Page 70 - 1964-03
P. 70
Pag. 2 Dramul socialismului Nr. 2871
Sporirea producţiei de turale—condiţie A O E ^ I D 4
Nădăşfia Inferioară
hotărîtoare în dezvoltarea sectorului zootehnic RADIO „V ic to tia "; T ini In şi misterul L i
PbsMdfi CQBKP0 NDENT1 22 M A R TIE 1961
nei de aur — cinematogralul
„23
dra
August" ; SEBEŞ: O li asta
va i w u u m i b m M i i m n & k m PRO GRAM UL I : 6,00 Concert de goste — cinetnulogtulul „Progresul" ;
(Urmare din pag t-a) . a cîte 14 U.N. şi 1,6 kg. albumină cărei unităţi, astfel incit să se reali dimineaţă ; 7,10 Piese simfonice ro- Strada mezinului — cinematogralul
digestibilâ la 100 kg. masă verde. zeze în întregime prevederile stabi mîneşti ; 8,06 Cintece şi jocuri popu „Sebeşul"; ORAŞTIE: Pisica de
L u crări pe păşune kg. seminţe de porum b dublu hibrid mînd ca în anii de exploatare fon Deosebit de valoroasă pentru hra lite in planurile de producţie cu p ri lare ; 8,30 Teatru la microfon pen mare — cinematogralul „Patria";
din soiurile II.D. 101,103 şi 311. De d urile să fie recuperate într-un mod na anim alelor pe tim pul iernii, ală vire la asigurarea bazei furajere.
economicos şi sigur. Rezultate satis tu ri de porum bul siloz, este sfecla Apoi, avînd in vedere necesitatea tru copii : „Nada M orilor" ; 9,30 V ini de libertate — cinematogralul
Sporirea continua a productivită asemenea, s-au procurat 2.000 kg. să- făcătoare se obţin şi prin creşterea înlă tu ră rii deficienţelor manifestate Valsuri ; 10,50 Cîrtece pentru cei „Flacăra"; HAŢEG: Patiu Inimi —
ţii păşunilor, constituie în aceste zi- producţiei la cultura trifo iu lu i, dacă de zahăr, care poate asigura reali cinematograful „Popular"; BRAD:
mînţă de ovăz, care a şi fost con zarea a circa 8,000 U.N. şi 500 kg. în anii trecuţi, trebuie să se acorde m ici ; 11,03 Pagini dc mare popu
)e pentru colectiviştii din Nădăştia avem în vedere faptul că 100 kg. albumină digestibilă la ha Pe lingă mai multă atenţie organizării lo tu ri laritate din operete ; 1J.20 Din Trei zile după nemurire — cinema
Inferioară, oraşul regional Hunedoa diţionată, 12 000 kg. cartofi precum masă verde conţine 21 U.N. şi 2,1 aceste nutreţuri, prezintă mare im lor seminciere în fiecare gospodărie, folclorul muzical al popoarelor; tograful „St. roşie" ; ILIA : Povestea
şi săminţa de dovleac şi fasole ce kg, album inâ digcstîbilâ. Realizări portanţă cultivarea borceagurilor şi pentru producerea unor cantităţi unei veri — cinematogralul „Lum i
ra, o preocupare de seamă. pozitive în această privinţă s-au în 12.00 Interpreţi de muzică uşoară ;
se va cultiva prin porumb. a bostănoaselor în culturi duble sau sporile de seminţe de plante furajere na" ; SIM ERIA: Bule toba — cinc-
Dispunînd de un efectiv de 173 bo registrat în cursul anului trecut la intercalate, ele asîgurind producerea valoroase. 12,40 A rii din oj>ero : 13,10 De mafogralut „M u re ş u l"; ZLA T N A :
M elodii
toate pentru toţi : 14,00
vine, 560 ovine, porcine şi păsări, La lucrările de pregătire a semin gospodăriile colective din Berghin, unor nutreţuri ieftine şi de bună ca Organizaţiile de partid din gospo populare cerute de ascultători ; Tinereţea lui Maiacovshi — cine-
consiliul de conducere al gospodăriei, ţelor s-au evidenţiat colectiviştii In- Blandiana şi altele, care au obţinut litate. dăriile colective au datoria să acor 15.00 Din viaţa satelor patriei ; matogralul „M uncitorul" ; LONEA ?
