Page 7 - 1964-03

Nr. 2855 Drumul socialismului Pag. 8

Activitatea

unităţilor
comerciale trebuie

continuu mereu îmbunătăţită

(Uimate din pag. l-a)
Ne găsim la jumătatea anului do propagandişti a fost organizat un de deosebită atenţie ca lită ţii învâ-
studiu in învâţăm intul de partid, ciclu de expuneri pe probleme p ri­ ţăm întului. Aşa cum a reieşit din Unele m ărfuri aduse în reţea nu
învăţământul politic U.T.M. şi învu- vind actualele sarcini ce revin în­ şedinţa biroului com itetului raional ţin pasul cu sezonul. Ca urmare stau
ţăm întul ideologic al cadrelor d i­ tre p rin d erilo r şi u n ită ţilo r agricole de partid, in unele întreprinderi şi luni de zile în magazine m ărind sto­ Din registrul portului Constanta
dactice. In m ajoritatea organizaţii­ socialiste din raion^ pe probleme gospodării colective mai sint orga­ cul greu vandabil. Râu este şj fap­ depozitarea mărfurilor, se amena­ structori, docheri, marinar/. Pentru
lo r dc partid s-a analizat felul în de ansamblu ale economiei, ale po­ nizaţii de partid care se ocupă m ult tul că deşi unităţile comerciale au am aliat că aici au sosit in 1963 jează noi drumuri. Aceste lucrări a le asigura condiţii cit mai bune
care s-a desfăşurat anul acesta in- litic ii interne şi externe a partidu­ de latura organizatorică, neglijînd fost dotate cu aparate frigorifice, peste 1.000 dc nave străine, unele tac parte din planul de dezvoltare dc viată sc clădesc acum încă trei
văţăm întul şi s-au stabilit măsuri lui şi statului nostru. conţinutul invăţăm intului. Organi­ acestea nu funcţionează, dar nici incărclnd produse destinate ţârilor a portului, care va li Intăptuil In cămine cu 1.100 de locuri. tn apro­
pentru îm bunătăţirea in v iito r a De mare eficacitate este metoda zarea a ctivită ţii fiecărui cerc sau măsuri pentru repararea lor nu s-au cu care li. P. liominâ ini reţine re- două etape. La încheierea lor se va pierea portului, încodrindu-Sc în
a ctivită ţii, în acest domeniu. folosită de către com itetul raional curs, are desigur, o mare im ­ luat încă. Prea puţin interes se ma­ ta(ii comerciale, altele descărclnd ajunge ca supralala actuală a ba­ pionul dc ş/sfcmo/izarc a p ârlii su­
Asemenea analize se fac în pre­ de partid de a se organiza discuţii portanţă, dar im portant este şi nifestă şi pentru conservarea şi de­ . mărfuri necesare nouă sau unoi sta­ zinelor portului să sc tripleze.' Iar dice a oraşului, se ridică un com­
te vecine. S a înregistrat asllel cel
zent şl de către birourile unor co­ metodice, schim buri de experienţă conţinutul lui ideologic. In o- pozitarea m ărfurilor. Aceasta a fă­ mai marc tratic In istoria portului. adîncimea lor să poată prim i nave plex de blocuri dc locuinţe cu cir­
m itete raionale şi orăşeneşti de cu propagandiştii. S-a apreciat că ceastă direcţie trebuie îndreptată cut ca cheltuielile de circulaţie din M u lţi navigatori au ţinui să-şi ex­ Cu poscaie mari. Lucrurile dc pro­ ca 600 dc apartamente
partid, fn unele raioane şi oraşe, In urma unor asemenea schim buri toată atenţia. Este apoi necesar să anul trecut su fie depăşite cu 700.000 prime aprecierea pentru condiţiile iectare şi execuţie sini realizate de In acelaşi timp se acordă grijă
problemele privind desfăşurarea în- ,de experienţă expunerile ţinute de se manifeste mai m uilă grijă, sâ se lei. moderne dc descărcare şi încărcare institutele şi întreprinderile romi- pregătirii cadrelor necesare ma­
