Page 68 - 1964-03
P. 68
Drumul socialismului Nr. 2870
Pag. 4
m m M exic a preşedintelui Franţei, de Cei doi şefi de stat au căzut de a-
Comunicatul comun franco-mexican
rea sănătoasă a economiei mondiale.
M EXIC O 19 (Agerpres). —
M iercuri a luat sfîrşit vizita
in
cord ca ţările lor să-şi unească e-
Gaulle. In ultim a zi a vizitei a avut
delegaţia
ţionarea acestor probleme.
loc o întrevedere
între
franceză şi cea mexicană, la care au fo rtu rile pentru a contribui la solu
In comunicat se arată că cei doi
participat preşedintele Lopez Mateos preşedinţi „sînt satisfăcuţi de creşte
şi generalul de Gaulle. Tot în a- rea manifestată în special anul tre
Tratativele pentru dezarmare în ch eierea lu c ră rilo r sesiunii Congresul Frontului ceeaşi zi preşedintele Franţei a fă cut a volum ului schim burilor co
cut o vizită Ia Universitatea din Me-
merciale între cele două ţă ri". Ei „au
Popular Patriotic
C om isiei O .N .U . pentru d re p tu rile om ului xico, unde a rostit un discurs. căzut de acord în direcţia încurajă
de fa Geneva din R.P. Ungară La s firşitu l întrevederilor a fost rii in ve stiţiilo r franceze în Mexic. în
dat p u b licită ţii un comunicat comun. asociere cu capitalurile mexicane".
NEW YO R K 19 (Agerpres). — va in clu d e rii In proiectul de conven BUDAPESTA (Agerpres). —
GENEVA 19 (Agerpres). — stitu i cea mal bună garanţie împo La 18 m artie s-au încheiat lucră ţie a acestor teze. După cum transm ite M T I, la 19 Referindu-se la poziţia celor două Comunicatul mai preconizează ţine
La 19 m artie s-a deschis Ia Pala triva unui război-. rile celei de-a 20-a sesiuni a Comi ţă ri la Conferinţa N aţiunilor U nite rea unor consultări periodice între
tul N a ţiunilor cea de-a 176-a şedin Râspunzînd delegatului S. U. A., siei O.N.U. pentru drepturile om ului Delegaţiile statelor socialiste, pre m anie s-a deschis la Budapesta cel pentru comerţ şi dezvoltare de la cele două ţă ri „în toate dom eniile".
de-al 111-lea Congres al F rontului
ţă a C om itetului celor 18 state pen reprezentantul U.R.S.S., S. Ţarapkin, cum şi reprezentanţii Indiei, Repu Geneva, com unicatul precizează că In ce priveşte re la ţiile dintre Eu
tru dezarmare, sub preşedinţia lui a declarat că propunerea america care a acordat o mare atenţie ela b lic ii Chile, L ib a nu lu i şi a o serie Popular P atriotic din R.P. Ungară. Franţa este dispusă să prezinte con ropa occidentală şi America Latină,
Din prezidiul congresului fac parte
Abate Agede (Etiopia). Şedinţa este nă ar însemna de fapt înlocuirea avi borării proiectului de convenţie cu de alte ţă ri s-au pronunţat în favoa ferinţei propuneri proprii atît in ce comunicatul face o serie de re fe riri
consacrată exam inării m ăsurilor co oanelor de tip vechi cu avioane mo p rivire la lichidarea tu tu ro r form e rea principalelor teze ale conven Istvan Dobi, preşedintele C onsiliului priveşte produsele de bază, c it şi generale în care se arată numai că
laterale dezarm ării menite să pro derne. „U.R.S.S. a prezentat propu lor de discrim inare rasială. La baza Prezidenţial al R.P. Ungare, Janos „s-a recunoscut că este de do rit ca
Kadnr,
prim^secretar
CC. al
al
moveze destinderea Internaţională. neri în vederea distrugerii totale a acestui proiect se află declaraţia ce ţiei care urmăresc lichidarea tu tu ro r P.M.S U., preşedinte al guvernului produsele fin ite şi sem ifinite prove
Delegatul S.U.A., A drian Fisher, a bom bardierelor. A m ericanii nu ne lei de-a 18-a sesiuni a A dunării Ge m anifestărilor rasiste şi a discrim i nind din ţă rile în curs de dezvoltare Asociaţia latino-americană a lib eru
orezenîat amănunte privind propu propun decît o distrugere parţială nerale a O.N.U. cu p rivire la lic h i nării rasiale, Interzicerea a ctivită ţii revoluţionar muncitoresc ţărănesc şi în special din America Latină. lui schimb şi Comunitatea economi
nerea americană de distrugere a şi treptată, etalată pe mai m ulţi ani. darea tu tu ro r form elor de discrim i ungar, şi Gyula K a llai, vicepreşedin Preşedintele Lopez Mateos a stăruit că vest-europcană să se angajeze pe
te al guvernului, preşedinte al Con
bom bardierelor demodate. El a rid i Aceasta nu înseamnă dezarmare*'. nare rasială. organizaţiilor rasiste şi a propagan ca !a această conferinţă, ţările cele calea colaborării, în avatajul reci
cat obiecţii îm potriva propunerii so Reprezentantul polonez Lobodycz a dei rasiste. siliu lu i Naţional al F rontului Popu mal bine dezvoltate să examineze cît proc".