de o atenţie sporită problemei asi
Medicamentul care ucide — cine
Ţiriînd seama de faptul că unele
îndrum at de către organizaţia de năş Todoni, Ion Creţu şi Ion Todo- circa 3.000 kg. fîn de trifo i la ha. plante furajere cum sînt lucerna, tri gurării unor cantităţi îndestulătoa 15,20 Program muzical dedicat matogralul „M inerul" ; TElUS: Tu-
partid şi a întocm it un plan concret, roni. O altă plantă furajeră valoroasă este foiul, borceagu), sfecla şi altele, se re de furaje. fruntaşilor dc pe ogoare ; 16,43
sparcela, care se poate cultiva pe rlor. seria I si II — cinematogralul
In care au fost stabilite lucrările ce M A R IA CĂRBUNAR însămînţează în epoca l-a, trebuie In acest scop trebuie larg popu Transm isiune sportivă : 18,00 Me „V ictoria" ; APOLDUL DE SUS:
terenurile ce nu pot fi folosite pen să se ia măsuri neintîrziale pentru larizate metodele agrotehnice ce se
urmează a fi efectuate pe cele 124 inginer agronom tru alte culturi, asigurînd obţinerea procurarea sem inţelor necesare fie- cer a fi folosite tn cultivarea plan lodii populare interpretate de A r- Dintele de aur — cinematogralul
lemiza Bejan, Dan Moisescu şi lo-
acest
ha. păşune, în vederea creşterii pro telor furajere, precum şi experien sif M ihu ; J0,30 C ărţi care vă aş „23 A ugust"; C A L A N : Ah, „Tabăra
tineret — cinematogralul
ţa pozitivă obţinută de gospodăriile
ducţiei de masă verde la ha. După colective fruntaşe. Organizaţiile de teaptă ; 19,00 Am îndrăgit o melo IC .S IL ".
prezentarea planului în adunarea îndrumarea metodică bază din brigăzi au sam na de a or die — emisiune de muzică uşoară
generală, acesta a fost defalcat pe ganiza o temeinică muncă politică de romînească ; 19,30 Program de ro B U L E T I N
masă în scopul convingerii fiecărui manţe ; 20,05 Teatru Ja microfon M E T E O R O L O G I C
brigăzi şi echipe. O dată cu topirea colectivist asupra rolului pe care îl ciclul ..Mari in«f*rprc*li rom îni din
a unităţilor culturale
zăpezii, colectiviştii din Nădăştia au are sporirea producţiei de furaje trecui" : Ion Manolescu „In a- PENTRU 21 ORE
început să îm prăştie muşuroaiele şi în dezvoltarea sectorului zootehnic m urg" ; 22,20 Muzică uşoară in Vreme umedă cu cerul mai m ult
şi mărirea ve n itu rilo r gospodăriei, acoperit. Vor cădea precipitaţii sub
să taie arboretul. Pînă In ziua de In raionul nostru există cinci cen de activitate a centrului metodic res tăţire a activităţii pe viitor. Fiecare precum şi a va lo rii zilei-muncă. terpretată de Connie Francis ;
tre metodice : la căminele culturale pectiv. La Zlatna, de exemplu, la o dintre cei care au luat cuvînlui a 22,35 Muzică de dans. formă de ploaie, iar in regiunea de
14 martie a.c. lucrările am intite au Dezvoltarea bazei furajere ia ni munte sub formă de lapoviţâ. V in-
din Zlatna, Stremţ, V inţu l de Jos, acţiune întreprinsă recent, tov. Po- apreciat organizarea unor astfel de
fost executate pe 50 ha. Hăpria şi Cricău. Pînă nu de m ult pescu Constanţa, directoarea căminu acţiuni la centrele melodice, fiind velul cerinţelor actuale, prin e xtin CINEMA lul va sufla p o triv it cu intensifi
activitatea acestora nu s-a ridicat la lui cultural, a prezentat referatul deosebit de instructive pentru acti derea c u ltu rii celor mai valoroase cări din sectorul sudic. Tempera
