Page 71 - 1964-03

Pag. S
Nr. 2871 Drumul socialismului

Pe scurî de ia corespondenţi
OYdanl de muncă rodnică Bodişteanu, Tiberiu Kerekeş, Ioan

• La gospodăria agricolă colecti­
ch iziţii (A. ANCA).
vă din Alba Julia, pentru fertilizarea acestui magazin şi in munca de a- Todea, Beniamin Carăguţ şi alţi lu­
tantă deoarece, aici în tim p ploios Iată lucruri la care şi-a adus con­ terenului s-au transportat î:i cimp o Dc curind, la G A C. din Miceştî crători de la G.A.S. Gelmar. (S. MU-
KEŞAN).
circulaţia era aproape imposibilă. trib u ţia fiecare cetăţean în parte. 10 lone îngrăşăminte chimice şi 1.200 a avut loc o consfătuire cu legumi­
Pentru acest drum , cu s p rijin u l sfa­ Calculele făcute arată că la lucră­ tone gunoi de grajd. In acenslă ac­ cu lto rii din raionul Alba. Cu acest ® C olectiviştii din Boz, raionul
tului popular raional, s-au procurăt rile gospodăreşti şi de înfrum useţare ţiune s-au evidenţiat colectiviştii prilej s-au făcut dem onstraţii prac­ (lin. au transportai in cimp mari
1 500 tone piatră brută din cariera au participat 2.678 cetăţeni, care au Ana Buciuman, M aria G ligor, Nico- tice p rivind confecţionarea ghivece- cantităti de îngrăşăminte organice
Brănişcu-llia. Transportul pietrei efectuat 154.987 ore muncă patrio­ <ae Crăciun, Iulian Scheau si a lţii in vederea fe rtiliz ă rii terenului. La
din gara Cunţa, săparea vechiului tică. Valoarea lu crărilor pe cap dc (P. TOM A). lor nu tritive , s-au prezentat refera­ acea.slă acţiune au participai nume­
drum , nivelarea şi transportul nisi­ locuitor se ridică la 1GG.40 lei. te privind producerea legumelor tim ­ roşi colectivişti. Numai iov. Gheor­
pului necesar s-au făcut prin m un­ Rezultatele obţinute, subliniau mai ® Pentru producerea răsadului pu rii în c u ltu ri protejate, produce­ ghe Juşcn. cu atelajul pe caic il are
că patriotică. Numai la această lu ­ m ulţi cetăţeni în cadrul adunării necesar dc legume, la C.A.C. din Si- rea sem inţelor dc legume, lucrări la in prim ire a transportat peste 103
crare s-au efectuat 10G.5G0 ore de festive, ne mobilizează şi pentru v ii­ meria s-au pregătit peste 400 m p. răsadniţe ele. (N. IR1MIE). tone gunoi de grajd. (M lHON ŢIC).
muncă patriotică. Z ilnic aproape, pe tor. răsadniţe din care o suprafaţă în­ ° P rintre colectiviştii care s-au
acest „şantier” puteau fi văzuţi or- Ceea cc şi-au propus cetăţenii co­ semnată a şi fost însâmînţatâ. In videnţiat în însuşirea lecţiilor pre­ o Gospodăria colectivă din Snrm i-
ganizînd munca, m obilizind cetăţe­ munei Doştat să realizeze va schim­ această acţiune s-au evidenţiat co­ date la invăţăm întul agrozootehnic segeiu/.a s-a dezvoltai şi se dezvol­
nii sau lucrind ei înşişi, deputaţii ba şi mai m ult aspectul satelor. lectiviştii Ana Ru.su, Snvina Cosma de masă, care a fost organizat la tă de la un an la altul. In felul a-
Ioan Coiîrlea şi Nicolae Sîrbu. Un P rin tre obiectivele stabilite se nu­ şi Ilozalia Pcter. (N. BODEA). gospodăria colectivă din Clopot i va, cesla, averea obştească a ajuns ui
sp rijin substanţial l-a dat şi condu­ mără ridicarea în roşu a căm inului • Pregătiri temeinice pentru pro­ raionul Haţeg, se numără Ioan Gâ- tî)G3 la peste 3 300.000 Ici laţâ de nu­
cerea G A S . Boz prin asigurarea cultural, continuarea pavajului la ducerea unor cantităţi sporite dc le­ mai i . 100.000 lei cît însuma in I9GI.
