Page 67 - 1964-03

Pag. 3
Nr. 2870 D i u r n u l s o c i a l i s m u l u i

Pregătiri pentru încheierea anului de studiu P reţuirea
m uncii

în învătămîntul de partid de ia sate s-qli inlru n it de curind peni tu u săr-
Lucrător//
autului Brad
Trustului
balot i ieşirea la pensie a trei tovarăşi
Tn curind se va încheia anul de partid şi b iro u rilo r organizaţiilor de meinicâ de către m em brii şi candi­ dc muncă. Cu acest p rile j ci ou leii-
studiu în invăţâm îniul de pnrtid de par tid, ca, pe baza planificării, să-şl daţii de partid a noilor sarcini puse citai pc cei trei sărbătoriiir Eugenia
Ja sate. In acest scop, organele şi or­ repartizeze m em brii lor pentru a de căite partid in domeniul dezvol­ D a m ia n s c h iiD o m itia n Băbufiu si
ganizaţiile de partid desfăşoară in­ răspunde concret de asigurarea în tă rii a g ricu ltu rii socialiste, la îmbo­ Sabin Lupei, pentru munca depusă in
tense pregătiri pentru buna desfă­ bune condiţiuni a desfăşurării semi- găţirea cunoştinţelor lor politice şi anii dc activitate profesională şi Ic-qu
şurare a sem inariilor recapitulative n a riilo r în cercuri şi cursuri. ideologice. Accentul va fi pus pe urat ani mulţi, plini dc bucurii.
cc vor avea loc in cercuri şi cursuri. problemele cuprinse în documentele în numele celor sărbăiorili, Sabin
Redacţia ziarului nostru s-a adre­ IO AN Com itetul raio- Congresului al UI-!ea al P.M R., ale Lupca a mulţumii partidului şi guver­
sat d ire cto rilo r cabinetelor de partid CACOVEANU nai de p a rtid vAlba plenarei C C. al P.M R şi sesiunii nului pentru grija deosebită lată dc
din Orâştie şl Alba Julia şi instruc­ d i r e c t o r al dA 0 ^o se b ită a- extraordinare a M arii Adunări Mo­ oamenii muncii cărora Ic asigură con-
to ru lu i cu propaganda şi agitaţia Cabinctulut dc tentie închidem a- ţionale din aprilie 1962 etc. d i/ii optime de frai şi după Ieşirea
din cadrul Com itetului orăşenesc de partid Alba nului destudiu în In ba za in d ica ţiilo r Com itetului din cîmpul muncii.
partid Deva soliciiînclu-lc unele re­ ______ *u|ia_______invăţăm intul de regional de partid, com itetul orăşe­ Sârbcilorilii au adus calde mulţu­
lată ri în legătură cu stadiul pregăti­ nesc de partid a sta b ilit ca în toate m iri tovarăşilor dc muncd pentru
rilo r în vederea încheierii acestui partid de la sate. In acest scop a cercurile şi cursurile să se organize­ ten{ia deosebită cu cnre au losl In-
an de învâţăm înt de partid la sate. fost organizată pregătirea propagan­ ze înaintea începerii sem inariilor re­ conjtuafi Iu slii'Şilul anilor dc ucll-
Iată citeva dintre relatările aces­ diştilo r I ii cadrul pregătirilor*, o capitulative, consultaţii la proble­ vitale prolesionută. i u
tora : mare g rijă se acordă studiului aprtv- m e le : „Creşterea rolului de condu­ M. SUSAN
fundat al unor documente ale p a rti­ cător al partidului în perioada desă- corespondent
In ziua de 10 dului nostru, cum s în t: Raportul v îrş irii construirii socialism ului în
IO AN m?>riie a.c. biroul prezentat de tovarăşul Gheorghe
SLOVENSCIII, ţara noastră’*, precum şi la alte pro­
C om itetului raional Gheorghiu-Dej Ia Congresul al 111- bleme în funcţie de caracterul foa­
d i r e c t o r al Orăştie al P M R . Ica al P.M.R., n apoitul la sesiunea mei de învăţăm înt. De asemenea,
Cabinetului dc a ana|j/a l stadiul extraordinară a M arii Adunări Na­ pentru fiecare formă de învăţămînt înfăptuiesc
partid Orastre . ....................