Cele mai bune rezultate le-au ob plante furajere, asigurarea însâmîn-
nivelul sarcinilor, m ărginind u-se „Cum a atras căminul cultural din vitatea lor practică. 22 M A R TIE I9G4 tura in creştere uşoară ; ziua va
ţin u t colectiviştii lanăş Todoni, A- doar la prezentarea unor programe Zlatna In activitatea culturală tine Şi la celelalte centre metodice sînt ţă rii în condiţii optime, aplicarea D EV A : Cascada diavolului — ci- fi cuprinsă in tre 5 şi 10 grade, im
ron Ghiorghioni Bivolu, Ileana Ju artistice, a unor cărţi, neglijîndu-se retul şi femeile" iar tov. Marca Iu prevăzute in planurile de muncă ac complexului de măsuri specifice fie nematogralul „Paltia" ; Vară ro noaptea între 2 şi minus 1 grade.
tocmai problemele principale de care lian, bibliotecar şef la biblioteca ra cărei c u ltu ri şi îm bunătăţirea pajiş mantică — cinematogralul „ Arta" ;
dele şi Paulina Cocoş. ţiuni cu caracter metodic şi instruc tilo r naturale constituie o premiză
trebuie să se ocupe aceste centre: ională, un referat privind metodele tiv. Pc raza centrului metodic din PETROŞANI: Priveşte înapoi r-u PENTRU URM ĂTOARELE
CA ROL JUDELE îndrumarea metodică a un ităţilor ce trebuie folosite în munca de d i Stremţ, pe lingă materialele teoreti im portantă pentru sporirea produc mlnie — cinematogralul „ Republi :i Z IL E
preşedinte al G.A.C. culturale. fuzare a cărţii. Ca aplicaţii practico ce se vor organiza ca a ctivităţi prac ţiei de carne, lapte, lină, ouă etc. ca" ; Magazin lilm — cinematogra Vreme schimbai oaie, favorabilă
P rintr-o muncă susţinută, gospodării
Analizînd activitatea centrelor mev au fost organizate o după-amiazâ de tice „O seară de calcul" pe teme le le colective şi de stat, aplicînd mă ful „7 N oiem brie"; ALBA IU L IA : precipita ţiilo r locale şi cu tempe
A sig u ra re a se m in ţe lo r todiee, biroul executiv al com itetu basm, însoţită de proiecţii de d îa fil gumicole, recenzia rom anului „C or- surile indicate de ştiinţă şi practica Valsul nemurilor — cinematogralul ratura în uşoară creştere.
lui raional pentru cultură şi artă a me, un concurs „Cine ştie zooteh dovanii" şi un program al brigăzii
necesare luat o seamă de măsuri care să r i nie, cîştigă" şi un program al brigă artistice de agitaţie. La căminul cu l agricolă înaintată, sînt în măsură să
pună în valoare condiţiile favorabi
dice calitatea muncii acestora. Ast tural din Gnlda de Jos, aparţinător
Procurarea din tim p a cantităţii fel, ia fiecare centru melodic au zii artistice de agitaţie. centrului metodic din Cricău, se vor le pe care le au pentru creşterea In baza normativelor în vigoa
necesare de seminţe pentru insămin- f?st alcătuite planuri concrete de ac O instructivă acţiune a avut loc şi organiza, o seară de întrebări şi p ro ducţiei, de furaje, asigurînd ast re, întreprinderea pentru colec
ţările de prim ăvară, din soiuri de tivită ţi şi reorganizate colectivele de la centrul metodic din V inţul de Jos, răspunsuri pe teme zootehnice, un fel dezvoltarea continuă a sectorului tarea metalelor — I.C.M. — poa m m mdma
unde au participat directorii cămi
muncă. De asemenea, comitetul pen simpozion lite ra r şi un program ar zootehnic.
