Page 69 - 1964-03

I e iD iio ’ eca u e n ţra ia
R e g io n a la

L H u n e d o a ra -D e va PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI V Ă I

s

1 Amil XVI. Nr. 2571 SIMBATA 21 MARTIE H64 4 pagini, 20 bani

Sporirea producţiei de furaje Ou planul trimestrial realizat

Din primele sâplămînî ale anului, muncitorii,
inginerii fi
— condiţie hotârîtoare tehnicienii de la secţia a II-a lurnale s-au afirmat cu rezul­
tate bune in ceea ce priveşLe mărirea indicilor de utilizare
în dezvoltarea sectorului a agregatelor ţi depăşirea planului de producţie. In primele
două luni, ei au dat 10.267 tone fontă peste plan.
De curind, colectivul secţiei amintite a raportat un nou şi
zootehnic important succes : in ziua de 77 marhe, a fost realizat pla­
nul de producţie pe prim ul trimestru al anului. La acest succes
a contribuit preocuparea (urnalistilor pentru respectarea pro ­
Creşterea anim alelor condiţionea­ lui că nu a existat o preocupare sus­ cesului tehnologic si pentru creşterea indicilor de utilizare.
ză intr-o măsura hotăiiioare dezvol­ ţinută pentru aplicarea lucrărilor de In luna februarie, temperatura aerului insuflat in lurnale a cres­
tarea intensivă şi m ultilaterală a ameliorare, specifice condiţiilor pe­ cut la peste 860 grade C , iar durata opririlor s-a redus la mai
agriculturii, cearea unui belşug de doclimatice ale fiecărei pajişti. puţin de jumătate din timpul stabilit. EXPLO ATAREA M IN IE R A ANINO ASA : I*c galerii spaţioase, luminate fluorescent, manevrarea şi scoa­
produse agroalimentnre şi de mate­ In momentul de faţă, pe lingă o Asemenea rezultate a obţinut şi terea cărbunelui la suprafaţă se face cu mai multă uşurinţă.
rii prime necesare industriei. In ve­ orientare clara, avem posibilităţi colectivul dc muncă de la lamino­
derea realizării acestui obiectiv, cu sporite în ce pliveşte îmbunătăţirea Cuptorul nr. 1
sp rijin u l acordat de stat şi prin fo­ păşunilor şi tîneţelor. Astfel, prac­ rul de 800 mm. care, de asemenea,
losirea cu chibzuinţă a m ijloacelor tica gospodăriilor colective din A pol­ a început a realizat planul trimestrial. La odihnă şi tratament
proprii, unităţile agricole din repîu- dul de Sus, Berlhelot, Cut, Sa m ii - să producă Eveniment im portat srs viaţa
nea noastră au sporit continuu efec­ segetuza şi altele a dovedit că supra- Curs cu maiştrii
tivele de animale, ajungîndu-sc c.n însăminţarca, fertilizarea prin tîiiî- P otrivit planurilor sta­ încă din primele zile ale anului,
Ja începutul acestui an gospodăriile re si cu îngrăşăminte minerale, în­ bilite, la cuptorul 1 dc Zilele trecute peste 20 de m aiştri zeci de m uncitori din cadrul cooperaţiei de consum
colective să deţină în proprietate soţite de aplicarea lu crărilor simple In oţelăria M artin nr. 2 şi m ineri de la sectorul III al E.M. U.n.U.M. Petroşani, au beneficiat de
obştească 56.200 bovine, 103.000 ovi­ de curăţare, şi păşunatul raţiona! s-a executat în ultim ele C ericj au participat la prima lecţie bilete de odihnă şi tratament.