văţăm întuluî se analizează în şe­ propagandişti in fata cursanţilor şi acorde un sp rijin permanent îm bu­ Deşi a avut sarcina să organizeze a m ărlurilor. Este toarte elocvent neşti de specialitate. nipulării numărului sporii de ma­
dinţe plenare ale com itetelor de discuţiile purtate în sem lnarii au n ă tă ţirii învăţâm întuluî politic UTM. consfătuiri cu consumatorii — ele un am ănunt: in cursul anului 1063. tn prima etapă sint atacate lu­ şini şi utilaje cu care portul cs/e
partid. căpătat un caracter mai concret, mai In această p rivin ţă se cere ca or­ fiin d un m ijloc im portant de cu­ crări dc sistematizare şi moderni­ continua înzestrat. In cursul anului
ganele şi organizaţiile de partid sâ noaştere a cerinţelor — U.R.C.C. nu peiioada medie de ancorare a na­ zare a portului actual, sc creează 1963 au lost şcolarizaţi In diverse
De eurînd, în această direcţie, s-a interesant. In marea lot* m ajoritate se intereseze care este stadiul des­ velor lg port a lost redusă cu aproa­ premize/c pentru inceperca viitoa­
făcut o analiză şi de către biroul propagandiştii ajută cursanţii, în făşurării invăţăm intului politic a organizat pină in prezent nici una. pe J5 la sulă fală dc cea propusă. relor lucrări de extindere. Ptnâ cursuri 300 dc conducători de au-
C om itetului raional Haţeg al P M IL U.T.M., să se ia măsuri ca acolo U.R.C.C. Brad nu s-a preocupat su­ Poartă a tă rii prin care sosesc şi acum a lost sistematizat triajul por­ tostlvuiloare, tractorişti, macaragii,
Organele şi organizaţiile de partid unde nu s-au ţin u t lecţiile prevă­ ficient nici de dezvoltarea produc­ pleacă azi sute şi sule de nave în­ tului vechi şi s-a amenajat un al­ şeii dc echipă şi vinderi. Numărul
din raionul Haţeg au manifestat o Pe marginea unei şedinfe zute în program sâ se recupereze ţiei de preparate proprii, astfel cu cărcate cu mărfuri, Constanta, a că­ tul nou, ceea ce dă posibilitate in­ mecanizatorilor din port este azi dc
mai mare preocupare pentru stu­ râmînerea în urmă, acordindu-şe unităţile de alim entaţie publică au rei existentă se pierde în trecut, trării unui număr sporit de vagoane peste trei ori mai marc decit tn
diul problem elor economice. In acest a biroului C om itetului propagandiştilor şi cursanţilor tot dus lipsă de ele. N em ulţum iri în capătă acum o nouă fnl/orlre. Con­ folosite pentru franzi/area m ărluri­ anul 1960 Anul acesta sc aşteaptă
scop s-au organizat noi cercuri de raional Hafeg al P.M.R. sp rijin u l. rîndul consum atorilor provoacă şi comitent cu reconstrucţia oraşului, lo r; s-au tăcut not platlorme de de­ noi cadre cahlicatc : 550 macaragii,
economie politică şi economie con­ faptul că restaurantele „Z arandul” conducători de aulosiivuitoare, şeii
In desfăşurarea invăţăm intului şi „C rişul" din Brad nu sînt încăl­ portul se dezvoltă continuu ca ur­ pozitare a m ărlurilor, drumuri dc
cretă, cetx:uii de studiere a econo­ mare a extinderii relaţiilor comer­ acces şl interioare, nof relele do dc echipă şi vinderi. Porsonuluf na­
miei şi organizării producţiei gos­ ideologic al cadrelor didactice se zite, nefiind aprovizionate cu lemne ciale ale tării ncraslre cu zeci dc canalizare; 10 dane au lost rcamc- vigant sc va mă ii cu Încă aproape
podăriilor agricole colective etc. cadrul seniinariilor să aprofundeze cere ca din partea organelor şi or­ de foc. 100 de m arinail.