_________________ desfăşurăm tnvu- ţionale din up rilie 19C2, cuvintarea au fost stabilite cîte 4-5 din p rinci­ In toate masele din regiunea noastră au fost construite numeroase blocuri de locuinţe. Asemenea blo­
la recenta C onferinţă a organizaţiei palele probleme din programul cer­ angajamentele
ţăm întului de partid şi a stabilit mă­ curi au fost înălţate şt la Alba Iulia,
suri concrete pentr u încheierea anu­ de partid a oraşului Bucureşti, ma­ cu rilo r la care se vor organiza dis­ IN FOTOGRAFIE : Aspect exterior al unuia din blocurile date în folosinţă la Alba Iulia.
lui de învăţăm înt 1a sale. Pe baza terialele sesiunii M arii Adunări Na­ cuţii recapitulative. Cu ocazia dezbaterii cifrelor de
acestor măsuri au fost in stru iţi toţi ţionale din decembrie 1963, p riv i­ Pentru a veni în sp rijin u l propa­ plan pe anul în curs, colectivul
secretarii organizaţiilor dc bază. in- toare Ia planul de stat pe 1964 etc, ga ndiştiloi*, la com itetul orăşenesc sectorului 210 de la E.M, Barza şi-a Pe şantierele de construcţii
dicîndu-li-se totodată sarcinile ce tr e­ Pe baza planului întocm it de că­ dc partid s-au organizat pe forme de luat angajamente valoroase. Pentru
buie realizate în vederea organiză­ tre comitetul raional de partid sc învăţăm înt consultaţii şi dezbateri înfăptuirea lor, minerii, îndrumaţi
rii şi desfăşurării în cele mai bune va organiza, în perioada 20-28 m ar­ cu p rivire la principalele probleme,
tie 1964, recapitularea m aterialului de organizaţia de partid, au trecut
condiţiuni a sem inariilor recapitula­ prevăzut în program ul de studiu în iar după aceea s-a organizat un so- • la aplicarea unor măsuri menite sa R itm isifen s d e esceeufse
tive. S-a subliniat că este necesar fiecare cere şi curs. minai- recapitulativ pe probleme ce
să se dea o deosebită atenţie apro­ urmează a fi discutate cu cursanţii conducă la o mai bună folosire a
Pentru a veni în ajutorul propa­ In cercuri şi cursuri. timpului de lucru, aprovizionarea Intr-u n articol apărut în ziarul nos­ tiv de personalul serviciului plan şi rie. Depistîndu-se rămînerea în ur­
fu n d ă rii conţinutului dc Idei al în-
văţâm întului, legării lui mai slrînse gandiştilor şi cursanţilor in perioa­ Pentru a asigura o bună desfăşu­ judicioasă cu materiale şi vagonete tru In data de 31 ianuarie a.c. tov. normarea m uncii. In baza lor, maiş­ mă, aici s-a acţionat ca atare, iar pî-
de viaţă. da dc pregătire in vederea convor b i­ rare a închiderii anului de studiu goale, îmbunătăţirea tehnologiei de îng. J ic n i Carol, şeful şantierului trii şi şefii de brigăzi ştiu ce canti­ nă hi 29 februarie lucrările au fost
rilor' dc închidere, s-a s ta b ilit or­ în invăţăm intul de partid In sate nu nr. 6 ni T R.C.I1. din Brad, arăta cu tăţi de materiale trebuie să intre în *<dusc în termenele stabilite prin gra­
In scopul a ju to ră rii propagandiş­ fost repartizaţi membri ai biroului şi extracţie Astfel, ei au reuşit ca în în 1963 constructorii din Brad nu
tilo r şi a cursanţilor au fost instr u­ ganizarea de consultaţii în cercuri ai com itetului orăşenesc, precum şi primele două luni ale anului să în­ au reuşii să-şi îndeplinească sarcinile consum şi vaioarea manoperei efec­ fice.