înaltă productivitate, este una din nelor culturale, bibliotecarii şi res te acorda premii în bani şi obiec
tru cultură şi artă- s-n ocupat mai tistic.
condiţiile care conduc la obţinerea atent de îndrumarea şi sprijinirea ponsabilii caselor de c itit din Oarda. Casa raională de cultură, în planul te de la 600 la 1.500 lei, membri-
de producţii sporite. La gospodăria directă a acestor centre melodice Vi nţ şl In uri. Pe lingă lecţiile cu ca său de activitate privind sprijinirea Caravana sanitară lor organizaţiilor U. T. M. şi de
prin specialiştii săi. racter profesional, aici s-au organi
agricolă colectivă din Nădăştia In zat cîteva acţiuni interesante în ca centrelor metodice, a prevăzut, p rin pionieri, şcolarilor, delegaţilor de
In urma acestor măsuri, intr-un tre altele şi prezentarea unui spec
ferioară, prin grija consiliului de termen scurt, la centrele metodice drul unei joi de tineret. Astfel, tov. tacol la centrul de raion, iar bib lio tn scopul prevenirii îm bolnăvirilor stradă, deputaţilor şi ns^snbiilor
au avut loc acţiuni practice şi lecţii Repede Sabina, directoarea cămi
conducere s-a reuşit ca pînă la a- teca raională va organiza cu acest prin grija organelor medicale şi de sfaturilor populare, comitetelor
prolesionale, la care au participat nului cultural, a prezentat referatul Cruce Moşie, la Combinatul siderurgic,
ceastâ dată să fie procurate 1.800 prilej o acţiune cu cartea. La această de femei şi persoanelor din ca
toţi activiştii culturali de pe raza „Cum contribuim la eduenrea tinere manifestare culturală vor participa din Hunedoara s-a deplasat o cara
lu lu i în cadrul jo ilo r de tineret", iar vana sanitară. In prima zi, persona drul întreprinderilor, care pe ba
toţi directorii căminelor culturale şi
lul mcdico-sanitar a făcut eoni toiul
Spectacole ale artiştilor amatori tov. Gheorghe Cornescu, Bâcîlă Ma bibliotecarii de la sate. m uncitorilor de la uzina cocsochiml- za sarcinilor de predare şi a an
ria şi Stînea Xenia au prezentat un
Noi vom acorda pe v iito r şî mai
Jurnal vorbit pe tem a: „Cum să ne multă atenţie centrelor metodice — cd. In primele ore ale dim ineţii s-au gajamentelor luate au realizat şl
Recent, form aţiile arlîslice ale că Zdrapţi, care în cadrul unor schim comportăm în viaţa de toate zilele". mijloace eficace de răspindire a ex prezentai la control muncitorii şi teh predat în cadrul trimestrului res
m inului cultural din Rapoltul Mare buri de experienţă, au pi-ezentat aici A iît la centrul metodic din Zlatna, perienţei bune pentru activiştii cul nicienii care au lucrat in schimbul de pectiv, cele mai mari cantităţi de
au prezentat pe scena căm inului cul un spectacol reuşit. A rtiş tii ama cil şi la cel din V inţul de Jos, ac turali. noapte. Apoi s-au prezentat şi mun deşeuri metalice.
tural din Slntandrei, un reuşit spec tori Gheorghe Ştefan, Marta Ahnă- tiviştii culturali au purtat discuţii 1UIRCEA VAIDESEGAN cito rii altor sedii.