problemele enunţate, să le înţeleagă ganizaţiilor de partid să existe mai In ce priveşte achiziţiile de pro­ state dc pe intregul glob. na/ate etc. Portul trăieşte azi o nouă tinere­
îm bunătăţirea a ctivită ţii desfăşu­ in strinsă legătură cu activitatea lor m ultă preocupare pentru a dezvolta Afluenţa continuă de nave a tă­ Recent au început şi alte clfeva
rate in acest an de studiu s-a oglin­ practică. la cursanţi gindirea creatoare, pen­ duse agricole, rezultatele sînt sub cut necesară o şi mal mate meca­ lucrări im portante: adinclteu bazi­ le. Vastul plan de sistematizare,
dit, aşa cum a reieşit cu p rile ju l tru a se lega cu mai m ultă price­ posibilităţi. La marea m ajoritate a nelor, precum şi dragarea gurii şl modernizare şi extindere iniliat dc
analizei făcute de către biroul Co­ Trăgind învăţăm inte din activita­ pere temele studiate de sarcinile ac­ produselor s-a realizat doar 50 la nizare a operaţiunilor portuare, ală­ radei portului. partid are menirea să Iacă din Con­
turi dc lărgirea, modernizarea si
deoarece
m itetului raional de partid Haţeg, tea desfăşurată in cursul acestui an tuale. Va trebui de asemenea să fie sută din plan. Aceasta organizat sistematizarea continuă a portului, stanta unul din porturile M urii Ne­
U.R.C.C. Brad nu şi-a
in rezultatele bune obţinute in pro­ de studiu s-a apreciat că şi pe v ii­ tn u ltim ii ani. si Îndeosebi In anul In planul construcţiilor este pre­ gre cu cel mai înalt grqd do înzes­
ducţie, a lît in unităţile industriale tor este necesar ca biroul comitetu­ combătute tendinţele unor propa­ munca in cele mai bune condiţii, nu văzut ca In acest an să lie termi­ trare tehnică, un port maritim dc
trecut, aici au fost construite noi
cit şi in gospodăriile agricole co­ lui raional, sâ acorde toată atenţia gandişti şi cursanţi de a învăţa pe a popularizat destul in rîndul colec­ dane. magazii de mare capacitate, nată si&tematizprea şi moderniza­ marc capacitate care. pc lingă im­
tiv iş tilo r avantajele va lo rifică rii pro­
lective. Numeroşi cursanţi cam sint efectuării unui control eficace asu­ de rost doar unele form ulări şi ci­ duselor prin cooperaţie. sute dc mii de metri pătraţi de plat­ rea a două dane ca şi lucrările hi portul şî cxporlul dc mărfuri al tă­
Iov. loan Toader de la Tnlreprinde- pra muncii desfăşurate de către pro­ tate, fără a aprofunda studiul, a noi magazii, platlorme, drumuri in­ rii noastre, sd asigure şi un volum
rea „Ceram ica" Baru Mare, Caro! pagandişti. asupra conţinutului lec­ De uncie deficiente din sectorul forme pentru depozitarea m artini­ terioare şl relele de cale Icruhl insemnot dc tranzit pentru alic
Luchini de la fabrica de conserve, ţiilo r şi sem inarijlor, sâ se urmărea­ face o strinsă legătură cu munca comercial se face vinovat şi comi­ lor, drumuri şi căi terate. Pe cheiuri Dezvoltarea portului antrenează state.
Gheorghe Petreacu de la între p rin ­ scă eficacitatea lecţiilo r predate, îm ­ lor practică. tetul executiv al sfatului popular lucrează sute şi sute de maşini dc un număr mate de muncitori, con­ N. SZMION
derea de industrie locală Şi m ulţi binarea invăţăm întului cu proble­ O preocupara mai mare trebuie raional. Nu cu destulă perseverenţă tot ie lu l: macarale-portal, mobile si
a lţii, datorită cunoştinţelor însuşite mele ce le ridică îndeplinirea sarci­ să existe pentru organizarea şi des­ s-a u rm ărit felul cum secţiunea co­ plutitoare, tractoare, autoslivuilou-
la invăţăm întul de partid, au reuşit nilo r trasate de partid. In acest făşurarea m uncii de propagandă mercială şi inspecţia comercială au rc, benzi transbordoarc etc. Ele în­ Pentru sporirea şeptelului
să-şi îmbunătăţească activitatea, să scop, vq trebui ca organele şi orga­ controlat şi îndrum at activitatea din locuiesc fn cea mai marc parte mun­
nizaţiile de partid să fie ajutaţe mai prin conferinţe. Organele şl orga­ unităţile comerciale. De asemenea ca manuală care caracteriza portul
mobilizeze prin exemplul lor perso­ şi creşterea producţiei animaliere
m ult de către com itetul raional de nizaţiile de partid, îndrum ate şi deşi în planul de investiţii al odinioară.