vietice de distrugere a tu turor bom evocat planul Gomulka de îngheţa Tezele proiectului de convenţie In ciuda încercărilor unor dele lar Patriotic. mai atent punctele de vedere ale ţă In continuarea vizitei sale în regiu
bardierelor existente. re a arm am entului atomic in Euro care prevăd condamnarea şi lupta La Congres ia parte o delegaţie rilo r în curs de dezvoltare, în spe nea M ă rii C araibilor. preşedintele
K arlo Lnkanov, delegatul Bulga pa centrală şi a cerut ţă rilo r intere îm potriva reînvierii nazismului şi gaţii occidentale de a dim inua în din R.P. Romînă, condusă de tov. cial ale celor din grupul latino-ame- Franţei urmează să plece în Guade
riei. a vorbit In favoarea propunerii sate să examineze in mod senos neonazismului, au provocat discuţii semnătatea convenţiei prin diferite Gheorghe Stoica, membru al C.C. al
privind încheierea ţinui pact de nea această propunere. P.M.R., şeful D irecţiei pentru pro rican, pentru a se asigura dezvolta lupa.
gresiune între statele NATO şi sta Paul Mason (Marca B ritanie) şi aprinse în cadrul sesiunii comisiei. amendamente, textul principalelor blemele organelor locale ale admi
tele participante la T ratatul de la Francesco Cavaleitî (Italia) au spri Reprezentanţii S.U.A. şi altor ţă ri articole, adoptat de comisie, prevede nistraţiei de stat din C onsiliul de M i
Varşovia, ceea ce, a spus el, „a r con jin it propunerea americană. occidentale s-au pronunţat îm potri- obligaţia statelor de a lichida discri niştri.
L u cră rile congresului au fost des Intensă activitate diplomatică
minarea rasială în domeniul politic,
chise de Ferenc H arrer, preşedintele
economic şi în alte domenii, de a in Frontului Popular P atriotic din B u la Washington
ÎN JURUL PROBLEME! CIPRIOTE terzice organizaţiile şi propaganda dapesta, după care Gyula K a lla i a
rasistă. Slatele care au semnat aceas prezentat raportul de activitate al W ASH IN G TO N 19 (Agerpres). venimentele recente politice, econo
Frontului Popular P atriotic in u lti
Tratative între U Thant şi reprezentanţii guvernului C iprului @ Noi incidente tă convenţie trebuie să-şi ia obliga m ii patru ani. In capitala S.U.A. se desfăşoară de mice şi sociale din fiecare ţară lati-
cîteva zile o intensă activitate diplo no-nmericanâ.