tacol. Spectatorii prezenţi in sală au şan, M aria Ruda şi a lţii au fost a- pe marginea acţiunilor ce au avut directorul Casei raionale de IO AN PÂTRAŞCU
aplaudat îndeosebi brigada artistică plaudaţi în nenumărate rinduri. loc, propunînd noi forme de îmbună cultură Alba corespondent
de agitaţie, echipele de dansuri popu FLORIN BENEA ÎNTREPRINDEREA P O » Şl LUCRĂRI SPECIALE
lare şi soliştii vocali. D intre a rtiştii corespondent
amatori ai căm inului cultural s-aue- Jl
videnţiat tin e rii Maria Mere, Elena Cu p rile ju l adunării generale a TRANSPORTURI DIN BUCUREŞTI -
Meştereagă, loan Cârpinişan şi Ro colectiviştilor elevii şcolii din Ungu-
man Branea şi instructorul form aţii rci, raionul Sebeş, au piezentat pe ŞANTIERUL LUCRăftl SPiCIALE DEVA
lor artistice Pelinci Eugen. scena căm inului cultural din locali
ION' ŞOTÎNGÂ
tate un frumos program artistic.
corespondent
In curînd pe aceeaşi scenă briga Va ţine un concurs, în conformitate cu
da artistică de agitaţie a căm inului
Form aţiile artistice ale căminului cultural va prezenta textul „Satul H. C. M. nr. 87551960, pentru ocuparea a
cultura) din comuna Lnncoiul de Jos, nostru, tot mai frumos", ia r echipa
raionul Brad. s-au deplasat recent in de dansuri, o suită de jocuri populare 24 posturi de maiştri principali şi mai
satul Valea-Bind, unde au prezen romîncşti.
tat un bogat program artistic. IO AN ADAM ştri construc|ii-montaje (civile, industriale,
In cadrul program ului şi-au dat corespondent
concursul brigada artistică de agi 4r hidrotehnice, căi ferate, drumuri şi poduri)
taţie, corul, echipa de dansuri şt so
Căminul cultural din Pianul de
liştii vocali Constantin G avrilă şi Sus, raionul Sebeş, a găzduit in zi precum şi de maiştri principali şi maiştri
Rodica Benea. lele trecute echipele artistice de a- mecanici (utiloje construcţii-montaje şi uti
Spectatorilor le-au plăcut mult matori din Pianul de Jos, Strungari,
cîntecele cu care s-a prezentat co Purcăreţi şi echipa locală, care au laje drumuri şi poduri).
rul, programul brigăzii artistice de prezentat un frumos spectacol.
agitaţie şi jocurile populate interpre S-au remarcat în mod deosebit e- Concursul se va Jine în ziua de joi, 13 îunîe
elupa de dansuri din Pianul de Sus,
tate de form aţia de dansuri. 1964 orele 3, la sediul şantierului din comuna Buru- i
coiul căm inului din Pianul de Jos
Si locuitorii din Luncoiul de Jos
şi solistul vocal Micolae Opris. iene, raionul I ia, regiunea Hunedoara.
au p rim it recent vizita a rtiştilo r a- SIÎVIION PISOI Aspect de la concursul cultural artistic al şcolilor medii şi pcofcsiona le din oraşul Deva.
inatori ai căm inului cultural din corespondent IN FOTO : Formaţia dc fluieraşi a Şcolii profesionale Deva, clasifi cată pc locul II. Foto : GII. ŞÂNDREANU C o n d i ţ i i l e d e a d m i t e r e l a c o n c u r s
s î n t :
— sa fie ab so be nfi a l şcolilo r tehnice de m aiştri
Plenara C onsiliului regional U.C.F.S. Avînd in vedere specificul mun
care a avut loc de curînd, a analizat Activitatea de cultură fizică cii din m ajoritatea între prin derilor sau a i unei şcoli echioatente;
activitatea sportivă desfăşurată Ima regiunii, mai m ulţi vorbitori au a-
nul trecut In regiunea Hunedoara. preciat că sînt largi posibilităţi pen — sau, să aibă 12 ani îm p lin iţi în fu n c ţie de
Din darea de seamă prezentată de şi sport, mereu îmbunătăţită tru dezvoltarea boxului, halterelor m a istru sau m aistru p rin cip a l, la d a ta de 1 iu lie 1956.