ne şi 17.500 porcine Conferinţa re­ sînt metode ce determină dublarea săptâmini reparaţia ca­ ce s-a predai în cadrul cursului de Pînă la această dată, peste 20 de regiunea Hunedoara
gională de partid a pus în fata gos­ şi chiar triplarea producţiei de masă pitală necesară. Prin împrospătare a cunoştinţelor. Lecţia, m uncitori s-au tratat în staţiunile
podăriilor colective sarcina ca pinâ verde pe unitatea de suprafaţă. Iată buna organizare a mun­ intitulată „Rolul industriei extracti­ Buzias, Herculane. Govora, Bazna şi
ve în dezvoltarea bazei de m aterii
ia sfîrşiiu l acestui an să sporească de ce este necesar ca în această pe­ cii, colectivul dc munci­ Ocna Sibiului, iar un număr de 13 Astăzi au început in oraşul Deva încetat legăturile economrce eu ma­
efectivul bovinelor cu 9.800 capete, rioadă conducerile G.A.C. şî G.A.S. tori care şi-a asumat prim e a ţâ rii", a fost predată de că­ si-au petrecut concediul de odihnă lucrările Conferinţei U niunii regio­ sele ţărănim ii, aplicînd sistemul s ti­
al ovinelor cu 32.000, iar al porcine­ să se ocupe cu toată răspunderea dc sarcina să repare cuplu* tre îng. sef V îclor Pâunescu. in staţiunile Sinaia şi Predeal. nale a cooperativelor de consum. m ulativ de contractări, unităţile co­
lor cu 7.500 capete. De asemenea, in antrenarea tuturor forţelor existen­ rul a scurtat termenul Conferinţa constituie un eveniment de operaţiei de consum au adus un mare
gospodăriile de stat se va ajunge te la realizarea in întregime a lu­ Lucrări în livadă seamă în viaţa cooperaţiei de con­ aport la valorificarea producţiei
ia o încărcătură de 61 bovine, 210 crărilor prevăzute in planurile teh­ dc execuţie cu 15 zile sum din regiunea Hunedoara. Cu agricole, la aprovizionarea din cc în
porcine, 112 ovine şi 4.000 păsări la nice de îm bunătăţire a păşunilor si faţă dc durata sta b ili­ In vederea obţinerii unor producţii 100 gropi. De asemenea, pe lîngă acest prile j se va face bilanţul acti­ ce mai bună a oamenilor muncii dîn
Mila de ha. In complexul de factori fîneţelor. De mare însemnătate pen­ tă la început. O dată cu sporite de fructe, colectiviştii din stropiri, în livada gospodăriei colec­ v ită ţii m ultilaterale desfăşurate, sc oraşe cu produse agroalimentare şl
care determină sporirea efectivelor tru creşterea producţiei păşunilor şi reparaţia capitală, la Bretea Strei, raionul Haţeg, se pre­ tive situată in locul num it „Serban“ vor stabili sarcinile dezvoltării v ii­ u industriei socialiste cu m aterii p ri­
de animale şi creşterea producţiei a- fineţelor este şi faptul ca, pe lîngă ocupă îndeaproape de efectuarea lu­ toare a cooperaţiei de consum, în lu­ me.
ceslora, un rol hotâritor îl are baza aplicarea complexului de măsuri a- cuptorul respectiv s-au crărilor în livezi. A.stfel, pentru com­ s-a trecut la îngrijirea pomilor, fâ- mina D irectivelor celui de-al Hl-lea
furajeră. In regiunea noastră, pe lin ­ grotehnîce stabilite, să se evite pă­ făcut şi unele îmbună­ pletarea golurilor s-a trecut la să­ cîndu-sc tăierile de primăvară. Congres al P.M.R. Pc baza îm bunătăţirii activită ţii,
gă o bună tradiţie, există condiţii şunatul tim puriu al acestora. Reali­ tă ţiri tehnice. I)c pildă, patul gropilor, pînă acum la briga­ E M IL IA DA V II) A lă tu ri de oamenii muncii de pc cooperativele de consuni şi-au con­
naturale şi economice deosebit de zările obţinute pinâ acum în ceea în loc de boltă cu arc da dîn Măecu fiind efectuate peste corespondentă întregul cuprins al regiunii noastre, solidat situaţia financiară. In pre­
favorabile pentru dezvoltarea sec­ ce priveşte iniţierea acţiunilor de mem brii cooperatori şi lucrătorii c'>- zent, un mare număr de unităţi co­
torului zootehnic. Astfel, păşuni­ ameliorare a p ajiştilo r nu pot fi con­ s-a construit boltă în Simpozion cinematografic operaţiei de consum participă ou în­ operatiste se autofinnnţea/â.