nal pe ce ila lţi m uncitori la înfăp­ U.R.C.C. erau stabilite unele mo­
partid, pentru a se ocupa cu toată s p rijin ite de către comitetul raio­ Alte numeroase utilaje sînt pre­
tuirea sarcinilor trasate de partid. dernizări de magazine, ele nu s-au văzute a intra In produc)le in cursul
răspunderea ca învâţâm întui să-şi nal de partid, vor trebui sâ exercite
A nalizînd asemenea probleme, b i­ realizat deoarece I.G.O. Brad le-a următoarelor luni. Cu ajutorul aces­
roul C om itetului raional de partid aducă o contribuţie şi mai mare la un control mai temeinic asupra ca­ tărăgănat tora, procentul de mecanizare a ope­ Plenara Consiliului agricol orăşenesc Deva
Haţeg a dezbătut în mod deosebit însuşirea temeinică de către mem­ lită ţii lor. Din analizele făcute reiese câ în raţiunilor de manipulare a m ărfuri­
şi activitatea propagandiştilor de b rii şi candidaţii de partid, de cei­ Munca de propagandă va trebui raionul Brad avem toate condiţiile lor creşte cu 23 la sută. In anul care a trecut, gospodări­ de dorit. Numai aşa se explică de
tn aceste zile portul prezintă v i­
care depinde în mare măsură buna lalţi oameni ai m uncii, a po liticii sâ contribuie tot mai m ult la rid i­ şi posibilităţile să îm bunătăţim con­ zitatorului aspectul unui vasi şan­ ile agricole colective de pe raza ce in anul trecut la G.A.C. din Bă-
desfăşurare a invăţăm întului. S-a partidului, a sarcinilor stabilite de carea răspunderii cursanţilor, a tu­ tinuu activitatea comercială. In acest tier. Dincolo dc silozuri, pretutin­ oraşului regional Deva au obţinut cia natalitatea viţe ilo r a scăzut cu
subliniat că în acest an de studiu către Congresul al IJI-lea al P.M.R., tu ro r oam enilor muncii, faţă de în­ scop com itetul executiv al sfatului deni, se văd schele, maca rate» be­ unele rezultate bune pe linia spo­ 05 (a suta de vaci. De aceea, aşa
r ir ii producţiilor vegetale şi anim a­
cum a reieşit şi din lucrările p)e-
a existat din partea organelor şi sâ-i înarmeze cu cunoştinţe care deplinirea sarcinilor încredinţate de popular raional îşi propune sâ în­ toniere. Sc ridică clădiri şl maga­ le şi a în tă ririi lor din punct de ve­ noiei este necesar să se acorde mai
organizaţiilor dc partid mai multa să le dea posibilitatea de a munci partid. drume mai îndeaproape activitatea zii, sc construiesc pasaje dc nivel, dere economic şi organizatoric. Acest multă atenţie creşterii procentului
GH. CALINESCU comercială. se asfaltează noi platlorme pentru lucru a reieşit şi cu ocazia lu cră ri­ de natalitate, organizării in bune
preocupare pentru recrutarea şi se­ mai bine. In raion există unele
lor plenarei consiliului agricol oră­ condiţiuni a selecţiei, generalizării
lecţionarea propagandiştilor. S-a îm ­ cercuri şi cursuri râmase în urmă
şenesc care au avut loc de eurînd. pe scară largă a experienţei unită­
bunătăţit pregătirea lor, ea fiind mai cu predarea lecţiilor. Voi* trebui A ici au fost discutate cele mai d i­ ţilo r fruntaşe in creşterea anim a­
temeinic şi sistematic organizată, luate măsuri ca ele să ajungă la zi. verse aspecte ale m uncii depuse în lelor etc.
Pe baza unui plan. m em brii birou­ O mare atenţie să se dea desfăşu­ anul trecut în vederea sp o ririi con­ Dar, sporirea efectivelor de ani­
tinue a producţiilor la hectar. Dar, male şi a producţiei zootehnice, ară­
lui corni telul ui raional de partid ră rii în cele mai bune condiţiuni atît in materialele prezentate cit şi tau m ajoritatea vorbitorilor, este
şi alte cadre de conducere din apa­ pregătirilor ce se fac pentru închi­ in discuţiile particip a nţilo r s-a pip» condiţionată în prim ul rind de asi­
ratul de partid şi de stat au ţinut derea anului dz studiu în invăţă- un accent pe creşterea şeptelului şi gurarea unei baze furajere cores­
a pro d ucţiilor în sectorul zootehnic. punzătoare. Tocmai de aceea iov.
în faţa propagandiştilor expuneri pe m înlul de parlid de la sate. In v ii­
Folosind în mod judicios s p riji­ ing. Seghedy Ladislau, preşedintele
dife rite teme prevăzute în progra­ tor organele şi organizaţiile de nul acordat de stat şi posibilităţile G.A.C. Sintandrei, S ilviu O laru in­
mul de studiu. Pentru a ajuta pe parlid vor trebui mai ales să acor­ proprii, multe gospodării colective giner la G.A.C. Băcia, ing. loan
au realizat şi chiar depăşit densita­ Herţ din cadrul consiliului agricol
tea anim alelor la suta de hectare. orăşenesc şi a lţii au arătat că spo-
Aşa cum arăta în cuvîntul său tov. l irea producţiei la toate plantele de
Duminică la Miercurea Ion Popa, inginer la G A C. din nutreţ, recoltorea lor la tim pul op­
Deva, in prezent, gospodăria are tim şi conservarea acestora fără
peste 400 bovine din care 123 vaci
la Şcoala medie din Miercurea un pieivieri constituie o garanţie că în
Spectacol la Dobîrca concurs „Cine ştie, cîştigă", pe tema revenind cite 24,7 capete la suta de v iito r se vor putea asigura animale­
hectare precum şi un num ăr însem­ lor ra ţii chibzuite şi echilibrate în
cunoaşterii regulilor de circulaţie şi nat de oi, porcine şi păsări. Gospo­
Brigada artistică de agitaţie a unităţi n u tritive şi album inâ diges-
căm inului cultural din Miercurea a prevenirea accidentelor. dăria a dobîndit o bună experienţă tibilă.