unor mijloace de transport şi m obili­ Boz pe incă 500 m., curăţarea văii gume s-au făcut şi la G A C. din vană. Petru Avrăm oni, lonuţ Bo­ Paralel Cu aceasta a crescut şi fon­
zarea lucră to rilo r de aici. Doştat — Drasov pe încă 4 km, plan­ Strei, oraşul regional Hunedoara. ţea, Petru Boceai şi a lţii. <M. RADU). dul de bază care a ajuns la aproape
La înfrumuseţarea satului Boz a tarea a 1.500 pomi ornam entali şi Aici s-au însăm inţat 375 m p. cu 2 m ilioane lei (A. M AG U KEAN U).
• Zilele trecute, dîn iniţiativa Co­
co n trib u it şi renovarea vechiului Iir­ altele. Garanţia realizării lo r întoc­ varză tim purie, ardei, vinete, roşii m itetului raional U.T.M. Orăştie, la
eal de şcoală. Azi, copiii au o şcoa­ mai stă in entuziasmul şi hotărirea etc. De asemenea, s-au efectuat lu­ gospodăria colectivă din Pricaz s-a • Efectivele de animale ale gos­
lă aproape nouă, spaţioasă, care nici care-i caracterizează pe toţi cetă­ crări de irigare pe o suprafaţă de organizat o consfătuire cu tinerii podăriei colective din Ohaba, raio­
măcar nu mai seamănă cu vechea ţenii de aici. 5 hectare. (T. HORVAT). nul Sebeş, sporesc sim ţitor. P otrivit
clădire. crescători de animale din raion. planului de producţie, la slîrsilu l n-
Tot la Boz s-a construit şi un pod * • In vederea plantării pom ilor pe A ici, specialiştii au prezentat refe­ nuluî 19G4 ele vor număra 58G bo­
de cim ent peste valea din centrul In cadrul adunării festive cetăţe­ o suprafaţă de 10 ha., colectiviştii din rate şi s-au făcut aplicaţii practice vine, din (are 29G vaci. 291 porcine,
Ioan Făgădaru, avea vocea între­ satului. neşti care a avut loc zilele trecute, Miercurea au procurat m aterialul să- privind îngrijirea anim alelor. (L. iar efectivul oilor va trece dc 1.200
tăiată de emoţie. In faţa oamenilor Nicolae Goagăş, Gh. Do.şteţan, Ilis îi tov. Ioan Roş, secretar al Com itetu­ d ilo r necesar si au săpat 2.G00 grooi JOS AN, M. SI DON IA , T. MIM UT). capele (E M IL ŞTEF).