le şi fînetele naturale care re ­ siderate m ulţum itoare. Faţă de rezol­ trepte, iar în loc dc două sufleţire la înfăptuirea politicii pai*ti- Cooperaţia de consum este chemn-
prezintă principala sursă de fu ­ varea acestei probleme trebuie să camere de zgură s-a fă­ Alai mnll dc 600 de Iria“ dm Orăşlie Cu L j rouşila simpozionu­ dului nostru. iâ să-şi aducă şî pe v iito r o co n tri­
raje, ocupă peste 57 la sulă din su­ manifeste mai multă preocupare şi cut una singură cu spa­ prieteni ai celei mai Iernă a losl ales Ulmul buţie tot mai mare la întărirea legă­
comitetele executive ale sfa tu rilo r lui S‘-au dat concursul U nităţile cooperaţiei de consum, tu rilo r economice dintre oraş si sat,
prafaţa agricolă a regiunii, ia r pe ţiu mai mare. Ieri. la populare atic — cine- „Moartea sc numeşte prolesorii Dumitru loan, îndrumate si so riiin iie de către or­
io la sută din suprafaţa arabilă >-r» populare, care au datoria să mobi­ Enqclchcn", producţie a ganizaţiile d? partid, îndeplinesc un ia educarea maselor ţărănim ii în spi­
cuhivă plante de nutreţ ca : porumb lizeze un număr cit mai mare de cuptorul nr. 1 s-a ela­ malorjtalia — au parti­ studiourilor cehoslova­ Veturia Apostol şi Rc- ritu l socialismului, In întărirea con­
siloz, iucernă, trifo i, spnrcetâ etc. cetăţeni la curăţarea şi fertilizarea borat prima şarjă dc o- cipat zilele trecute la ce, după romonul cu a- mus Dănilâ. im portant rol economic, social .şi oul- tinuă a alianţei m uncitoreşti-ţără-
păşunilor şi fîneţelor. tural-educativ în viaţa ţărănim ii. neşti.
Experienţa gospodăriilor colective O rezervă im portantă de creşte­ ţcl după reparaţia capi­ simpozionul organizat cclasi nume al scriito­ ŞTEFAN KOROŞI U nităţile cooperaţiei de consum dm
si de stat fruntaşe a dovedit eă hră­ re a producţiei de furaje o reprezin­ tală. la cincmaloqrutul „Pa- rului Ladislav Mnack). corespondent regiunea noastră şi-au adus şi conti­ Măsurile ce vor f-i stabilite de con­
ni rea raţională, în funcţie de ce­ tă cultivarea celor mai productive nuă să-si aducă o mare contribuţie ferinţa regională a cooperaţiei de
rinţele fiziologice ale anim alelor are plante de nutreţ, care în condiţiile la dezvoltarea schim bului de măr­ consuni vor trebui să ducă la creş­
o însemnătate deosebită în am elio­ pedoclimatice ale fiecărei gospodării furi dintre oraş şi sat. la întărirea terea contribuţi?i fiecărei unităţi în
rarea si perfecţionarea raselor şi im ­ colective asigură obţinerea unui nu­ alianţei nuincitoreşti-ţărâneşii la vederea intensificării continue a
p licit în creşterea producţiei acesto­ măr cit mai mare de unităţi n u tri­ Constructorii din .... creşterea continuă a nivelului de trai schim bului de m ărfuri dintre oraş şi
ra. Totodată, de modul cum este or­ tive şi o cantitate sporită dc pro­ material şi cultural al populaţiei. sat, la mobilizarea tuturor m em bri­
ganizată alim entaţia depinde în bună teină la ha. In componenţa balan­ Cooperaţia de consum din regiu­
măsură, pe Ungă sporirea producţiei, ţei furajere un loc însemnat il ocu­ E ora cind două dintre schimburi nea noastră. îndcplînindu-şi rolul în­ lor cooperatori la îndeplinirea sar­
betonat galeriile de acces spre ram­
si ieftinirea ei, deoarece cheltuielile pă furajele însilozate, ele avînd pro­ i$i încrucişează drumurile. Unii pa noului puţ dc extracţie. Din apri­ răspunderea ce o au la locurile lor , credinţat de partid şi-a îm bunătăţit cinilor trasate de partid în etapa de-
de muncă. Purtarea celor doi. discu- i
ou lu a na ocupă o pondere de C0—70 prietăţi asemănătoare cu ale nutre­ pleacă, a lţii vin la şui. Se inmineu- lie pinâ la începutul lumi mai 1903 fii/c avute in briqadâ atunci, au J continuu activitatea. Lărgindu-şi ne­ s jv îrs irii construcţiei socialiste.