prezentat dum inică în fata colecti­ La concurs s-au înscris şi au par­ in ceea ce .priveşte mărirea efecti­ Gospodăriile colecliye vor tre ­
viş tilo r din satul Dobirca un reuşit ticipat J2 elevi din clasele TI-VII. velor pe baza re ţinerii anim alelor bui sâ cultive acele plante furajere
spectacol in titu la t „Brigada în sat !a Bine pregătiţi, elevji Nicolae Fră- tinere provenite din prâsilu pro­ care in condiţiile de clim ă şi sol
noi” . De m ult succes s-a bucurat prie. Ca urmare, o bună parte din ale fiecărei unităţi dau cele mai
corul care a interpretat cu multă ţjlâ din clasa HI-a, Marcel Săcălea- ve niturile băneşti ale gospodăriei bune rezultate. Refcrindu-se la acea­
măiestrie chitece populare din viaţa mi djn clasa IV-a, Oc-tavian Bircă provin din sectorul zootehnic. stă problemă, tov. ing. Seghedy La-
nouă a satelor noastre. cl. V I şi Vasile Lungu din clasa V II Creşterea efectivelor de animale dislnu atâta necesitatea e xtinderii
S-au remarcat în mod dposobit au dat cele mai bune răspunsuri. şi îm bunătăţirea lor calitativă, ară­ suprafeţelor cultivate cu lucerna.
colectiviştii Nicolne Avram , Uie ta tov. Elena Diaconescu, inginer la Tot el a făcut şi propunerea ca pen­
Ghibolar, M a rtin Low şi a lţi artişti Participanţii avi fost stim ulaţi cu centrul de însâm înţâri artificiale, tru evitarea p ierderilor şi obţine­
amatori. prem ii in obiecle şi orare şcolare sînt condiţionate în mare măsură de rea unui nutreţ de calitate, după
buna organizare a repi*oducţiei şi
cu semnele de circulaţie. coasă, atunci cind umiditatea esto
Concurs „C ine şfte, cîşfigă" c W W ' selecţiei. Cu toate acestea, asigura­ de numai 30r35 la sută, lucerna sâ
pi of. EUSIGNiE ŢU G U I t * + 5- * jjjţftTjţy' ij _-g- rea unor reproducători de mare va­ fie balotată. Acest procedeu, spu­
Direcţia regională a m iliţie i Hu- (Din colectivul subredacţiel loare zootehnică şi extinderea reţe­ nea vorbitorul, va duce la evitaiexi
nedoara-Deva a organizat duminica voluntare Miercurea) Cile jucării nu sînt în m agazinul c o p iilo r! Dar pc care s-o alegi mai în tii ? lei de însâm înţâri a rtificia le lasă pierderilor de frunză care conţine
cel mai mare piocent de substanţe
nutritive. A lţi vo rb itori 5-au referit
şi la m ăsurile ce trebuie luate pen­
deci tu to rii vor trebui sâ aibă 1,60— fasonarea coroanei şi va face deci ram uri aşezate cit mai sim etric se tru a se mări producţia pe unitate
1,70 m. lungime din care 1 m. va parte din coroană, ea avînd rolul scurtează la 30—40 c u i cu un mu­ de suprafaţă la celelalte cultu ri fu ­
fi in păniînt. de a um bri şi de a feri trunchiul gure lăsat în afară, aceasta pentru rajere ca; porumb, secară, mazăre,
de acţiunea razelor prea puternice a obţine o coroană cit mai echi­
Cind tim pul permite se trece la librată. iarbă de sudan etc.