tov. Bucur A ureliu, preşedintele Con şi luptelor. Din păcate insă în a-
s iliu lu i regional U.C.F.S. cit şi din dis ceastă direcţie s-a făcut m ult prea înscrierile la concurs se fac prin cerere scrisă,
cuţiile purtate a reieşit că sub îndru nivelul scontat. La aceste acţiuni au Incepînd cu luna m artie a.c. s-a puţin. De aceea regiunea noastră
marea organelor şi organizaţiilor de şit tocmai pentru că în alcătuirea dat startul intr-una din cele mai largi este slab reprezentată la unele com adresafă şantierului pînă în ziua concursului.
partid, activitatea sportivă s-a îm program ului şi mobilizarea cetăţeni fost atraşi puţini tineri, iar de cele com petiţii sportive de masă, Spar petiţii republicane.
mai multe o ii lotul s-a rezumat la
bunătăţit. In atenţia organelor şi or lor. asociaţiile sportive au colabo Nesntislăcâlor se lucrează şi in a-
rat strîns cu organizaţiile dc U.T M. excursiile organizate prin O.N.T. tachiada republicană, competiţie or
ganizaţiilor U.C.F.S. a stat dezvolta Carpaţi. In arest sens, plenara n su ganizată în cinstea celei de a X X -a t rage rea fem eilor în a ctivităţile spor
rea educaţiei fizice de masă, ridica şi conducerile căminelor culturale. La bliniat că va trebui să se organizeze aniversări a eliberării patriei. Mai tive. De aici şi explicaţia că în re
rea perform anţelor sportivilor con buna desfăşurare a m anifestărilor drum eţii şi excursii în ju ru l locali giune avem puţine echipe fem inine
sacraţi, selecţionarea şi formarea de sportive şi-au adus contribuţia in tăţilor, ciclo şi mototurism, serbări m ult ca oricind asociaţiile sportive, afiliate.
cadre necesare mişcării de cultură struclorii voluntari c il şi com isiile pc cîmpeneşli care să aibă un bogat ca cadrele sportive, instructorii volun Rcferindu-se la rezultatele obţinu
fizică şi sport, întărirea a ctivităţii ram uri de spoit din cadrul oraşului racter educativ şi recreativ. Sub po tari. toţi factorii chemaţi să sprijine te de echipele de performanţă, mai
cultural-educalive in rîndul sp o rtivi regional sau raionului. mişcarea de cultură fizică şi sport, m ulţi tovarăşi arătau că ele sint in IA LUCPUL PE m p
lor şi alte sarcini. Consiliile U.C.F.S., sublinia iov. D. sib ilită ţi s-a m uncit în această direc trebuie să-şi aducă aportul la buna fluenţate in mare măsură de proce
C hirilă, s-au ocupat cu mai mul la ţie in asociaţiile sportive din raioa organizare şi desfăşurare a întreceri sul instructiv-educativ ce se desfă r o L O S / j /
Mase largi de oameni grijă de mărirea num ărului de ac nele Haţeg, i 1 ia şi oraşul Deva. lor. Să mobilizăm în cadrul Sparla- şoară in rîndul sportivilor, de în tă ri
tivişti voluntari cît şi de instruirea- . Pentru a organiza in mod plăcut chiadei republicane toţi tin e rii şi t i rea disciplinei. Or, aşa cum se ve m m a Di sMH/m*
în mişcarea sportivă lor. Rezultatul a constat in îm bună tim pul liber şi a atrage la manifes nerele din oraşele şi satele noastre ! de, la multe asociaţii sportive acestea
Atragerea unei maso lot mai largi tăţirea a ctivită ţii sportive de masă. tările sportive cît mai m ulţi oameni sînt neglijate. De cele mai multe ori
de oameni ai muncii, în special a t i Ca urmare a muncii depuse în a ai muncii, plenara a recomandat ca Sportul de perform antă acest lucru porneşte tocmai de la