mai vorbise, dar acum era vorba de Munteanu sînt numai cîţiva din te i lui executiv al S fatului popular re­ Muncitoarea Sbîrcea Aurelia, dc (GH. LO M NAŞAN ). • In această prim ăvară, suprafa­ ° Lucrările de pregătire a cam­
ceva cu totul deosebit. Munca lor, a care au participat la aceste lucrări. gional a înm uiat diploma de comună fa fabrica „Sebeşul” din Sebeş, lu ­ ţa ocupată cu viţă dc vie la G.A.C. paniei de prim ăvară se desfăşoară
tu tu ro r cetăţenilor din Doştat,»de­ Ei au efectuat in anul trecut peste fruntaşă, clasată pc locul II in în ­ crează Ia o maşină dc tricotat cio­ • Colectivul magazinului alim en­ clin Daia se va extinde pe incă 15 cu bune rezultate şi la gospodăria a-
pusă la înfrumuseţarea şi gospodări- 20 zile de muncă patriotică. trecerea patriotică pc regiune Unui rapi. Fa îşi depăşeşte lunar planul tar nr. 1 din Haţeg şi-a realizat in hectare. Pînâ acum *)-au şi desfundat gricolă colectivă din Petreşti. La e-
rea comunei prim ise o înaltă aprecie­ Lucră ri care au schimbat aspec­ num ăr de 20 deputaţi şi cetăţeni le-a cu 29—30 la sută şi realizează pro­ întregime planul la aprovizionare pe peste 12 hectare. De asemenea, s-au fecmarea lor participă numeroşi co­
re ; locul II pe regiune în întreze- tu l comunei, au îm bunătăţit condi­ fost înminată insigna de „Fruntaş luna februarie, iar la desfacere a în­ confecţionat pe plan local 40 000 lectivişti printre care llie Faur, Ioan
tea^patrîotică desfăşurată intre co­ ţiile de viaţă ale oamenilor, srau fă­ în gospodărirea satelor". duse dc calitate superioară. registrat o depăşire dc 3 la sută. Re­ araci pentru vie. (P. PACURARU).
mune în anul 19G3 in cadrul acţiu­ cut şi în satele Doştat şi Deal. După v. FUftm F oto : V. ONOIU zultate bune au obţinut lucrătorii Oprineseu, S ilvia Dania, Ecnierina
n ilo r gospodăreşti şi de înfrum use­ introducerea curentului electric, ce­ • In cadrul adunărilor sindicalo Blagu, Eugenia Sianciu, Susnnn Co-
ţare. In cadrul adunării festive, p ri­ tăţenii din Doştat şi-au propus să ţinute in întreprinderile şi unităţile nian şi a lţii. (B LA C A PERICLE).
lejuită de inmînarea diplom ei de execute şi lucrările de radioficare a agricole din raionul Orăştie au fost ® Lucrătorii G A.S. din Orăştie an
comună fruntaşă pe regiune, cl a satului. Cei di.n Deal au executat Parcul auto - cît mai raj folosit acordate pentru rezultatele obţinule obţinut in (ursul anului trecut rezul­
spus : două lucrări : electrificarea şi radio- în întrecerea socialistă 1 208 insig­ tate bune pc linia în d ep lin irii planu­
—• M ultora din noi, ne este bine ficarea. Lucrările s-au făcut din con­ ne de „Fruntaş in întrecerea socia­ lui producţiei marfă. Astfel ih anul
cunoscută înfăţişarea comunei de a- tribuţia voluntară, cit şi prin mun­ Creşterea necontenită a volum ului te cu piese dc rezervă pregă­ nc-au asigurai în mare parte oamenii listă" şi 59 diplom e de echipe şi b ri­
cum douăzeci de ani în urmă. Fia n că patriotică. Aproape nelipsiţi au dc transporturi şi a parcului de au­ tite din tim p a determ inat şi necesari care să încarce şi să descar­ găzi fruntaşe. P rintre cei care au 1903 această sarcină a fost realizată
comună înapoiată, cu străzi înglodate fost la toate aceste lucrări tov. Gh. tovehicule cu caic este dotată auto­ scurtarea duratei re paraţiilor cu­ ce maşinile. p rim it insigna de „Fruntaş în între­ in pi opoi ţie de 103 la sulă. (BOBO-
în noroi şi întuneric. Filim on, Nicolae itoş'ianu, Nicolae baza I.R.T.A. din Brad a pus in faţa rente cu 80 la sută. Dc asemenea, Trebuie menţionat, de asemenea, cerea socialistă” se numără L iv iu LEA N 1STOK). ■
Azi însă comuna noastră arc o Da vid şi alţi cetăţeni din sat. colectivului nostru dc muncă sarcina la toate autocoloanele au fost repar­
altă înfăţişare. S-nu înfăptuit lucrări şi faptul că la noi în autobază se or­
O veche dorinţă a cetăţenilor din de a spori permanent productivitatea tizaţi mecanici care execută repara­ ganizează sâpiăm inal şedinţe de a-
cu care se mîndreşte fiecare cetă­ Doştat era şi accca dc a-şi construi muncii. De aici a izvorit şi preocu­ ţii, ia r autocoloanelor Bucova şi
ţean, ca rod al muncii lor, al rezul­ un cămin cultural unde să vizioneze M uncel—Crâciuneşti li s-au re p a rti­ naliză a m uncii. Cu p rile ju l acesta B ine ar fi dacă.!.