între c ip rio ţii greci şi turci ţii ju rid ice concrete că vor lupta îm La congres a rostit o cuvînfare Ja matică legată de politica S.U.A. fa M iercuri şi-a început lu crările cea
potriva d iscrim ină rii rasiale care a- nos Kadar, prim -secretar al C.C. a) ţă de ţările A m ericii Latine şi de sta de-a doua sesiune a C om itetului in -
NEW YORK 19 (Agerpres). nelul Jonas Waern, comandantul ba Iuţii m iercuri un mesaj adresat p ri PM.S.U., preşedinte al guvernului diul în d e p lin irii planului „A lia n ţa
Un purtător dc cuvînt al secreta talionului suedez ce urmează să fa m ului m inistru al Turciei, Ismet Ino- tentează la drepturile elementare ale revoluţionar muncitoresc ţărănesc pentru progres". M iercuri seara a tor-american al „A lia n ţe i pentru pro
ru lu i general al O.N.U., U Thant, a că parte din forţa O.N.U. El va dis nu, de liderul com unităţii turce din om ului şi creează un pericol pentru ungar. luat sfîrşit o conferinţă de trei zile, gres" (C IAP) în cui'sul căreia a fost
declarat că la sediul O.N.U. se des cuta cu secretarul general al O.N.U. oraşele ICiima şi Paphos, dr. lhsan pacea generală. L u cră rile congresului continuă. desfăşurată cu uşile închise, la care examinată problema unei cam panii
făşoară tratative intre U Thant şi şi cu alte personalităţi din antura A ii. In mesaj se cere lui Inonu sâ au participat ambasadorii şi şefii m i de inform are asupra „A lia n ţe i pentru
reprezentanţii guvernului C iprului in ju l său detaliile operaţiunilor de nu antreneze Turcia în tr-o aventură progres" şi a e xp lică rii mecanismu
legătură cu definitivarea statutului tiansport şi de aprovizionare ale ce în C ipru care ar putea avea conse Raportul Comisiei economice siunilor de a jutor ale S.U.A. în ţă lu i acestui plan. Preşedintele CIAP,
ju rid ic al forţei O.N.U. Referindu-se lor 700 de soldaţi suedezi care ur cinţe grave. Mesajul menţionează, rile A m ericii Latine. Cu acest p ri Carlos de Santamaria, a declarat că
la memorandumul trim is de secreta mează să sosească în C ipru la 7 a- d-* asemenea, că dr. lhsan A ii vor a Congresului S.U.A. lej, secretarul de stat Dean Rusk, se în cui'sul şedinţei a fost trecută în
rul general guvernelor celor cinci prilîe. beşte în numele acelor cetăţeni ci cretarul de stat adjunct pentru p o liti revistă şi necesitatea de a in vita ţă
ţă ri care s-au obligat să furnizeze Din Nicosia, corespondentul agen prioţi turci care nu pot să-şi exp ri W ASHINGTO N 19 (Agerpres). te să-şi reducă forţele lor m ilitare ca externă. Geornes BaII şi secretarul rile europene, precum şi din alte zo
trupe forţei internaţionale a O.N.U., ţiei France Presse anunţă că discu me deschis părerile datorită „ame Comisia economică a Congresului din străinătate şi apreciază cheltuie de stat adjunct pentru problemele ne extra-continentnle de a participa
purtătorul de cuvînt a subliniat că ţiile. care au avut loc între repre n in ţă rilo r" care planează asupra lor. S U.A. a dat p u b licită ţii un raport lile m ilitare americane la o sumă re- latino-americane. Thomas Mann, au mai activ la progresul economic al
acest document va răm ine o perioa zentanţii O.N.U. în C ipru şi condu lhsan A ii este considerat în Cipru p riv ito r la deficitul balanţei de plăţi prezentînd „a proxim a tiv de trei ori examinat, împreună cu diplom aţii, e- ţă rilo r în curs de dezvoltare.
dă de tim p confidenţial. cătorii celor două com unităţi din drept una din personalităţile de sea a Statelor Unite, întocm it pe baza suma totală a cheltuielilor tuturor
La Londra menţionează agenţia insulă, privind misiunea forţei in te r mă ale com unităţii turce şi este cu unor studii şi audieri care s-au des ţă rilo r N.A.T.O.".