tuate. Elaborarea fişelor lim ită
de
iţi de către cabinetul de partid 32 şi cursuri la următoarele teme : activişti de partid pentru a ajuta pe registreze succese însemnate. Multe Beneficiind de condiţii mai bune de
lectori-propagandişti. U nii dintru La cercurile de studiere a Sta­ propagandişti in organizarea con­ echipe cum sînt cele conduse de valorice prevăzute. Se subliniau in manoperă a condus şi la intensifica­ muncă, brigăzi ca cele conduse de
aceştia au si organizat — pe baza tutului P. M. R. : „D reptul dc su lta ţiilo r şi a sem inariilor recapi­ lazăr Roman, Petru Irirme, Nicolae articolul respectiv cauzele care au rea ritm u lu i de execuţie. Datorită D um itru Bodoroncca, Nicolae D um i­
planului intocm it — consultaţii la control al organizaţiei de bază tulative. Borşa, Gheorghe Sîna şi Pipoş loan, generat situaţia economică nem ulţu­ lor, m aiştrii şi .şefii de brigăzi cunosc tru, Troian Cioica, Gheorghe Oprea,
sate. Tov. Ionn O lani, director al fa­ din G .A.C."; la cursul seral anul I : si-au depăşii ritmic planul cu peste mitoare a şantierului : lipsa pregăti­ în cît tim p trebuie executate anum i­ loan Piişcu, Petru Herculca, loan Jol-
b ric ii „V id ra ", Ila Biriş, membru al „Structura de clasă în ţai*a noas­ Experienţa anilor trecuţi nc arată rilo r pentru iarnă, nefolosirca raţio­ te operaţiuni. diş şi a lţii, au reuşit să-şi depăşeas­
C om itetului raional Orăştie al P M.lt., tră0 ; „F uncţiile statului democrat- câ participarea m em brilor biroului 5 la sută, extrăgînd minereu de bună nala a tim pului dc muncă, ca urm a­ Factorul cel mai im portant, care că sim ţito r sarcinile de plan, contri­
M arin Becherescu, vicepreşedinte al popular şi evoluţia lo r” ,* la cursul şi ai com itetului orăşenesc de partid calitate. re a unei organizări slabe, folosirea conduce la realizarea sarcinilor în­ buind la obţinerea unor rezultate
sera) anul II : „A gricultura — ra­ la activitatea de încheiere a înva- G ir j io z u
C om itetului executiv al Sfatului mură a economiei naţionale" ; „Dez­ ţăm întului de partid, asigură exer­ nejudicionsă a utila je lo r etc. credinţate, îl constituie creşterea ne­ bune pe întregul şantier.
popular al oraşului Orăştie şi a lţii voltarea intensivă şi m ultilaterală a citarea unui control calificat si efi­ miner P rin prisma celor enunţate se pre­ încetata a p roductivităţii muncii. Fără îndoială, rezultatele obţinute
au organizat consultaţii pentru producţiei agricole"; „Sistemul socia­ cient. asupra felului cum se desfă­ conizau unele măsuri ce trebuiau în­ Pentru ca sporul planificat să fie pînă acum dovedesc preocuparea cc
cursanţii cercurilor şi cursurilor în- list m ondial": la cercul de studiere şoară încheierea învăţământului si treprinse pentru ea m uncitorii de pe realizai, pe şantierul din Brad s-a n- există pe şantier pentru desfăşurarea
vâţâm intuluî de partid din satele luarea pe parcurs, în mod operativ, şantierul din Brad să obţină succese vut in vedere ca aprovizionarea tocu­ muncii într-un ritm susţinut. Va tre­
Sărăcsău, Vaidci, Turda.ş, Prieaz etc. a Istoriei P. M. R. anul I ; „A vîn tu l a m ăsurilor necesare acolo unde se Oaspeţii In viitor. rilo r de muncă cu materiale să sc fa­ bui, însă, ca în v iito r conducerea şan­
In zilele dc 28 şi 29 m artie a.c. s-a revoluţionar din anii crizei economi­ S ituaţiile statistice încheiate la că la momentul oportun si in canti­ tierulu i să se ocupe mai m ult de ca­
ce. Luptele din ianuai ie-februarie constată unele lipsuri. sfîrşitul prim elor două luni de acti­
sta bilit seminarul reca pilula tiv cu 1933” ; la cercul de studiere a Istoriei Pentru continuarea m uncii de edu­ căminului tăţile solicitate. Astfel, stagnările în litatea execuţiei. U nii m uncitori lu ­
toţi propagandiştii de la sate. Pen­ care a m em brilor şi candidaţilor de vitate arată că pe şantierul din Brad producţie nu fost în mare parte în­ crează încă dc m înluialâ, iar u lte rio r
tru aceasta, încă de pe acum, biroul P.M R. anul II : „Elnpcle revoluţiei partid. în perioada ce va urma după b-au obţinut succese frumoase. In lăturate. Incepînd din luna ianuarie trebuie să se efectueze rem edieri.