neretului, in practicarea cu ltu rii f i sorinţii ca Parîngul Lonea, Siderur asociaţiile sportive să fie îndrum a cadrele chemate să facă instruirea
zice şi a sportului constituie una din gislul Hunedoara, V ictoria Călău, te să organizeze în fiecare lună cel la un nivel mai înalt şi educarea sportivilor, ei înşişi fiin d
sarcinile principale puse in faţa Voinţa Deva şi Ştiinţa Alba iulia, A nul sportiv 1963 a fost mai fru c certaţi cu disciplina. Astfel stind lu
U.C.F.S de către partid şi guvern. campionatele de casă şi celelalte ma crurile nici nu se j>oate vorbi de o
legiunea
tuos pentru sportivii din
M ililîn d pentru traducerea acestei nifestări sportive au fost bine orga. Pe marginea plenarei Hunedoara. Rezultatele obţinute de instruite a sportivilor. Asemenea e-
sarcini, sub îndrumarea organizaţii nizaie, ia r participarea mare. Bine monstrează că atunci cînd există xomple oferă echij^ele de fotbal M i
lor de partid şi avînd sprijin u l larg au muncit şi cluburile sportive din Consiliului regionali U.C.F.S. nerul Tcliuc, M inerul Ghelar, Tex
al organizaţiilor de U.T.M., sindical oraşele Deva, Hunedoara şi Petro preocupare, se găsesc suficiente re tila Sebeş şi altele.
şi femei, în regiunea Hunedoara, in şani, cît şi consiliile raionale din A l surse şi în regiunea noastră pentru Slabă este şi instruirea tehnică şi
anul care s a încheiat au fost cu- ba şi Orăşlie. ridicarea sportului de performanţă. tactică. Iată un m otiv serios pentru
pi ir.şi un marc număr de oameni ai Comparind rezultatele cu posibili puţin o excursie şi o dum inică cultu- Este suficient să arătăm că in anul tare echipele de fotbal M inerul Lu-
muncii în a ctivităţile sportive. In tăţile şi condiţiile existente in re rnl-sporlivă. 1963 au promovat în categorii supe peni, Jiul P etrila, V ictoria Călan şi
com petiţiile de masă organizate an giunea Hunedoara, lucrările plenarei Plenara a scos in evidenţă şi fap rioare echipa de baschet băieţi Au Siderurgislul Hunedoara n-au obţi
fost cuprinşi în etapele pe asociaţii au arătat vă nu s-a făcut totul. In p ri tul că nu pesle tot campionatele pe rul Brad, echijjelc de volei fete Cor- nut rezultatele dorite.
376.150 participanţi. De o largă popu mul rind s-a pus prea puţin accent asociaţii se desfăşoară in mod regu vinul Deva şi de băieţi Ştiinţa Pe Nu sînt lipsite de răspundere pen
laritate s-au bucurat cele 1.010 du pe organizarea form elor simple de lat. In multe din asociaţiile sportive troşani. Tot in anul trecut voleiba tru rezultatele slabe obţinute nici
m inici cultural-sportive organizate practicate a sportului, accesibile vi din Alba, Sebeş, Mia, Brad, nu s-a listele de la şcoala pedagogică Deva sectoarele tehnice ale consiliilor re U i'T iK
In regiune, cît şi întrecerile din ca nei largi mase de sportivi, acţiuni care organizat cu m em brii U.C.F.S. nici o şi handbalistele de la Ş.S E. Petro gional, orăşeneşti regionale şi raio
drul s par iacii iadei de vară şi ia r au uu im portant rol in călirea fizică astfel de întrecere. La continua îm şani au cucerit locul I la campiona nale U.C.F.S. Ele nu au controlat şi
nă, Cupa agriculturii, crosurile şi a l şi educarea tinerelului. bunătăţire a a ctivită ţii sint chemaţi tul şcolar, iar Ştiinţa Petroşani locul îndrum at sistematic munca b iro u ri