tatelor obţinute sub îndrumarea or­ un spectacol, un film , să audieze o parea tot mai susţinută a întregului se analizează deficienţele ce s-au ma­
ganizaţiilor de partid. conferinţă, să-şi petreacă tim pul colectiv dc a folosi c it mai raţional zat ateliere mobile, dotate cu tot ne­ nifestat în ultim a săptâmînă, se tra ­
— Cu ajutorul partidului, azi liber în mod cit mai plăcut. Dorinţa parcul auto. La începutul anului cesarul. Trebuie m enţionat şi faptul sează sarcini de lichidare a lor, iar comitetul pentru cultură şi artă ...comitelui sindicatului de la com­
avem în casă lum ină electrică. As­ cetăţenilor a fost şi obiectivul unui 1964, pentru ca activitatea să se des­ că alim entarea m aşinilor cu carbu­ la şedinţa urm ătoare se urmăresc da­ al Sfatului popular raional Orăştie plexul C.F R. Teiuş—Coşlariu ar ma­
cultăm acum eu toţi radioul sau d i­ studiu profund al comisiei perma­ făşoare cit mai bine, sub îndrum a­ ranţi sc face seara, la sosirea din că au fost duse la îndeplinire. ar programa una dm caravanele ci­ nifesta mai multă grijă (aţă de mem-
fuzorul. La toate acestea cetăţenii au nente dc învăţăm int şi cultură, de rea organizaţiei de bază- R M R , s-a cursă, ca dimineaţa maşinile să fie Folosind aceste metode, cît şi prin nematografice care vizitează satele biii formaţiilor artistice de ama­
m uncit cu multă tragere de inim ă pe lingă sfatul populai- comunal (pre­ întocm it un plan M.T.O. Conform a- pregătite de plecare, să nu se piardă munca ce o desfăşoară conducătorii raionului şi la Costeşti De mai bine tori. Neasigurarea mi|loacclor de
— a spus in încheiere tov. I. Făgă- şedinte tov. Vnsile Cotirlea). Intr-una eestuin, la sosirea din cursă, fiecă­ din tim p u l afectat exploatării lor. auto ca : P ătrui Traian II, Groza de un an cetăţenii de aici nu au transport pentru lormaliile artistice,
daru. din sesiunile sfatului popular au ară­ rui autovehicul i se face o ve rifica ­ M ăsurile aplicate au condus la u ti­ Petru, Glieorglie Uusu, Gheorghe văzut mei un film, deşi posibilităţi In prima fază a concursului al V II-
Locul ÎI pe regiune e o apreciere tat modul şi posibilităţile dc con­ re a stării tehnice. Nu odată s-au de­ lizarea mai m ultor maşini decit s-a Voinea, Petru M artin, Gheorghe Ha- au (ost. lea, a făcut ca acestea — după săp-
la nivelul rezultatelor obţinute în struire a căm inului. Şi cum în obi­ pistat anumite defecţiuni, care s-au prevăzut în planul de stat. La auto­ neş, Nicolae Laslău, A urelian Cazan Un grup dc cetăţeni
întrecerea patriotică, a contribuţiei ceiul cetăţenilor din Doştat stă tre­ înlăturat im ediat în atelierul de re­ buze, autocamioane şi remorci, în loc şi m u lţi a lţii, am reuşit să obţinem tămîni de repetiţii să nu se prezinte
dală de fiecare cetăţean in parte. cerea de la vorbe la fapte, au por­ paraţii. Ca să se evite pe cit posibil de 72 la sută, 58 la sută şi respectiv rezultate bune. Jn luna februarie ...conducerea cinematografului „7 la concurs, iar mulţi dintre artiştii
Dar iată pe scurt care sînt faptele. n it la treabă. In anul trecut, după defecţiunile tehnice, s-a organizat la 53 la sută, cît era planificat din to­ productivitatea m uncii a fost depă­ amatori să se retragă din formaţii­