la sută din costul produselor anima­ ţu rilo r.ve rzi, pe care le înlocuiesc in zu insiqnelc dc iruntaş in întrecerea
liere. Faptul iâ aproape în fiecare perioada de iarnă şi în verile sece­ socialistă pe unul 19G3. Sini leli.ci- s-a să put suitorul rlc la cota zeru, rămas întipărite in mintea oameni- i
pinâ la cqsşj .molcLci. Apoi,, cu_cjrcn . lor. In 1963, nici unul n-a avui n i’i |
unitate agricolă există specialişti, Iar toase. D intre aceste nutreţuri, po­ o singură absentă nemolivaiă
16 zile mai devreme, s-u amenajat
Mircea
un număr mare de colectivişti par­ rum bul insilozat participă în pro­ lute brigăzile conduse dc Ghcorqhe tocul pentru turnul pulului şi casn S e lărgeşte schim bul
Rotui, Nicolae
Buhui,
ticipă la învâţăm întul agrozootehnic porţie de peste 50 la sută în raţia Sasu, Gheorqhe Pascal, Martin Kntitl maşinii de extracţie. La 1 septem­ „SA PUNEM LA PUNCT
de masă, constituie o prem i/5 im por­ vacilor şi a taurinelor puse la în­ şi al(i mineri din cadrul Exploată­ ORGANIZAREA* dintre oraş şi sat
tantă pentru aplicarea în practică grăşat, penniţind realizarea unor rii miniere Deva. brie 1903 a incepui construcţia pu­
lului. I.q 15 decembrie s-a ajuns la
a metodelor înaintate de organizare producţii sporite de lapte şi carne, „S-a lăsat liniştea. Trenul elec­ orizontul —90 m. Neprevăzutul n-n Rezultatele obţinute erau bune şi sporirea acum ulărilor sociaiisle
a bazei furajere. chiar de la incepui. Se puica tace Se dezvoltă baza tehnico-
im portanţa mare ce trebuie să i se tric, ce duce minerii in a dineuri, a lipsit. L:t —90 m. rami)a s-a execu­ a făcut pasibilă ridicarea continuă a
P rincipalul m ijloc de îm bunătăţire acorde acestei culturi reiese din fap­ dispărut In întunericul qalctici. Nn tat qreoi, roca slal)ă care sc disln- insă mai mult. Intr-o zi Knutl l-a < m alerială bunăstării oamenilor muncii. Acest
a h ră n irii anim alelor il reprezintă, tul că în condiţiile aplicării unei a- sc moi vede dccit licărirca palidă r.a a îngreunat săparea si betonaren tuar dc o parte pe Cîmpureanu st J lucru este scos în evidenţă şi de
/'-a spus ; „Vreau ca qolul ăsta Iu- i
asa cum a dovedit experienţa uni­ grotehnici corespunzătoare, porum ­ a lămpilor aprinse. După o muncă 'încordată oamenii au minai, dc la ,-f 20 ni., să-l văd Tn vederea desfăşurării comerţului faptul că valoarea m ă rfurilo r desfă­
tă ţilo r agricole fruntaşe, sporirea bul pentru siloz asigură obţinerea CERTIFICAT învins. de la — 1 -10 m. Şi nu oricum. Ci In la un nivel tot mai corespunzător, cute prin comerţul socialist în ca­
producţiei la ha. ia toate plantele a 6000—8000 U N. si circa 300 kg. s-a dezvoltat şi îm bunătăţit sim ţitor drul regiunii noastre a crescut în
furajere cultivate, precum şi creş­ albuminâ digestibilâ la ha. care folo­ DE „NAŞTERE" PROCESUL timp. Dc aceea trebuie sd punem baza tchnico-m aierialâ a cooperaţiei anii 1962—1963 cu aproape 1 m iliard
terea productivităţii păşunilor şi fî- site în hrana anim alelor perm it rea­ Alu;tin Knutl q venit la E.M. Deva NEMGTIVATELOR la punct organizarea". de consum. In anul trecut au fost lei faţă de cei doi ani anteriori.