democrat-populare din ţara noastră" Deşi constituită recent, brigada ianuai ie şi februarie planul de pro­
com itetului raional de partid a luat sa trecut pc scară mai largă şi la ex­ Aşa s-a înlîm plat la blocurile C 10 şi
ele. închiderea învăţământului de partid, artistica de agitaţie a căm inului cul­
măsuri care să asigure participarea comitetul orăşenesc a elaborat un ducţie a fo jt îndeplinit în proporţie tinderea unor procedee noi ca : fo­ C 16 unde anum ite ziduri nu fost o-
tu tu ro r propagandiştilor la acest se­ In unele cercuri sau cursuri se vor plan de expuneri pe probleme ale tural din Şpring, raionul Sebeş, a şi de 115,45 la sulă şi respectiv 134.47 losirea plăcilor suport din fibrobelon fecuuue defectuos, ia r instalaţiile,
minar. prezenta diafilm e care să contribuie p oliticii partidului nostru şi ale si­ făcut prima deplasare în comuna ve­ la sută. La indicatorul productivita­ necesare m ontării pardoselilor, u tili­ parţial, erau de slabă calitate.
Pentru buna desfăşurare a semi­ la îmbogăţirea cunoştinţelor acumu­ tuaţiei internaţionale, care se vor cină Ungurei. Programul s-a bucu­ te cifra realizării in februarie este zarea pistoalelor de vopsit, a sche­ In continuare va trebui pus mai
n a riilo r recapitulative cc se voi* ţine late. ţine periodic in adunările generale rat de un succes bine meritat. Prin­ cu m ult mai mare decît cea p la n ifi­ lei de inventar, intrarea în fu n cţiu ­ m ult accentul pe îm bunătăţirea disci­
în perioada 1-15 aprilie n.c., biroul Consultaţiile voi* fi date de către ale organizaţiilor de bază. P rintre te­ tre artiştii amatori se aflau colecti­ cata. ne în proporţie de 30 la sută a staţiei plinei in muncă. C om itetului sindica­
Com itetului raional de partid Orăş- lectorii Cabinetului de partid şi cei mele stabilite s în t: „Dezvoltarea viştii Ana Comşa, Nicolae Bozdoc, Conducerea şantierului din Brad a centralizate de preparare a betoane- tului îi revine în această direcţie o
tic, în urma consultării secretarilor mai buni propagandişti. m ultilaterală a producţiei agricole loan Cosma, cadrele didactice Sil­ trecut încă din prim ele zile ale lu­ lor ete. sarcină im portantă. Organizînd mai
com itetelor dc partid şi ai secreta­ In perioada 28 m artie — 13 apri­ — cale principală dc întărire eco­ via Cotîriea, Maria Sucîu ş a. nii februarie ia aplicarea m ăsurilor G raficelor de execuţie — m ijloc e- bine întrecerea socialistă, antrenînd
rilor* organizaţiilor* de bază, şi-a în­ lie 1964 vor avea loc sem inariile re­ nomică a gospodăriei colective”. preconizate. R itm ului dc execuţie — ficient de urm ărire a realizărilor — cit mai m ulţi munc itori în cadrul ei,
tocmit un grafic de desfăşurare, capitulative. Pentru a asigura cali­ „Apărarea şi dezvoltarea proprietă­ v l a d n . v l A d u ţ proolema cheie a bunului mers al lî s-a acordat o deosebită im portan­ va creste sp iritu l de răspundere al
avind în vedere atît stadiul de pre­ tatea discuţiilor vor- fi repartizaţi pe ţii obşteşti — factor im portant în în­ producţiei — i s-a acordat o mai ma­ tă. Fiind urm ărite periodic, s-a pu­ fiecărui muncitor, preocuparea lui
gătire a cursanţilor, din fiecar e cerc, fiecare cerc sau curs activişti de tărirea cconomico-organizatorică a A D A M IO AN re atenţie. ŞI ca el să fie intensificat, tut interveni ori de cîte oi i a foift pentru sporirea producţiei şi aslfel
cît şi sectorul dc activitate, urm ă­ partid, instructori nesalariaţi şi mem­ gospodăriilor colective” , „Politica ex­ (din postul de corespondenţi s-au aplicat măsuri eficace de orga­ necesar să se recupereze întîrzicrilc. sc vor dezvolta şî mai m ult rezulta­
rind ca invăţăm intul de partid să se b rii colectivelor cabinetului de partid. ternă a R.P n — politică de coexis­ voluntari) nizare. In cadrul şantierului s-au re­ De pildă, blocurile A 4 şi C 12 trebu­ tele obţinute pînă acum.