încă dc la începutul anului 1963, ce s-a discutat cu obştea satului s-a atelierul mecanic, începînd cu 27 ia­ tal parc ; s-a înregistrat o utilizare şită cu 10,2 la sută, ia r la indicatorii Noiembrie" din Petroşani ar lua le respective Acest lucru trebuie
comitetul executiv, sub îndrumarea trecut la confecţionarea pe plan lo­ nuarie a c. munca în două schim buri. de 82 la sută, G9,7 Ja sută şi respec­ transport tone kilo m e tri convenţio­ măsuri pentru o mai bună deservi­ să dea de gîndit comitetului sindi­
com itetului comunal de partid, şi-a cal a 110.000 bucăţi cărămidă din Prin intervenţiile operative ce se tiv 53,G3 Ia sută. nali, transport m ă rfu ri tone kilom e­ re a cetăţenilor cu bilete Aici se catului.
întocm it un plan in care s-au sta­ care deja 75.000 bucăţi au şi fost fac în schimbul doi, privind repara­ mai obişnuieşte ca biletele să se V A S ILF STRFIY1ŢAN
b ilit obiectivele ce trebuie realizate. arse. ţiile urgente, s-a reuşit să se scurte­ Concomitent cu asigurarea unei trice, utilizare parc autobuze şi auto­ vîndă cu şi fără locuri, ceea ce dă corespondent
Planul a fost larg dezbătut in adună­ ze tim pul de im obilizare a m aşinilor. stări tehnice corespunzătoare tuturor camioane, să ne îndeplinim planul în naştere la nemulţumiri din partea
rile cu cetăţenii clin comună, pe cir­ P rintre realizările anului 19G3 se Tot in acest scop s-a introdus me­ m aşinilor, conducerea autobazei din proporţie dc 110, 110,4, 115 şi 114,7 spectatorilor. ...conducerea secţiei raionale de
cum scripţii electorale. Cunoscind ce numără şi curăţarea şi întreţinerea Brad a căutat să asigure şi o exploa­ la sulă. CONSTANTIN IONESCU cineficare dm Haţeg ar rezolva pro­
anume trebuie făcut, cetăţenii s-au prin muncă patriotică a 380 ha pă­ toda reparaţiilor p lin asigurarea din tare raţională a acestora. Conform Cu toate rezultatele bune obţinule corespondent blema sonorului de la cinemato­
tim p cu diverse agregate dc rezervă
m obilizat la înfăptuirea lor. şune, repararea adăpătorilor dîn înţelegerii cu beneficiarii, la sfîrşilu l pină acum, în cadrul autobazei noas­ graful din comuna Rosorod, din a
Cea mai arzătoare lucrare a fost păşune şi construirea a patru po­ ca : deleouri, carburatoare, com- schim bului de muncă ni se confirm ă tre se mai manifestă lipsuri. P rintre conducerea căminului cullural cărui cauză spectacolele cinemato­
pavarea străzii principale din satul deţe din resurse locale pe drum urile presoare dc aer, pompe de apă foile de parcurs, ia r în baza unui conducătorii auto se mai manifestă din salul Pelreni (director Emil Dij*
Boz. O lucrare deosebit de im por­ din raza comunei. ele. înlocuirea agregatelor defcc- form ula r se stabileşte şi producti­ indisciplină. Din această cauză mărescu) s-ar ocupa mai mult de grafice sînt de slabă calitate. Tot
vitatea zilnică a autovehiculelor. Gheorghe Neaga, Sebastian M un­ activitatea cultural-educativă din sal, din acest motiv numărul spectatori­
Pentru sporirea indicelui de u tili­ tean, conducători auto, Remus Bă- de alcătuirea unor formaţii artisti­ lor de film s-a redus IOAN T Ilin T
