte fi erjalal. agitaţie a anului V fi, i-a satirizat pc
superioare, recrutaţi de pe şantiere In virtitc şi liafcganc, jocuri din acei care nu fin l>as cu cei mulfi,
le din regiune. tegiune, umplu apoi sola festiva a cu majoritatea care merge cu încre Brigada artistică de agitaţie a Şcolii pedagogice Deva, clasificată pc locul II.
— După mine... potopul O. A LBE A N U şcolii pedagogice — unde are loc dere pe drumul ştiinţei. F o to : GH. ŞÂNDREANU
Desen de V. IWihăilcscu corespondent