neţelor naturale. Pe această bază, lizarea a circa 1.300 kg. carne de de pe şantierele Hunedoarei. A tost Cum spuneam, de to ii sint 18 oa­ date în folosinţă 38 magazine, din îm bunătăţirea aprovizionării popu­
în anul trecut la gospodăria agricolă porc sau 13.000 litri lapte. Pentru constructor; acum este şi miner. De toii erau in briqudă 18, Ca meni. S-au Impărtd pe schimburi. care 12 construcţii noi, s-au ame­ laţiei se reflectă în schimbarea cali­
de stat din Gelmar s-au obţinut cite realizarea unor recolte mari la a- Simţea o chemare tainică sore mun­ şi acum. Dar cel mai Irccvent ve­ Cile 6: doi mineri, doi ajutori-m i- najat 102 unităţi, iar alte 120 maga­ tativă a stru ctu rii vînzârîlor. in lăr­
3.700 1. lapte pe cap de vacă furaja­ ceastă cultură, porum bului siloz tre­ ca din a dineuri, t se părea că aici neau ia lucru doar 17, apoi intr-o ncri, doi vagonetari. Knult şi-a sta­ zine au fost dotate cu u tilaj şi mobi­ girea continuă a sortim entelor de
tă, iar la gospodăriile colective din buie să i se asigure condiţii la fel eforturile capătă o semnificaţia mai vreme 16. Aceasta supăra brigada. bilit şi şelii de schimb: „Tu Benko * lier comercial. Paralel cu aceasta a m ărfuri. Astfel. în anul 19G3, com­
Cîlnic, Apoldul de Sus, Miercurea, de favorabile ca şi celui pentru deosebită. La început a cxccuiat d i­ Intr-o zi, iarăşi a lipsit Petru Albu. tu Jula şi eu vom conduce oamenii j existat o preocupare susţinută pentru parativ cu anul anterior s-a desfă­
Deva şi altele, s-au realizat cite boabe, la semănat folosind hibrizii verse lucrări dc investiţii. Solul rlc briqadâ era îngrijorat şi in timpul lucrului". modernizarea şi reprofilarea reţelei cut mai multă încălţăm inte cu 5 -a
2.200—2.800 1. lapte pe cap de '-acă cei mal productivi şi execulînd la Spre siirşifui anului 1902 trebuiau indignat. Va sile Cîmpureanu l-a di­ De atunci in permanentă doi mi- J comerciale, extinzindu-se formele a- sută, articole electrice cu 20,5 la
furajată. Conducerile acestor unităţi tim p lucrările de întreţinere. Expe­ începute lucrările la noui puf de ex­ buit. neri şi un ajutor au lucrai la perlo• t vansate de comerţ. In prezent func­ sută, mobilă cu 8,3 la sută. ulei cu
avînd s p rijin u l şi îndrumarea orga­ rienţa a numeroase gospodării colec­ tracţie. Cine să execute lucrarea <* — Martine, rlc ce eşti necăjit ? rare ; un ajutor şi doi vagonetari J ţionează 3G unităţi cu autoservire şi 31,6 la sută, zahăr cu 9 la sută etc.
n iza ţiilo r de partid, au întocm it ba­ tive din regiunea noastră a dovedit Se qăseau mulţi oameni capabili, — Cum să nu /iu, nu vezi că iar erau prezenţi la gura rostogolului, i expunere deschisă a m ărfurilor.