zare a maşinilor,.-s-au luat măsuri ca ianţ, revizor tehnic, au d a t’ nostere ce de amatori Tinere talente, dor­ corespondent
transporturile să sc facă pe cît po­ la accidente de circulaţie De aseme­ nice de muncă, sînt. Trebuie însă
sibil p lin -p lin . De pildă, la Barza nea, parcul de autocamioane poate fi şi interes dm partea conducerii că­
transportăm pentru exploatarea m i­ mai bine folosit Sub îndrumarea or­ minului .. s-ar lua măsuri ca administra­
nieră lemn de mină şi balast. La în ­ ganizaţiei de bază P. M. R. ne vom Un grup dc tineri iilcm işli torul cantinei miniere din Ghelar
toarcere, dinii* o carieră autocamioa­ strădui să lichidăm toate deficienţele să-şi facă datoria si să nu mai a-
nele noastre transportă la gară pia­ pentru a ne achita cît mai conştiin­ .-.în programarea caravanelor ci­ mîne de pe o zi pe alta muncitorii
tră sau balast. Jn vederea aceluiaşi cios de îndeplinirea sarcinilor încre­ nematografice pentru satele din ra­ care vin să se aboneze la cantină
Lam inoru] blu- scop, s-au luat şi măsuri de reduce­ dinţate. ionul Mia ar fi inclus şi satul Almă- aşa cum procedează in nrezent.
re a tim p u lu i de staţionare la încăr­ ION G U LFA V. SILVESTRU
m ing dc la C.S. şel Nu de alta dar cetăţenii din
cări şi descărcări. Beneficiarii, con­ şeful autobazei I.R.T.A, corespondent
Hunedoara. Lin- acest sat aşteaptă cam de multă
form unor minute încheiate cu noi, din Brad
goul, scos din vreme caravana cinematografică. . colectivul atelierului de reparaţii
cuptor, a po rnit P.USALIN nU ZU RA radio-televiziune din Sebeş s-ar o-
corespondent
pc calea cu ro­ cupa mai mult de executarea co­
le spre prim a ca- casiera cinematografului din menzilor înlr-un timp cît mai scurt.
jă de laminare. Haţeg ar schimba „metoda" sa de
In vederea cunoaşterii cil mai te­ monstrat practic caro sînt părţile Aici se întîmplă ca o repara|ie, ori
Folo : I. TEREK vînzare a biletelor (pe bază de lislă
meinice a maşinii 2 S P.G.-2 cu care componente ale semănătorii, cum sc întocmită acasă) şi ar mai consulta cît ar fi ea de măruntă, să dureze
se va însâmînţa porum bul, zilele tre ­ face verificarea şi reglarea sistemu­ tabelul preţurilor de bilete, deoare­ uneori chiar 2-3 ani. Aşa s-au pe­
cute la S.M.T. din Orăştie a avut loc lui de distrib uţie a îngrăşăm inte­ ce de la trei categorii, ea le-a ledus trecut lucrurile cu aparatul de ra­
instruirea ing inerilor agronomi din lor etc. la una (categoria cea mai mare). dio „Bucureşti” , dat spre reparaţie
gospodăriile agricole colective. Cu a- Totodată, participan ţilor la instruc­ Conducerea secţiei raionale de ci-
cest p rile j coi mai buni ingineri- taj li s-a explicat pe larg modul de nelicare Haţeg este în drept să re­ de către Sfatul popular al comunei
mecanici, printre care Alexandru funcţionale a maşinii şi de remedie­ zolve această stare de lucruri Daia Romînă Dm 1962 şi pină acum,
Roşu, V ictor lanoş şi V irg il Tudon re a d ife rite lo r defecţiuni ce sc pot AU R E L ADÂIMON1 lucrălorii atelierului respecliv n-au
au explicat teoretic şi apoi au de­ ivi in tim pul lucrului. corespondent reparat incă aparatul respecliv.