France Presse, memorandumul se naţionale a O.N.U., n-au dus pinâ in noscut ca un s p rijin ito r al ideii că făşurat în curs de peste un an. Ileferindu-se la negocierile viitoa Evoluţia negocierilor privind conflictul
cretarului general al O.N.U. este con prezent la nici un rezultai practic. cele două com unităţi ale insulei pot Raportul afirm ă că deficitul ba rei „runde Kennedy", raportul de
siderat prea vag şi nu poate m ulţum i A îît reprezentanţii com unităţii ci trăi în linişte în C ipru. lanţei de p lăţi este rezultatul „răs clară că „negociatorii americani tre dintre S.U.A. şi Panama
guvernul britanic, întrucît el nu face p rio ţilo r greci, cit şi ai celei turce, * punderilor mondiale asumate de Sta buie, mai m ult ca oricînd înainte,
să susţină cu vigoare reducerea ba
altceva decît să parafrazeze term enii arală France Presse, continuă să ră- N IC O SIA 19 (Agerpres). tele U nite", înţelegind prin aceasta rierelor vamale din calea exportu W ASHING TO N 19 (Agerpres). a C onsiliului O.S.A. a început dez
rezoluţiei adoptate de C onsiliul de mînă pe vechile lor poziţii, diame In localitatea Ghaziveran, au avut a jutorul m ilita r şi economic pentru rilo r americane şi să ceară un e- Consiliul Organizaţiei Statelor A- baterile asupra unui raport consa
Securitate la 4 martie. tral opuse. Asupra unui singur punct loc joi incidente între c ip rio ţii greci strâinAlate. Raportul deplinge faptul mtrricane, în tru n it m iercuri seara, a crat anchetei efectuate cu p riv ire la
In tim p ce U Thant continuă trata părerile celor două com unităţi este şi cip rio ţii turci. Clerides, reprezen că celelalte ţă ri occidentale dezvol chivalent deplin pentru orice conce hotărît să ceară celor cinci m em bri ai incidentele care au avut loc în luna
tivele cu o serie de reprezentanţi identic : dorinţa de a evita noi tu l tate nu-şi asumă partea care le re sie acordată de Statele U nite". Sta comisiei speciale însărcinate să me ianuarie in zona C analului Panama.
tantul preşedintelui Makarios, gene tele Unite trebuie să intervină pen dieze in conflictul dintre S.U.A. şi
interesaţi în rezolvarea problemei burări. vine din aceste răspunderi şi critică
ralul englez Carver şi reprezentan tru o schimbare în „politica agrico
C iprului, la New York a sosit colo Tot la Nicosia a fost dat publici- în special re stricţiile impuse de a- Panama să continue eforturile în ve
tul O.N.U., P. Spinelli, au plecat la lă extrem de protecţionislă a Pie
ceste ţări asupra im p o rtu rilo r din derea unei apropieri între cele două
faţa locului, unde a fost negociat un ţei comune". ţări. Mai înainte, ambasadorul pa- G r e v ă g e n e r a l ă
S.U.A. Raportul cere ca Slatele Uni-
a rm istiţiu local. raguayan, Juan Plate, a prezentat
problema d ific u ltă ţilo r
A bordind
Vizifa lui RosSghm in Halia M inistrul de interne cipriot, Geor- valutare, raportul recomandă ca sis C onsiliului O.S.A. un raport asupra î n B r a z i l i a
ROM A 19 (Agerpres). politice din d iferitele ţâri pentru gadis, a declarat — p o trivit agenţiei temul monetar internaţional să se a ctivită ţii comisiei. După cum au a- RIO DE JANEIR O 19 (Agerpres).