lanţe furajere bine chibzuite, echi­ că alături de porumb, lucerna con­ lotuşi, conducerea sectorului l-o lipseşte pentru evacuarea sterilului rezultat j Succese ale cooperativei
librate în unităţi nutritive. Astfel, ia stituie o plantă furajeră dintre cele considerot cel mai indicat oe Knult. — N u-i pădure fără uscătură — la puşcare. Cind toca Ic-a dat mai
G.A.C. din Cîlnic, pentru vacile de m ii valoroase, fiind bogată în pro­ Raminea in sarcina lui să-şi alcătu­ a I/iccrcal Cirnpurcanu să-l iîmbu­ mult de lurcă se săpau cite 2-3 mc- j Sporesc cantităţile din Geoagiu
lapte s-au rezervat păşunile de cea teină. Astfel, în anul trecut, prin iască o briqudă. Timpul petrecut in­ neze. Iri şi se belona. Aceasta pinâ la In- 1
mai bună calitate, iar pe tim pul pe­ aplicarea com plexului agrotehnic tre oamenii de aici l-a apropiat mai A doua zl, la ieşirea din şut, cei lâlurarea elementelor dilicile ivite , de produse contractate Lucrătorii de la cooperativa de
rioadei de stabulaţio raţia zilnică a specific cu ltu rii de lucerna, la gos­ mult de Cirnpurcanu Vasilc, Til)C- şase din schimbul condus de Knuîl pc parcurs. şi achiziţionate consum din Geoagiu, desfă.şurînd o
fost alcătuită din 4 kg. lîn, 2 kg. podăriile colective din Cistei, Privaz, riu Glava, Andrei Molh-ar, Oclavian s-au adunat să-) admonesteze pe Bctonările din aproape In aprou- ! muncă susţinută au obţinut realizări
concentrate, 20 kg. siloz şi 2 kg. gro­ Foit si altele, s-au obţinut cite Frălilu şi alţii. Lc-a propus ca im- Albu. Un adevărat complet dc jude­ pe, podul dc siguranţă, respectarea Ca urmare n dezvoltării şl conso­ de seamă pe linia înd e p linirii sarci­
siere, ceea ce echivalează cu 8,12 24.000—28.000 kg. masă verde la ha., preună să alcătuiască o briqadâ Oa­ cată la locul dc muncă. normelor de tehnica securităţii t-o lidării sectorului socialist al agricul­ nilor de plan ce le revin. Bunăoară,
U N. si *• >0 gr. A.D. La alcătuirea ra­ ceea ce echivalează cu 4.100—4.630 menii au acceptat. Astlel, pe la m ij­ — Ascultă Albiile, de ce ne taci Icni permanent de accidente. Si lo- i turii, organizaţiile cooperaţiei de pinâ la 20 martie ei au realizat pla­
ţiilo r s-a avut in vedere pe de o U.N. si 57G—673 leg. albuminâ Ia ha. locul lunii decembrie 1962 sectorul greutăţi ? Nemotivalelc tale umbresc tuşi dacă ii întrebi ce au avut ci nul !a zi in proporţie de 102 la sută
parte cantitatea de furaje asigurată, Ţinînd seama de faptul că pste o de investit ii a semnat certificatul de activitatea colectivului nosttu. caracteristic in munca, aceşti oa- i consum din regiune, avînd îndrum a­ la desfacerea dc m ărfuri, încasarea
de
.sprijinul
organizaţiilor
rea şi
ia r pe de altă parte folosirea cit mai cultură perenă de 4—6 ani, în fiin ţa ­ naştere al brigăzii conduse de M ar­ — Daca nu muncesc, ciştiq mai meni iii vor răspunde simplu; „Nc-n>n ' parfid, au dobîndit realizări de sea­ de fond social şi înscrierea de ivji
economicoasă a acestora. Avem însă rea lucernierelor trebuie să fie p li­ tin Knult. 16 decembrie 1002 a mar­ pu/in. Aşa că ce treabă aveţi ? — im purtil 6” -r» in schimburi. Şi jtit" j membri, 201 la sulă la achiziţii, 100
în regiune şi gospodării colective, în­ vită ca o investiţie importantă, ur- cat începutul luptei cu roca dură. Ic-a răspuns arogant Albu. STRĂLUCESC mă şi în sectorul achiziţiilor si al la sută la contractarea de cartofi,
deosebi in raioanele Haţeg, IIia şi Intre 16 decembrie şi / aprilie, s-an — Bine omule, ilar planul. cu ŞASE STELUŢE contractărilor de produse agricole. miere de albine, iepuri de casă etc.
Astfel, in anul trecut, faţă de 1962.