plantare. Pomii caic în tim pul ier­ din tim pul verii La plantaţiile ce se conduc în for­ Se ştie câ în regiunea noastră
nii au stat stra tifica ţi, vor fi contro­ După ce pomul a fost aşezat lingă păşunile şi fîneţele naturale repre­
laţi cu atenţie şj se vor îndepărta tutore, cu rădăcinile r it mai resfi­ mă de palmelă, pom ii vin din pepi­ zintă o sursă de furaje cjintre cele
Experienţa acumulată in u ltim ii mesc atît din partea O.R.P.O.T. cit Dar distanţele de plantare sînt în prin tăiere cu foarfecele, pînâ m rate, sc trage păm int şi din cind în nieră ca vergele, cu sau fără ram uri mai im portante. Gospodăriile coleo-
ani in ceea ce priveşte plantările şi a S taţiunii experimentale h o rti­ legătură directa şj cu forma care lemn sănătos, ţoate rădăcinile mu­ cind se scutură puţin pomul pentru anticipate. Cind nu au ram uri a n ti­ tive de pe raza oraşului - regional
de prim ăvară a pomilor, a arătat că cole Geoagiu. asistenţă tehnică p ri­ se va da coroanei pomilor, precum cegăite sau caro au putrezit Celo^ ca între rădăcini şi păm int să se cipate axul se taie !a o înălţim e de Deva dispun de peste 2.600 lia, de
rezultatele bune la prindere se ob­ vind executarea şi transpunerea in şi cu tipul şi vigurozitatea portalto- lalte rădăcini cure sînt sănătoase se facă un contact c it mai bun şi sâ aproxim ativ G0—80 cpi. Înălţim ea păşuni şi fineţe. In discuţiile lor,
ţin numai atunci cind plantarea şe lercn a proiectelor de organizare a îu lut folosit. Distanţele la planta­ fasonează normal, tfiindu-se la o nu rămînă în ju ru l acestora goluri este în funcţie do faptul daca livnda participanţii la plenară au pus un
face imediat după oe s-a topit ză­ te rito riu lu i în plantaţii, fixarea ce­ ţiile intensive (citid .se proiectează lungime ce poate ajunge pînă la de aer, apoi păm întul se calcă. Acest este sau nu îm prejm uită şi apărată mare accent pe ameliorarea şi fo ­
pada Şl rind pămintu) s-a dezgheţat. lor mai potrivit? specii şi soiuri în coroană de lip u l „palm etă"), se re­ aproxim ativ 30 cm. La pomii care fapt are mare im portanţă şi de el de iepuri. losirea cu chibzuinţă a acestui fond
In aceasta vreme solul conţine m ul­ funcţie de condiţiile pedo-climatjce comandă (portaltoi E.M. IV, V II şi Vin direct din pepinieră şi care au depinde in mare măsură pornirea La livezile îm prejm uite axul se furajer. Trebuie mers, spuneau v o r­
tă um iditate — rezultată din topi­ aie unităţii etc*. IX ) a fi de 4— 4,5 m. intre rin du ri fost scoşi în prim ăvară, fasonarea noilor rădăcini. In ce priveşte adin- taie la 60 cm., iar la cele neîm prej- b ito rii, pe linia sp oririi producţiei
rea zăpezii — şi astfel reuşita p rin­ In anul 19G3 s-au încheiat lucră­ şî 2,5—3 m. între pomi pe rînd. Pi­ rădăcinilor şe face p lin tăiere care cimea de plantare a pom ilor sc re­ muite el se lasă mai lung, 80-?100 pe unitate dc suprafaţă si nu pe
de rii la plantare este asigurată. In- rile de microraiopare a pom iculturii cheta joi, suprapichetajul, făcutul împrospătează lqc*u| unde au fost comandă ca punctul de altoire, in cm. Cipd sînt ram uri in zona de extinderea suprafeţelor. Acest lucru
formare a etajului prim al viitoarei
cazul pom ilor a lto iţi jos, sâ fie aşe­
tîrzierea plantării, aduce o prinde­ Vi v iticu ltu rii, care precizează atît gropilor şj lucrările de amenajare rupte la scosul pom ilor, iar cele zat la nivelul solului. P lantările prea palmele, acestea se scurtează la se poate realiza numai prin aplica­
re slabă deoarece pămîntttl pierde sarcinile privind plantările de pomi a d ru m u rilo r de acces se poţ face prea lungi se scurtează şi ele la a- adinei sau pica în faţă nu dau re­ 3—4 m uguri după care se proce­ rea unui complex de măsurt (:a t
mai din vreme, cind zilele sint mai
fertilizarea cu îngrăşăminte, în sp o
umezeala prin faptul câ urmează şi v ii pe soiuri şi specii pentru anii călduroase şi păm inlul începe sâ se proxim ativ 30 cm. După fasonarea zultate bune la prindere şi chiar dează la scurtarea axului. După te r­ cial qu urină (aşa cum s-a procedat
0 perioadă de vîn tu ri care usucă pu­ 19b4 şi 1965, cit şi dezvoltarea in dezgheţe. rădăcinilor, pomii se mocirlesc bine dncâ se prind, pom ii suferă mai minarea lucrărilor de plantare a
ternic solul. perspectivă a pom iculturii şi v iti­ apoi se repartizează la gropi. în tirziu, pom ilor se ară terenul între nodu­ la gospodăria din Sintandrei) de­
frişări, şupraînsăm m ţărl ele.