La 18 martie, preşedintele Consi stabilirea unor relaţii de prietenie Reuier — că „trupele O.N.U. care so Presa franceză despre bizuie nu numai pe aur, dolar şi lira nunţat m em brii comisiei, misiunea a- Toate com unicaţiile B raziliei cu
liu lu i de M in iş tri al Italiei, Aldo între popoare pe bază trainică. sesc in C ipru trebuie să fie neutre". sierlină ci şi pe alte monede forte. cesteia a fost considerată ca încheia restul lu m ii au fost practic în tre ru p
Moro^ a oferit la Palalul Chiggi (re In răspunsul său, A. Kasîghin a El a declarat că aceste trupe trebuie In acest sens, raportul exprim ă do tă, fără să se fi obţinut vreun rezul te m iercuri după ce lu crătorii din
şedinţa guvernului italian) un prînz subliniat aprecierea înaltă pe care o să sprijine guvernul legal al C ipru greva din 18 martie serviciile de telecom unicaţii au de
In cinstea lui A. N. Kasîghin, prim - dă poporul sovietic rezultatelor m un lui care le-a solicitat prezenţa în rinţa ca acţiunile întreprinse în pre tat, după ce preşedintele S.U.A., Lyn- clarat grevă generală. Această acţiu
vicepreşedinte al C onsiliului de M i cii creatoare a poporului italian şi PARIS 19 (Corespondentul Ager zent de fondul monetar internaţio don Johnson, a dezm inţit luni că s-a
niştri al U.R.S.S., a flat într-o vizită tendinţa de apropiere intre U.R.S.S. vederea resta b ilirii ordine!. pres, G. Dascal, transm ite : nal, pentru ameliorarea funcţionării realizat un acord între Statele U ni ne are loc în semn de protest îm po
In Italia. şi Italia. El a remarcat, in mod deo Agenţia France Presse anunţă In- Piesa franceză acordă un spaţiu sistemului monetar, să ducă de ur te şi Panama în vederea re sta b ilirii triva concedierii a 150 de m uncitori
Luînd cuvîntu! la acest dineu, A l sebit. activitatea desfăşurată de sta tr-o telegramă din W ellington, că larg grevei sala riaţilo r din în tre p rin genţă la form ularea de recomandări re la ţiilo r diplomatice. de către societatea „A II Am erica Cab-
do M oro şi-a exprim at convingerea tul sovietic pentru stabilirea rela prem ierul Holyoalce a declarat că derile naţionalizate şi particulare, eficiente. Pe de altă parte Comisia generală fes", filia lă a companiei nord-am eri-
că expoziţia industrială sovietică, ţiilo r de încredere între toate sta Noua Zeelandă va contribui cu 15.000 din in s titu ţiile de stat şi serviciile co cane „Inte rn atio n a l Telephone and
care se va deschide Ja Genova, va tele, de înlăturare a tu tu ro r factori de lire sterline la costul de în tre ţi munale care a avut loc în Franţa la Telegraph Inc.". După cum transm ite
trezi un interes deosebit din partea lor care împiedică apropierea şi în nere a forţei O.N.U. pentru Cipru. 18 martie. agenţia Associated Press b iro u rile so
cercurilor de afaceri din Italia şi că ţelegerea reciprocă. Z ia ru l „Figaro" sub titlu l „P roble
vizitele şi în tîln irile pe care le va Tn încheierea cuvintării sale, Ko- mele rănim " scrie : „N u trebuie ig cie tă ţii „A II Am erica Cables" din ma
avea A. Kosîghîn in Ita lia il vor sîghin a arătat că între U.R.S S. şi norat învâţăm întu! grevei din 18 m ar rile oraşe Santos, Sao Paulo şi F or-
convinge de dorinţa fermă a guver ttalia există un cim p larg pentru Conferinţa economică tie. Dacă greviştii au răspuns atît de taleza s-au închis. Singura societate
nului italian de a promova politica dezvoltarea unor re la ţii bune de masiv chem ării sindicatelor, aceasta de telecom unicaţii care continuă să
de progres social şi de conciliere in prietenie, nu numai în domeniul le a ţârilor s-a întîm plat deoarece îngrijorarea lucreze este „Teleradio B rasileira",
ternaţională. Prem ierul italian a găturilor economice, a com erţului şi este profundă". „Les Echos" sublinia
acordat o mare im portanţă contac cu ltu rii, ci şi in anum ite probleme Commonwealthului ză ; „G reva de ieri reprezintă fără care deserveşte reţeaua presei.