Brad, care in sectorul zootehnic ob­ (Conlimiarc in pag. 2-a) sau tără tine, tot trebuie realizat. De asemenea, la lapte, prevederile
ţin rezultate sub nivelul posibilită­ Dacă lipseşti il realizăm cu ctoituri In medie, lunar anul trecut, bri- | volumul produselor achiziţionate si planului anual la contractări s-au
ţilo r. O asemenea stare de lucruri Ut plus. De ce nu vrei să înţelegi r/ada condusă dc Martin Kru/H contractate a crescut cu 23,5 la sută, depăşit cu 7 la sută, din care pînă
se da toceşte in prim ul rînd faptului că nu faci bine cind lipseşti ? Şi-a depăşit planul cu 9.1 la sură cele mai însemnate realizări înregis- acuni s-au predat 10.150 litri.
că nu se acordă atenţia cuvenită asi­ In alto zi l-au luat mai cu bint- Aceasta i-a adus titlu l de brigadă î trîndu-se la sortimentele de legume, A. ROMAN P. DUDA$
gurării n u treţurilor necesare pentru $orul. Dar nimic. La lei de îndărăt­ „Fruntaşă in întrecerea socialistă pc i fructe, ouă, păsări etc. corespondenţi
hrăni rea corespunzătoare a anim a­ nic s-a dovedit şi Sas Petru. Cei doi anul 1963“ . Din brigadă, 6 minew |
lelor. In vederea în fă p tu iţii sarcini­ vinovaţi s-au coalizat, chipurile că au prim it insigne dc fruntaşi: Knult 1 Volumul desfacerilor
lor sporite ce stau în faţa gospodă­ oamenii ar avea ceva cu ei. N-au Martin, Vasile Cirnpurcanu, Simion J
riilo r colective şi de stat cu p rivire vrui să înţeleagă, să primească atu- Făget, Tiberiu Glava, Andrei Mol- ţ de m ărfuri în continuă
h dezvoltarea .sectorului zootehnic, torul. Si poate tocmai de aceea, au nar, Jula Petru I. Este brigada cu j La concret
problema principală de rezolvarea şi plecat, spre părerea de râu a se­ cei mai mut{i Iruntaşi in cadrul ex- j creştere
căreia trebuie să se ocupe cu toată tului dc brigadă, care dorea să-i ploatârii.
răspunderea conducerile unităţilor Iacă oameni dc nădejde, să simtă A. OARGA Dezvoltarea sim ţitoare a produc­ Ospătarul M itite lu Alexan­
agricole, o constituie îmbunătăţirea ţiei, creşterea productivităţii muncii dru de la bufetul „Rapid" din
structurii bazei furajere, concomitent Simetia, in tirzic deseori de !a
serviciu şi obişnuieşte să ser­
cu creşterea producţiei de nutreţuri
la ha. Vacanta de vească clienţii în stare de
Un loc principal în componenţa ebrietate. Deseori el nu dă
bazei furajere il ocupă păşunile şi restul celor pe care-i serveşte.
fîneţele naturale, ele furnizînd peste După un trim estru de învăţătură la o serie de manifestări cultural- şcoală, dim ineţile de basme organi­
50 la sută din necesarul de nutreţuri. rodnică, de eforturi susţinute pentru educative ce vor fi organizate pe sce­ zate pcnm i cei mici la Şcoala de 8
Producţiile de masă verde si fîn ce însuşirea cit mai temeinica a cunoş­ nele cluburilor, caselor de cultură şi am „D r. Petru Groza" din Deva, v i­
se obţin însă dc pe pajiştile natural* tinţelor predate de cadrele didacti­ ale căminelor culturale, la întreceri zitarea de către elevii Şcolii medii
nu sini îndeajuns de satisfăcătoare. ce, pc elevi îi aşteaptă vacanţa. As­ sportive, la diferite acţiuni obşteşti A. Komenski" dîn acelaşi oraş.
Această situaţie se datoreşte faptu- tăzi. după ultim ele lecţii, elevii şco­ de înfrumuseţare a oraşelor şi -sa­ a Muzeului regional Deva si a Flc-
lilo r de cu)tuia generală, pedagogi­ telor ş.a.md. A m in tim dintre acţiu­ taţiei din localitate, excursia pentru
ce şi de arta, profesionale şi tehnice nile preconizate, excursia elevilor mai buna cunoaştere a monumentu­
vor păşi pragul vacanţei dc prim ă­ din clasele V III— X I dc la Şcoala me­ lui de cultură — „Cetatea Devei" etc.