Dimensiunile gropilor la plantare
funcţie de schema de plantare tre­
Acolo unde plantarea pom ilor s-a cu lturii. In baza acestor lucrări s-a pentru toate tip u rile de livezi sint cută in proiect, respectîndu-se cu După ce groapa de plantare a fost rile de pomi la IG ^lQ cm. adîncipic
Puţinul tim p care a mai râm ai
făcut in perioada optimă şi rezulta­ trecut la proiectarea sistematică a de l/ I m şi adinei de 80 cm. Acolo stricteţe amplasarea soiurilor pole- umplută se face o mică fa rfu rie din şi se grapă Dacă această lucrare s-a pînâ la începerea campaniei de prU
tele au fost bune. Aşa este cazul terenurilor destinate plantărilor de unde terenul s-a desfundat din nizatoare. înainte de plantare sc pămint, in ju ru l pomului şi se toar­ executat din toamnă, solul sc mo­
p la n ta ţiilor executate în prim ăvara vii şi pomî, ţipindu-se seamă ca în toamnă la adincim Q de 60—80 cm. trage o parte din pâmînt în gropi. nă 1—2 găleţi de opă. Cind apa s^n bilizează cu cultivatorul. măvarâ, etapă hotărîtoare pentru
Asigurarea producţiei de furaje po
anului 1963 la G.A.C. Bucerdea, unde proiectare să se includă distanţele, (cazul livezilor intensive), gropile Se recomandă ca acesta su fie stra­ in filtra t in sol, in ju ru l pomului se Pentru efectuarea plantărilor din anul 1064, va trebui folosit din plin.
procentul de prindere a fost de pes­ speciile şi soiurile recomandate prin se fac de 40/40 cm. lărgime şi 30—40 tul c*l mai fe rtil al solului. înainte aduna puţin pămint, fârinclu-se un prim ăvară (caic în regiunea noastră Acum este momentul să se continue
te 94 la sută, G./V.C Deva şi G.A.C. lucrare pentru fiecare unitate în cm. adîncime. După efectuarea gro­ de a fi tras în gropi, pămintu) se mic muşuitîi care va completa ga? se vor executa pe o suprafaţă de cu toate forţele acţiunea de curăţare
Totoi peste 90 ia sută. In schimb, parte. Mîcroraionnrea a scos în evi­ p ilor se fixează tutorele prin repi- amestecă cu 15—20 kg. gunoi cţc Iul ce se formează în groapă după 503 ha.), o parte din m aterial se
G.A C. Mesteacăn, raionul Brad, denţă că dintre cele trei tiouri de ce păm întul se aşează. găseşte stra tifica t la unităţi, iar altă şi defrişare a păşunilor acoperite cu
plantaţii obişnuite agropomicole şi chcţare. Lungimea tutorelui trebuie grajd bine putrezit şi 80— 100 gpame m ărăcini şi arboret dăunător, trans­
G.A.C, Hă rău, raionul llia, G.A.C. calculată in aşa fel ca la capătul superfosfat Pomii se aşează in par­ Legaţu! pom ilor de tutore sc faze parte în special ce) pentru livezi in ­ portul îngrăşămintelor, procurarea
Dobra şi altele, au avut un piocent intensive — sistemul agropomicol de sus să fie cu 10— 15 cm. sub tea de nord a tu to rilo r cu o ramu­ după 10—12 zile de la plantare, cind tensive, se poate procura de In ‘ pe­ seminţelor etc. Asemenea măsuri
scăzut de prindere uneori chiar sub va |ua o mare dezvoltare in regiu­ prima ramură ce se lasă din coroa­ ră din coroană orientată spre par­ pămîntql s-a aşezat. Pomii se lea? piniera pomicolă a S taţiunii experi­ vor duce la asigurarea unor canti­
8*3 la sută, din cauză câ au îniîrziat ne, urm ipd ca in anii 1975— 1980 sâ na pomului. De obicei pomii au tea sudică Aceasta trebuie sâ fie gă de tutore cu sfoară de M anilla mentale horticole Gepagiu. Pepinie­ tăţi sporite de furaje şi în mod ne­
cu plantatul. Aceasta a dus la chel­ trunchiul de 0,8— 1,0 m. lungime, sau cu nuiele. Intre pomi şi tutore ra staţiunii dispune de cantităli în­ m ijlo cit la sporirea producţiei de
tuieli de bani şi de muncă in plus. ocupe circa 10.000 ha. o ramură- care va râmîne şî după se pune o mică legătură de paie sau semnate de pomi a lto iţi sub formă origină anim alieră.