telor perspnale dintre personalităţile politice. îndoială un succes evident pentru G reviştii au anunţat că nu vor ,n-
cela lupta pinâ ce m u ncitorii conce
LO N D R A 19 (Agerpres). — organizaţiile sindicale". „L ib e ra tio n "
La Londra s-a deschis conferinţa arată că „refuzind sâ consimtă să dia ţi nu vor fi re p rim iţi la lucru. In
Cine l-a ucis pe Ernst Thâlmann ? C onsiliului economic consultativ al ducă tratative cu reprezentanţii sin acelaşi tim p, Uniunea sindicală a
ţă rilo r C om m onw ealihului. La lu dicatelor autorităţile franceze se ex m u ncito rilo r din telecom unicaţii a
BONN 19 (Agerpres). — putea „sta bili cu precizia necesară crările conferinţei, care vor dura pun unor desfăşurări in fin it mai cerut guvernului brazilian sâ expro-
După cum anunţă agenţia France în materie penală, cine l-a ucis pe riouă zile, participă m in iştrii comer m ari şi mai spectaculoase. Două a-
Presse, serviciul central de anchete Thalm ann şi cine din cei râmaşi \n ţului din 18 ţâri ale Commonwealth- vertismente in trei zile — alegerile prieze filia le le din B razilia ale dife
asupra crim elor comise in lagărele viaţă în prezent din rîndurile mem uluî, precum şi observatori din par cantonale şi greva generală — sînt rite lo r societăţi străine de telecomu
de concentrare a încetat instrucţia b rilo r com endaturii lagărului de la tea Rhodesiei de nord şi de sud, prea m ult pentru aceste a u to rită ţi". nicaţii. Aceste filia le s in t: „A II A -
îm potriva cetăţenilor vest-germaru Buchenwald a participat în calitate Hong K ong-ului şi M altei. „L'H 'um anite" re le v ă : „Am ploarea m erica" şi „R adional", aparţinînd u-
W olfgang Otto şi A lfre d Berger, în de com plici la asasinarea lu i Thăl- Conferinţa m in iştrilo r com erţului excepţională a m işcării greviste de la nor companii nord-americane, „Wes-
v in u iţi de asasinarea lui Ernst Thdl- mann. ţâ rilo r Com m onwealthului, care se 18 m artie este pe măsura nem ulţu te rn ” (engleză) şi „Ita lca ble " (ita lia
mann, conducător al clasei m unci Intr-o declaraţie a P rocuraturii desfăşoară sub preşedinţia lui Ed- m irilo r care cresc în rîndul m uncito nă).
toare germane. ward Heath, m inistrul industriei şi rilo r. Această mişcare, interesînd a-
gcnei'ale a R.D.G., dată p ub licităţii com erţului din Anglia, este consa
Dujaă cum se subliniază într-un la 18 martie, se arată că fostul de crată schim bului de păreri asupra p ro xim a liv jum ătate din num ărul
comunicat al organelor ju stiţie i din ţin u t din lagărul Buchenwald Ma problem elor care vo r fi examinate salariaţilor, este cu atît mai uşor în
Koln, cercetările efectuate au ară rian Zgoda, care trăieşte astăzi la la conferinţa N aţiunilo r Unite pen ţeleasă de cealaltă jum ătate, cu cit JA PO N IA . In mai m ulte oraşe
tat că Thalm ann a fost ucis şi inci Miinchen a declarat încă în 1947, In tru comerţ şi dezvoltare ale cărei şi ei cunosc greutăţile identice. Ziua ale Japoniei au avut loc recent
nerat în august 1944, în lagărul de faţa T rib u n a lu lu i m ilita r american de m iercuri pune autorităţile într-o m arşuri ale păcii.
lucrări vor începe la 23 m artie
concentrare de la Buchenwald. Cer din Dachau, că a asistat la asasina Geneva. ia poziţie grea : in tr-o zi sau alta ele P articipanţii la marşul păcii din
cetările au arătat că la asasinarea rea lui Ernst Thalm ann de către în prim a şedinţă au luat cuvintnl vor fi constrînse să cedeze revendică oraşele a căror populaţie luptă
lui Ernst Thalm ann au fost de faţă Otto şi Berger, în noaptea de 17 spre E. Heath şi reprezentanţii delegaţii rilo r legitim e ale greviştilor, demon îm potriva amplasării la baza din
funcţionari ai Gestapoului şi mem 18 august 1944. Procurorul Korseh lor Canadei, Malaieziei şi Pakista strând astfel eficacitatea a cţiunilo r u-
b ri ai com endaturii, „p rin tre care, din Koln a refuzat, în mod nejusti- nite ale clasei muncitoare". lokota a avioanelor americane
probabil, şi O tto şi Berger-. nului. F-105 purtătoare de arme nuclea
Instrucţia îm potriva lor a fost o p ri ficat, să perm ită o confruntare intre re — s-au îndreptat spre Tokio.