închidă în prim ul rînd în G A.S. sl tenţă paşnică" etc. partizat sarcini concrete pe obiective iau term inate în roşu la 29 februa­ A OARGA
G.A.C. ţinîndu-se seama de urgenta N IC O LAE închiderea in şi m aiştri. In fiecare sîmbătă se a-
lu cră rilo r din campania de prim ă­ BO C AN IC IU bune condiţii a în- na uzează modul cum s-au îndeplinit
vară. instructor al vătăm întului de sarcinile din ultim ele 7 zile şi se pre­
Com itetului o- Pn rl,d 'a sale con-
"T ţi ’ ‘ ba za graficului întocmit, mem­ zintă planul suptămînîi viitoare, de­ IA d c s ă r b ă t o a r e isu co o iM iia
b rii com itetului raional de partid, roşcnesc dc stituie o sarcină falcat pe m aiştri. Pe lingă elaborarea
activiştii dc partid si cei mai pre­ partid Deva de mare im portan­ planului operativ, se stabileşte exact BSucati reşca
gătiţi lectori au fost repartizaţi să ţă, de îndeplinirea căreia comitetul şi necesarul de materiale. In felul a-
răspundă concret şi să participe !a orăşenesc de partid se ocupă cu toa­ cesta m aiştrii ştiu ce trebuie să fa­ fUimare din pag. t-o)
sem inariile recapitulative în 1-2 cer­ tă răspunderea. In această direcţie că, cum trebuie acţionat. triotica, felicîtînd în numele co­
curi, urm ărind în felul acesta să cu­ s-a avut în vedere ca in cadrul cer­ Pentru ca activitatea economică a m itetului executiv pe lo(i locuitorii
prindem toate cercurile de învăţă- curilor şi cursurilor învăţăm înluUiî şantierului să se îmbunătăţească tot De aceea şi pe viitor, alaiuri de toţi salului pentru munca lor entuziastă
mînt. locuitorii satului voi munci cu toa­ şi succesele obţinute. Totodată s-a
de partid de la sate. sem inariile re­ mai m ult, serviciul planificare a re­
De asemenea, biroul Comitetului capitulative să contribuie la apro­ partizat m aiştrilor şi un defnlcator tă dragostea la lucrările de interes înm înat unui număr de 17 deputaţi
raional de partid Orăştie a trasat fundarea problem elor studiate in pe indicatori, in cate sc prevăd sar­ obştesc. şi cetăţeni din comună insigna do
sarcini comitetelor comunale dc cursul anului, la înţelegerea mai te- cinile lunare, trim estriale şi anuale Cetăţeni în vîrştă ca Ion Ormin- „Fruntaş în gospodărirea satelor” .
pe m aiştri şi obiectivele de cnre ei dean din salul Curechi şi Tiu loan Printre aceştia se numără şi minerul
răspund. Ca şi la preţul de cost să din $esuri, amintind de viaţa grea Petru Neaga care pentru a doua oa­
se obţină rezultate bune, conducerea din timpul regimului burghez, au ia primeşte o astfel de insigna, semn
D i n a c t i v i t a t e a o r g a n i z a ţ i i l o r U . T . M .
şantierului a stabilit un plan de mă- spus că atît cît îi ajută puterile voi al activităţii patriotice desfăşurate în
suri p rivin d reducerea lui. In el se (i mereu prezenţi şi vor munci cu comuna sa. Pe pieptul lui mai stră­
Activul a c sa la r ia f — ajutor prevăd, pe obiective, unde anume se drag la toate acţiunile. Despre con­ lucesc „O rd in u l M uncii cl. III” şi
pot face reduceri de consumuri spe­ tribuţia femeilor care au participai Medalia M uncii, distincţii prim ite
p reţios ai com itetah ii ©răşcjtesc cifice la materiale, valoarea lor etc. «n mare număr la muncile patriotico pentru succesele obţinute ca m iner
De aplicarea m ăsurilor stabilite în a vorbit cetăţeanca Cornelia Borza li E.M. Barza.
planul am intit, sc preocupă zilnic
Comitetul orăşenesc U.T.M. Petro­ lariaţi se eoncreiizoazâ in rezultate­ arătînd că numai prin munca gospo­ In încheierea adunării festive,
şani acordă o mare atenţie selecţio­ m aiştrii responsabili de lucrări.