Lucrările de plantare a pom ilor A vind în vedere tipul de plan­ orice alt m aterial care să protejeze de vergele în special la m âr pe port I. M AN EA
trebuie făcute în concordanţă cu ce­ taţii, distanţele de plantare a pomi­ pomii de a nu fi răn iţi de tutore vegetativ (K M . IV, IX , X I şi X V I)
rinţele pom iculturii moderne. Gos­ lor sint variabile după cum se vede cind bate vîntu). din so iu rile : Golden delicios, lona-
T ăierile de form are a coroanei se thnn, Red delicios şi altele.
podăriile agricole colective — p ri­ şi dîn tabelul alăturat.
executa imediat după plantare. De Luînd măsurile am intite vom li
âsemenea, aceste tăieri se fac lot siguri de o bună reuşită la plantar Sporesc efectivele
L 1 V E Z 1 prim ăvara şi ja pomii plantaţi din rea pom ilor în prim ăvara acestui d e oi
Sistfm toamnă. La pomii ce au venit dm an şi vom evita cheltuielile şi nea­
Obişnuite intensive pepinieră cu coroană proiectată junsurile ce se produc atunci cind C olectiviştii din Sarmitegeluza,
Hgrp- pomicol 1
SPECIA \ (cind de regulă pomul are 4^-5 ra­ avem o prindere slabă la plantare. raionul Haţeg au obţinut în cursul
Pc nilul A nguri şi ttn ax), jar în livadă vor fi Consjljilp agricole raionale, consi­ anului Liecut c|c pe urnia creşterii
Intre Pc lin ii t»t re intre conduşi sub forpta de piram idă ră­ liile de cqnduoere ale gospodăriilor
rJmluri rim luri »U‘ Iii --- |ţl rSmlgri Pc rind l* t» w* L rită se Insă trei ram uri plasaţe rît colective, inginerii şj brigadierii care oi lor venituri ce depăşesc suma de
«n m in 111 in 370.000 lei. Numai prin valorificoroa
răspupd da cultura pomilor, trebuie
iii f tn ie mai sim etric în ju ru l axului la să organizeze in aşa fel acţiunea llrioi pe bază tje contract s-au ob­
10—15 cm. una de alta. Aceştu 3 ra­
w
Mfir 7-8 0-7 12 4,5-5,0 4-5 3-4 1V Li m uri se taie la aceeaşi înălţime, de plantări de pomi în prim ăvara ţinut 143.00P lei. a brinzei 70.000
care trebuie să fie eu 20—25 cm- acestui an, incit ea să se desfăşoare lei şi a m ieilor 78 000 lei. Ca urma­
Ihţr 7r,S 6-7 IU 4,0-5,“ 4-5 3-4 spb înălţimea axului- A xul se inie în tim pul optim şi în conform itate re, pentru acest an ei şi-aq propus
• ’i ,* 7-'~’ v I U r v_-
Circ$ 7-X 6-7 12 4,5-5,0 — o ţ lV - I ja 40—30 cm. Scurtarea ram urilor cu cerinţele actuale ale pom icul­ să sporească sim ţitor efectivul de
se face lâsînd un mugure în afară. turii. ovine, astfel ca la sfirşitu l acestui
Prun G-7 5-6 t*2 3,5-l.n — Celelalte ram uri care prisosesc se In * C ÎN U ţîA N IC O LA F a r gospodăria să dispună de peste
Cais 6-7 5-6 UI 4,(1-4,5 — — laie la inel. iar tăieturile se ung cu şeful secţiei de h o rţivitjctilţg ră 3 000 capete oi faţă de 2 509 cile
vonsea în ulei. din Consiliul agricol regional
Vişin 6-7 5-0 10 3,0-4,6 — — aie în prezent. Paralel cu creşterea
La plantările unde pomii se con­ Ing. C A Ţ A V E LA S TE U A N
Piersic 4-5 4-5 16 3,5-4,0 — — i <yr0Ati.fr) vor>*t pcmctoh duc sub formă de vas se aleg 3—4 cercetător la Slaiiunoa efectivelor colectiviştii urmăresc cu
mo efe ptromtcto etojotd ram uri la înălţimea de 60—80 cm., experimentală hori «viticolă atenţie şi îm bunătăţirea calitativă
Nuc 10-12 8-m 14-16 7,11-8.0 — — iar axul se scoate complet. Cele 3— 1 Geoagiu a acestora.