tă in prezent, deoarece, după cum m artorul ocular şi cei doi crim inali M arşul la care au participat a-
După procesul din Dallas
susţine procuratura, acum nu s-ar fascişti. proxim ativ 1.000 de persoane a
fost organizat de C onsiliul pentru
interzicerea armei atomice şi cu
NEW YORK 19 (Agerpres). — a profesiunii noastre". Preşedintele
V i o l a r e a f r o n t i e r e i C a m b o d g i e i Biroul federal de investigaţii baroului american a declarat că a hidrogen d in Tokio. Cu acest p ri
lej în parcul oraşului a avut loc
d e c ă t r e u n i t ă ţ i ş i a v i o a n e m i l i t a r e (F.B.r.) a anunţat că organele F.B.I. p rim it numeroase plîngeri din partea
au arestat două femei din Nashville avocaţilor pentru cuvintele rostite un m iting.
s u d - v i e t n a m e z e (siatul Tennesse), care au adresat a- în public de Belii, plingeri care vor IN FOTO : P articipanţi la mar
PNOM PENH 19 (Agerpres). — zc au violat frontiera Cambodgiei, m eninţări cu moartea guvernatoru fi examinate de o comisie de avocaţi. şul păcii, îndrcplindu-se spre To
Un comunicat al guvernului cam pătrunzînd in in te rio ru l ţă rii pe o lui statului Texas, Connally, după „Scopul lui B elii — a subliniat el kio.
bodgian anunţă că în cursul zilei de distanţă de patru kilom etri în re condamnarea la moarte a lui Jaclc — era să pună la îndoială cinstea
jo i cîteva avioane m ilitare sud-viet Ruby, Pînă la judecarea lor, care va trib u n a lu lu i şi a ju ra ţilo r. Regula
giunea ICauk.
nameze au bombardat şi m itra lia t o- avea loc în faţa unui tribunal din mentele precizează că un avocat,
hxralitate situată în provincia Svav Agenţiile de presă subliniază că San A ntonio (Texas), ele au fost dacă are ceva îm potriva trib u n a lu lu i S c u r t e ştiri © §caia°ie ş tiri ® ScuHe ştiri
Rieng, situată la 6 kilom e tri de fro n aceste acţiuni ale trupelor sud-viet puse in libertate in schim bul unei sau ju ra ţilo r, trebuie sâ ridice aceas
tiera cu Vietnam ul dc sud. Comuni nameze au loc in momentul în care cauţiuni de 2 500 dolari. tă problemă în faţa a u to rită ţilo r
catul precizează că în rîndul locui in Cambodgia a sosit o delegaţie sud- M iercuri seara, guvernatorul Con competente şi nu să recurgă la ca
to rilo r s-au înregistrat m orţi şi ră nally a declarat reprezentanţilor pre V IE N A 19 — Corespondentul Ager V IE N A . — M in istru l com erţului americani şi, desigur, cu preşedin
n iţi. vjetnameză condusă de generalul lom nii publice-. pres, St. Deju, tra n sm ite : al A ustriei, dr. F ritz Boclc a oferit tele Johnson.
Huynh Van Cao pentru a discuta sei că, după condamnarea la moarte i r o masă in cinstea delegaţiei R.P. M O NTEVIDEO — Frontul de e li
fn acelaşi tim p, se arată in comu Preşedintele Republicii Austria,- berare naţională din U ruguay.a o r
nicat, unităţi ale infanteriei m otori problema „reglem entării" litig iilo r a lui Ruby de către trib u n a lu l din D A L L A S 19 (Agerpres). — dr. A do lf Scharf, a vizitat joi exp > Rom ine, condusă de M ih a il Flo- ganizat la M ontevideo un m iting la
zate a foi-ţelor arm ate sud-vietname- de frontieră dintre cele două ţări. Dallas, a p rim it mai m ulte scrisori In ir-o declaraţie făcută ziarului ziţia turistică a O .N .T-C arpaţi din rcscu, m in istru l industriei petrolu care au participat reprezentanţii d i
şi telefoane anonime în care era a- „Dallas M orning News-, m em brii cadrul T îrg u lu i internaţional de ia lui şi chim iei, care vizitează Aus
m eninţat cu moartea. fam iliei lu i Jack Ruby, asasinai lui Viena. tria la in vita ţia m in istru lu i Comer fe rite lo r partide şi organizaţii p o liti
Coşmarul din „Ir&fferrml verde" ţulu i. ce. Au fost adoptate o serie de rezo
Pe de altă parte, preşedintele Ba Lee Oswald, au anunţat că au re îna ltu l oaspete a fost p rim it de lu ţii condamnînd activitatea anticii-
a luat sfîrşit roului avocaţilor din S.U.A., W alter nunţat la serviciile avocatului M el reprezentanţi ai O.N.T.-Caipăţi. Joi, delegaţia R.P. Romînc a vizi bană, a Organizaţiei Statelor Am e
Craigh, a criticat m iercuri, cu p rile vin B elii, „deoarece sint dezamăgiţi Preşedintele A ustriei a dat o înal tat întreprinderea de produse azo- ricane, in s p rijin u l revendicărilor
L IM A 19 (Agerpres). a reuşit să ajungă pînă la ei după ju l unui.discurs rostit în faţa avoca de genul de apărare adoptat de a- tă apreciere noilor construcţii reali toase din Linz şi C om binatul me ţă ranilor lip s iţi de pămînt şi reven
Corespondentul agenţiei France un marş forţat de cinci zile prin „in cesta şi au fost şocaţi de tirada ros zate pe lito ra lu l M ă rii Negre şi in talurgic Voest.