le obţinute de către organizaţiile Depăşiri la preţul de cost se înre­ dinelor din comună s-au realizat o- echipa artistica a căm inului cultural
nării, pregătirii şi folosirii instructo­ conomii de peste 40.000 leî. din Bucureşci a prezentat un frumos
U.T.M. din raza oraşului regional gistrau şi din cauza nerespectării
rilo r nesalariaţi. După selecţionarea Petroşani. Astfel, în marca m ajori­ consumului specific şi a norm elor de Apoi, din partea comitetului exe­ program, după care cetăţenii com u­
actualilor instructori nesalariaţi, cl cutiv al Sfatului popular regional, nei au sărbătorit printr-o petrecere
tate a organizaţiilor U.T.M,, adună­ mnnQperă. Ca să nu sc mai întîm ple
au fost confirm aţi de către biroul tov. Cornel Stoica, vicepreşedinte, a acordarea titlu lu i de comună frun­
rile generale se ţîn cu regularitate, astfel de cazuri, s-nu întocm it fisc
com itetului orăşenesc U.T.M. şi apoi, înmînat diploma de comună frun taşă pe regiune în întrecerea pa­
la invăţăm intul politic U.T.M. tine­ lim ită dc consum pentru materiale
in stru iţi cu sarcinile ce le revin. şi manoperă, care se urmăresc opera­ laşă pe regiune în întrecerea pa­ triotică.
rii se prezintă mai bine pregătiţi,
Programul de pregătire a constat în
există o antrenare mai insufleţitoa- Echipa dc lăcătuşi montorî, condu­
studierea documentelor de partid, a re a tin e rilo r la acţiunile patriotice, să dc tovarăşul Gheorghe lluzca dc
C C. al U. I\M . ; in faţa lor s-au pre­
în procesul de producţie şi la acti­ la şantierul nr. I al I.C.S. Hunedoa­ E. N. K a b a n o v a — M ei Ier
zentat expuneri p rivin d activitatea
vităţile cultural-sportive. ra îşi depăşeşte lunar planul dc pro­
organizaţiilor U.T.M. pentru educa­ ducţie şî execută numai lu cră ri dc
D intre instructorii nesalarinţi ai
rea comunistă a tineretului, despre calitate bună.
com itetului orăşenesc U. T. M. care
însemnătatea îm bunătăţirii conţinu­ IN FO TO G R AFIE: M uncitorii din Psihologia însuşirii cunoştinţelor
depun o rodnică activitate am intim
tului adunărilor generale U.T.M., bu­ echipa condusă dc lăcătuşul nion-
pe tov. Ioana Mesa ros de la fila tu ­ lor Gheorghe Buzca in tim pul lu­
na desfăşurare a invăţăm intul ui po­ ra „Viscoza" Lupcni, Capota D um i­
litic etc. crului. Q
tru de la E.M. Uneam, Mihai Copîn-
După instruire, instructorii au fost dean de la I.T.L. Lonea, Cornet Pa- si formării deprinderilor la
repartizaţi pe organizaţii dc bază,
lea şi losif Nagy din Petroşani,
p o trivit pregătirii şi puterii de m un­ 2J>
că a fiecăruia. Rezultatele pregăti­ A U îtE L S L A B II Fruntaşele uzinei
rii temeinice a in structorilor ncsa- activist U.T.M. Petroşani Orientarea pregnantă a cercetări­ milare, sau chiar în procesul didac­ lor în însuşirea cunoştinţelor dc cu­ cifică form ării deprinderilor de sta­
L h uzina „V icto ria " din Colan un lor din domeniul pedagogiei spre tic obişnuit. tie elevi". b ilire a corelaţiilor şi sc manifestă
număr însemnat de femei au p rim it dezvăluirea fundam entelor psiholo­ Autoarea slabilcşlc, în concluzii, Problema asociaţiilor nu este nouă prin aceea că elevul exprim ă din ce
âa tiţrcerSSur colectivişti insigna de „Fruntaş in întrecerea so­ gice ale procesului de învăţăm înt, corelaţia dintre imagine, noţiune şi în psihologie. De la A risioicl, la in cc mai rapid prin cuvinic core­
laţiile obiective, adică Ic conştien­
acţiunea practică, corelaţie care face
Loch’e şi apoi la Pavlov s-nu cunos­
cialistă” pe anul 19G3. Din rîndul lor constituie o trăsătură caracteristică tizează din cc in ce mai uşor şi le
Cu citeva zile în urmă, m em brii la efectuarea tuturor lucrărilor agri­ lac parte cele şase tovarăşe care a acestora. Ea este determinată de ca acestea să se întregească, să se cut etape distincte în teoria asocia­ exprim ă prin raţionament. Autoa­
organizaţiei U.T.M. din G A.C Gu­ cole sa fie cit mai mare. Cu această muncesc în brigada de bobinatori ni preocupările pedagogilor şi pshiope- completeze reciproc, dînd astfel te­ ţiilo r. Ji revine lui Pavlov m eritul rea aduce in s p rijin u l acestor teze
meinicie cunoaşterii.