tele. Deşi inti-odus de curînd, con Cu toaie că Spartachiada de vară şi să-şi aducă aportul cadrele de spe I la finala cam pionatului universitar lor secţiilor pe ram uri de sport, pro
cursul pentru cucerirea insignei de iarnă cît şi crosul „Să inlîm pinâm cialitate şi activiştii voluntari. Aşa dc fotbal. S portivii Lcontin Ciortan cesul de instruire şi nu au stim ulat
polisportiv a atras pînă acum peste I M aiu s-au desfăşurat in mai bune cum sublinia tov. A urel Văideanu, (navomodele), loan Stoica (lupte), interesul antrenorilor pentru ridica
12.400 sportivi. condiţiuni, în unele asociaţii sporti acest lucru nu se face sim ţit peste Mariana Hlopelchi (tir) au devenit rea ca lifică rii lor. 'tgftACtXŢAg PtHTgU CAlÂEAl ŞTAKTA STUPULUI
Un mare număr de oameni ai mun ve nu au fost m obilizaţi nici jum ă lot. Cum explică de pildă încrederea campioni republicani. Aşa se explică de ce în regiunea
cii de la oraşe şi sate au fost antre tate din num ărul m em brilor U.C F.S. ce le-a fost acordată unii membri ai Cu toate acestea, rezultatele sînt Hunedoara nici un sportiv nu şi-a în
naţi în cadrul concursurilor de ca In acelaşi tim p întrecerile nu s-au com isiilor regionale pe ram uri de unilaterale. La unele ram uri de spoi t deplinit norma olimpică pentru anul
sport care în decurs de un an de zi 1963.
să. a întrecerilor pentru cel mai organizat la toate ram urile de spori cum sini atletism ul, gimnastica, hal Cen tur a oi sig uranţa
bun sportiv din întreprindere sau incluse în regulament. Aşa s-a întîm - le nvi au făcut nici o ieşire pe teren terele, ciclism ul, rezultatele nu sînt In regiunea noastră, s-a subliniat
pentru a ajuta la organizarea de ma
sal, precum şi la acţiunile turistice plat la Constructorul Hunedoara, la nivelul co n diţiilor şi posibilităţi în cadrul plenarei, lucrează mj-
Faptul că la o serie de acţiuni şi C.F.R. Teiuş, Jiul Petrila şi altele. nifestări, a da îndrum ări in munca lor existente. neri, siderurgişti, constructori har
manifestări sportive s-a reuşit să fie Deficienţe au fost şi în etapele u r com isiilor raionale ? La atletism, sublinia tov. T. Dră- nici. Prin munca lo r ei sînt apreciaţi
atraşi un mare număr de partici mătoare. La Brad, Sebeş şi Alba nu Dacă activitatea sportivă nu s-a gan, avem echipe bune la jun iori, şi stim aţi in întreaga ţară, se numă
panţi, subliniau în cuvîntul lor iov. toţi sportivii clasificaţi în prima eta desfăşurat peste tot la ni voi vil posi recrutaţi din rîndul elevilor. Dar du ră printre colectivele fruntaşe pe ţa
Mihaî Bânulcscu, Stelan Dănescu, pă au participat la întrecerile eta b ilită ţilo r vinovat se face şî biroul pă terminarea şcolii nimeni nu se ră Tocmai de aceea sportivii din
Nicolae Almăşan şi a lţii, este rezulta pelor a Il-a şi a IJI-a. C onsiliului regional U.C.F.S. In une mai ocupă de aceşti sportivi, sînt regiunea Hunedoara vor trebui să
tul colaborării strinse care a existat Deşi regiunea noastră oferă largi le perioade acesta a desfăşurat o daţi uitării. JCste şi acesta un motiv se pregătească temeinic pentru a ob
cu celelalte organizaţii de masă. Du posibilităţi turistice, aceasiă latură muncă unilaterală, neglijînd proble pentru care sc simte lipsa seniorilor ţine perform anţe cit mai valoroase.
m inicile sportive de exemplu, au reu a muncii educative s-a desfăşurat sub me Ia ordinea zilei. la concursurile atletice. F. V A S ILE