Fertilizează solul vară. dic „A urel Vlaicu" din Orâştic cc va A cţiuni asemănătoare vor fi orga­
Ca şi In vacanţele precedente, ca­ fi organizată la Sibiu, Braşov, Si­ nizate şi la celelalte scoli dîn regiu­
Tinînd seama de rolul însemnat lendarul actualei vacanţe se anunţă naia. Cîmpina, în cadrul căreia se ne. Dar. elevii nu vor fi aduşi la şcoa­
pe care-l are aplicarea îngrăşăminte­ deosebit de bogat, de atractiv. Con­ va vizita Muzeul Brukenthal, între­ lă în fiecare /.i din vacanţă. Ei vor
lor organice si minerale pemru creş­ ducerile şcolilor, cadrele didactice, prinderile braşovene, muzeele Peic.ş putea folosi tim pul ce-l au la înd-j-
terea producţiei la ha, colectiviştii organizaţiile U.T.M. şi de pionieri şi Dofiana, simpozionul pe tema mînâ pentru lecturi literare din căr­
din Cut. raionul Sebeş, se preocupa swiu preocupat din tim p de alcătui­ „Prietenia dintre Delavrancea şi Vki- ţile preferate, spectacole, audiţii mu­
tu grijă de fertilizarea solului. în rea unor programe interesante, ast­ huţâ“ ce va fi organizat în cadrul zicale etc., pentru participarea la ar­
cadrul lucrărilor de pregătire a cam­ fel că elevii, pe lîngă odihna recon­ cercului literar al scolii, excui’sia or­ ii vită ţi le ce se desfăşoară la casele
paniei agricole de primăvară. îndru­ fortantă, vor avea p rile ju l să ia par­ ganizată de Şcoala medie din IIia pionierilor şi cluburile elevilor.
maţi îndeaproape de către organiza­ te la excursii instructive în oraşul !a C luj, excursiile ce le vor face la Vacanţa de prim ăvară se anunţă
ţia de partid, colectiviştii au trans­ unde învaţă sau îm prejurim i, cunos- C luj şi Hunedoara, elevii claselor a plăcută, instructivă. Este de datoria
portat in cîmp peste 1.500 tone gunoi cînd astfel mai bine m arile realizări IX-a şi a X-a de la Şcoala medie .sfaturilor populare, conducerilor
de grajd, pe o suprafaţă de 80 hm alt* regim ului democrat-populnr, vor şcolilor, cadrelor did.octice, organiza­
In această acţiune, printre a lţii s-au vizita o serie de obiective industria­ „Decebal" din Deva, simpozionul ţiilo r U.T.M., de pionieri şi a părin­
evidenţiat colectiviştii Simion Mim- le şi agricole importante, se vor în- „Emineseu — 75 dc ani de la moar­ ţilo r ca, folosind din plin condiţiile
teanu, loan Angliei, loan Bria, Va- tîln i cu fruntaşi în producţie, acti­ tea poetului" şî expunerea in titu la ­ din ce în ce mai bune pe care Ic
sile Popa, precum şi tractoristul Va- Repicatul răsadurilor constituie una din metodele avansate ce sc vişti de partid şi de stat, vor p a rti­ tă „O glindirea succeselor obţinute dc creează partidul şi statul demoerat- — Ei tovarăşe ospătar, uite
sile M untiu. aplică în vederea sporirii producţiei de legume. popular tineretului din patria noas­ ce scrie aici I
V. G A LA T A IN FOTOGRAFIE : muncitoarele Elisabeta Mocanii şi Viorica Crâ- cipa la conferinţe, cicluri de film e, poporul nostru în cei 20 de ani c!c tră, să asigure elevilor în tim pul va­ — Asta-i pentru clienţi nu
C. LA LU ciun de la Staţiunea experimentală din Geoagiu lucrînd la repicatul spectacole etc. De asemenea, în a- la eliberare, oglindite în poezia ac­ canţei o odihnă cit mai reconfor­ pentru mine.
corespondenţi răsadului de conopidă. ceastâ perioadă elevii vor lua parte tuală'', ce vor avea loc la aceeaşi tantă, cit mai educativă. Desen de V. M IH A lLE S C U