ş tiin ţifi-
de a le fi fundam entat
ra sa da au analizat felul cum au mun­ dagogiior pentru optimizarea pro­
ocazie m ulţi tineri şî-nu luat angaja­ uzinei, cît şi tov. V ictoria Lascău, cesului de învăţăm înt. C apitolul care constituie o nou­ ccste. argumente logice şi exemple con­
cit tin e rii dc aici pentru întărirea crete.
mente concrete. M erită subliniat fap­ Elena Sălăjan, Floriea Tuza, lozefina Pe această linie se situează şi lu­ tate ştiin ţifică pentru c ililo r este In lucrarea pc care o prezentăm,
economico-organizatoricâ a G.A.C. şi tul că dîn cei 52 mem bri ai organi­ Medgasi şi altele. crarea cu titlu l dc mai sus. Cele cel p riv ito r la „Form area procede­ autoarea introduce noţiunile dc aso­ U ltim ul capiiol al că iţii — capi­
au stabilit totodată saixrinile care le elor dc activitate intelectuală" (cap ciaţii prim are, asociaţii interm edia­ tolul V I — tratează despre „R olul
zaţiei U .T.M , 13 tineri lucrează la Aceste muncitoare sc străduiesc şî şase capitole ale cărţii nu ca fir
revin în viitor. Tov. Angliei Oană, fermele de animale ale G.A.C. In acum să obţină succese din ce în cc roşit, conducător, preocuparea au­ fii). Autoarea subliniază — şi pe re şi secundare. Im portantă însă. m aterialului in tu itiv în procesul în ­
secretar al organizaţiei dc bază adunarea generală am intită încă doi mai frumoaso, îşi organizează ju d i­ toarei de a găsi tem eiurile psiho­ bună dreptate— im portanţa deose- pentru praeiica didactică, nu este suşirii cunoştinţelor".
In acest capitol autoarea genera­
U.T.M. a cerut ca în campania dc tineri — loanichie O lar şi Zoriţa Bol­ cios munca, se preocupă pentru rid i­ logice ale procesului de însuşire a lizează, oarecum, rezultatele expe­
prim ăvară care va începe curind să ea au cerut să lucreze în sectorul carea calificării profesionale. cunoştinţelor si de form are a p ri­ Qlote de feetâr rim entale din capitolele anterioare.
existe o preocupare mai susţinută zootehnic ceperilor şi deprinderilor la elevi. Ea nu aduce in acest capitol nou­
din partea m em brilor U.T.M. pentru I CRAŞCA in capitolul I, in titu la t „Form area tăţi deosebite, problema expusă
IO AN l ’RESECAN corespondent bilă pe care o are însuşirea de că­ m it introducerea acestor noţiuni ci
mobilizarea fiecărui tînâr la m un­ noţiunilor", pe baza unor lecţii de fiind, dealtfel, am plu tratată in li­
secretar a! Com itetului comunal tre elevi a m odalităţilor (procedee­ mai ales explicarea ştiin ţifică a ro­
cile agricole, astfel ca aportul lor U.T.M. Gurasadn geometrie şi geografie, se analizea­ lor) de lucru cu material şcolar: lului pe carc-1 nu asociaţiile in pro­ teratura pedagogică. Noutatea ar
ză proces ui de form are a noţiuni­
aceasta atic pentru dezvoltarea in ­ cesul m em orării şî a învăţării în ge­ consta în corelarea pe care o sta­
lor cu a ju to ru l abstractizărilor şi bileşte între această problemă si
l’artrci|5an|i activi ia m unca In sprijinul generalizărilor. In concluziile aces­ telectuală a elevilor cît şi pentru neral. precum şi a m odalităţilor cca a procedeelor de activitate in­
tui capitol autoarea recomandă să formarea la aceştia a independenţei ş tiin ţifice de realizare a asociaţi­ telectuală.
in gîndire şi a sp iritu lu i creator.
c ii!t(ia 'a !-a r ti$ tic siderurgiştilor se utilizeze d ife rite procedee de U tilizind m aterial experim ental ilor din si înde cele două sisteme Lucrarea pe care am prezenta t-o
,s ă ă
de semnalizare.