Presse transm ite din Iquilos, partea fernul verde". ţilo r din San Francisco, atitudinea diverse oraşe dîn R. P. Romină. PARIS — Candidatul la postul dicărilor economice ale oam enilor
răsăriteană a Perului : După un repaus de 24 de ore, pen avocatului M elvin B elii, în cursul tită îm potriva locu ito rilo r oraşului MOSCOVA — La 19 m artie, m i dc preşcdinlc al Franţei, Gaston m uncii.
LAGOS — P rim ul m inistru b ri
Coşmarul pe care l-au tră it cei 34 tru a perm ite grupului de ajutor, procesului lui Jack Ruby. „B elii, a Dallas, sîmbăta trecută, după ce a nistrul afacerilor externe al T u n i Del fer rc, a plecat la 19 m artie in-
de m em bri ai expediţiei pcruvjene, complet epuizat, să-şi refacă forţele, declarat Craigh, a arătat cel mai luat cunoştinţă de verdictul de con siei. Mongi Slim, şi-a încheiat v i tanic, Douglas Home, a sosit m ier
curi seara în capitala N igeriei, La
asediaţi intr-un lum iniş al pădurii cele două grupuri expediţionare vor mare dispreţ pentru codul profesiu damnare la moarte a lui Ruby". zita în U.R.S.S., plecînd spre pa tr-o vizită in Statele Unite, unde gos, pentru o vizită oficială dc trei
trie.
virgine în apropiere de frontiera cu trebui să-şi croiască di urn pînă la nii noastre. C om entariile lipsite de B elii a declarat că sentinţa reprezin Mongi Slim a vizitat Uniunea intenţionează să rămînă pînă la zile. El va avea convorbiri cu p ri
Drazilja de indieni p rim itiv i conduşi flu viu l Yavari, unde o canonierâ raţiune pe care le^a făcut după con tă „o victorie a fanatism ului- şi că Sovietică tim p dc 10 zile Ia in v i 27 m artie. El a declarai că speră mul m inistru nigerian, Tafawa Ba-
de contrabandişti şi traficanţi de fluvială a m arinei m ilitare peruvie- „condamnarea la moarte a lui Ruby taţia m inistru lui afacerilor exter să aibă întrevederi eu un număr lewa, asupra unor probleme dc in
narcotice, a luat s fîrş it: o coloană ne ii aşteaptă spre a-i transporta la damnarea la moarte a lui Ruby au fusese hotăritâ încă înainte ca pro ne al U.R.S.S., A ndrei Groniiko. cît mai marc dc oameni politici teres comun.
de ajutor, compusă din 40 de soldaţi, Iquilos. constituit un blam la adresa lui şi cesul să fi început".
Redacţia ,1 administrata ziarului «Ir. 6 Martie nr. 9, telefon 15 89. 12 75, 15 85. 20 78. Ta,a planta tn numerar conlorra aprobam Direcţiei Geoeralo P.T.T.R. nr. 263.328 din B noiembrie 1949. — Tiparuli Inlreprlodeiea Pollfliaflcn Huoedoara Deva
411.05 b