abstractizare (prin izolate, prin sub­ * este incontestabil valoroasă şi utilă
Ca rezultat al muncii politice şi liniere analitică) şi d ife rite proce­ autoarea ilustrează m odalităţile şi Formarea deprinderilor (pe baza nij numai cercetătorilor din dome­
Ana llicş care se ocupă cu multă Feroviarii hunedoreni desfăşoară căile variate de formare a a ctivi­ m aterialului de citire a h ă rţii fiz i­
educative desfăşurată în rîndul tine­ dee de generalizare; aceasta pentru niul psihologici şi pedagogiei ci şi
dragoste de pregătirea brigăzilor a r­ o susţinută întrecere pentru a de­ a asigura temeinicie procesului de tăţilor intelectuale. ce şi a planului topografic) consti­
rilo r de către organizaţiile U.T.M. tistice de agitaţie şi a echipelor de servi în condiţii cît mai bune agre­ In procesul procedeelor de acti­ tuie cel de al V-len capitol al lu­ practicienilor. Ea le oferă bogate
din raza comunei Luneoiul de Jos, cor şi dansuri. gatele siderurgice. O contribuţie form are a noţiunilor. De asemenea vitate intelectuală mare im portan­ crării. sugestii şi îndrum ări, de pe pozi­
insistă ca aceste procedee să fie în­
raionul Brad, aproape toţi tinerii iau ţă are fenomenul trecerii de la ac­ ţii ştiinţifice, cu p riv ire la îm bu­
P rintre cei mai activi tineri care-si deosebită la reuşita acestei acţiuni a suşite şi de câne elevi. Şi in această chestiune autoarea nătăţirea muncii didactice si la op-
parte activă la munca cu llu ra l-a rtis- aduc o mare contribuţie la organi­ adus-o colectivul staţiei III, care Capitolul II despre „Form area re­ ţiunile exterioare (cu obiectele) la aduce unele noutăţi ştiinţifice şi r îmi za ren procesului pedagogic. Daco
ikă . In prezent cele 3 brigăzi artis­ acţiunile interioare logice (cu ide­ anume cu p rivire Ia caracteristicile
zarea şi desfăşurarea muncii cultu- permanent în acest an s-a achitat prezentărilor" expune rezultatei-: ar fi să-i analizăm lipsurile crc^i
tice de agitaţie, 4 form aţii de dan- ile). (trăsăturile) procesului autom ati­ t:n cca mai mare ar fi aceea că
ral-artistice am intim pe Dorina Si- de sarcinile încredinţate. In luna fe­ cercetărilor efectuate de autoare cu Demnă dc luat in seamă este su­
şuri, 2 form aţii de cor, solişti vocali medrea, Rodica Benea, loan Groza, bruarie. de pildă, planul de trans­ p rivire la formarea reprezentărilor gestia autoarei de a se include în zării. oferă c itito ru lu i un m aterial prea
şi instrum entişti sînt bine cunoscute vizuale la elevi. M aterialul utiliza i Autoarea a descoperit că auto­ bogat în date concrete, caic îngre­
Rodica Petrtiţ, O livia Lazăr, Nîcolae port a fost realizat în proporţie de metodici, indicaţii şi îndrum ări cu
în satele comunei noastre Repei lo­ a fost de asemenea de geografie, matizarea are două caracteristici : unează lectura.
Poienar, Elena Dud, Constantin C.a- 102 la sută, media de staţionare n p rivire la formarea procedeelor dc
riu l lor este mult îm bunătăţit si pre­ vrilă şi m ulţi alţii. scăzut cu 27 la sulă fată de ianuarie, geometrie şi desen liniar. Ni se pare activitate Intelectuală (acţiuni m in­ a) Prima este comună tuturor fo r­ Dar această lipsă a ei este com­
zintă aspecte concrete din viaţa sa­ iar regularitatea circulaţiei s-a îm ­ sugestiv, in acest capitol, m ateria­ tale) şi de cuprindere chiar în ma­ melor de deprinderi şi constă în pensată prin m ultiplele calităţi şti­
inţifice, didactice şi de ordin prac­
tului de azi. Merită a fi scoasă m f l o r in b e n e a bunătăţit cu 2,84 la sută. lul iconografic (pag. 132-133) u tili­ nuale a acestor îndrum ări (adecva­ aceea câ elevul este din ce în ce tic,
evidenţă munca entuziastă a instruc­ locţiitor al secretarului Com itetului OPRIŞAN TA RACII IU zat de către autoare în cadrul ex­ te fiecărui obiect). mai puţin conştient de propriile-i
ficţiuni ;
C apitolul IV expune „Ptuccdcclc
to rilo r M aria Benea, O livia Lazăr şi comunal U.T.M., Luneoiul dc Jos corespondent perim entului. El poate fi utilizat cu dc stabilire a asociaţiilor şi rolul b) A doua caracteristică este spe- Lector nniv. ION PRAG AN
succes ia clasă, în experimente si­