P l e n a r a d e c o n s t i t u i r e
a C o n s i l i u l u i r e g i o n a l
a l s i n d i c a t e l o r

Zilele trecute a avut loc plenara cese. Consiliul regional al sindicale­ d u ctivită ţi mai m ari cu 30 kg. pe organizaţiile sindicale faţă de buna pentru mai buna organizare şi des­ sînt unii m uncitori care lipsesc de ducalive şi a co n d iţiilo r de muncă şi
dc constituire a C onsiliului regional lor, îndrum at şi s p rijin it de către post faţă de sarcina planificată. desfăşurare a întrecerii socialiste or­ făşurare a întrecerii socialiste. la lucru sau in lirzie , care pierd m i­ de viaţă ale oam enilor muncii.
al sindicatelor Hunedoara. Cu acest Com itelui regional dc partid, a a ju ­ C onsiliile locale ale sindicatelor şi ganizată in cinstea celei de a XX-a Să dezvoltăm continuu nute pi'eţioasc eu plimbarea fără rost In încheierea lu cră rilo r plenarei
p rile j s-a analizat temeinic felul în tat in permanenţă consiliile locale, comitetele sindicatelor — asa cum aniversări a eliberării patriei noas­ în tim pul lucrului. Cu aceşti a luat cuvintul iov. D um itru Bc-
(are s-au ocupat organele şi orga­ organizaţiile sindicale pentru a îm­ s-a desprins dm lucrările plenarei tre. Plenara a apreciat că in în tre ­ atitudinea socialistă oameni este necesar să se ducă o sus­ jan, secretar al C onsiliului Central al
nizaţiile sindicale de mobilizarea oa­ bunătăţi organizarea întrecerii socia­ — au fost orientate pentru a sp ri­ prinderile regiunii există m ari re­ ţinută muncă de educare, mai ales Sindicatelor.
m enilor muncii in vederea realizării liste, astfel incit în centrul acesteia jin i mai concret conducerile tehni- zerve care valorificate, pot să con­ fa]ă de muncă in rîndu rile m uncitorilor mai nou Colectivele de m uncitori, ingineri
şi depăşirii plan ui ui de producţie, să se afle îndeplinirea şi depăşirea co-adm inistrative in realizarea la ducă la obţinerea unor înseninate veniţi în întreprinderi, să li se ex­ şi tehnicieni din întreprinderile re­
Educarea oam enilor in spiritul a-
creşterea prod uctivităţii muncii, re­ sarcinilor dc plan, realizarea de e- termen a prevederilor din planurile sporuri de producţie. tilu d im i socialiste faţă de muncă, plice că orice încălcare a discipli­ giu n ii Hunedoara — a spus vorbito­
ducerea preţului de cost şi îm bună­ eononiii băneşti şi materiale peste M.T.O. privind introducerea tehnicii Sem nificative in această privinţă dezvoltarea acestei a titu d in i, consti­ nei dăunează producţiei. rul — îşi aduc o mare contribuţie la
tăţirea calităţii produselor, dc orga­ cele planificate, îm bunătăţirea cali­ noi, îm bunătăţirea şi perfecţionarea sînt, asa cum a arătat tovarăşul $oi- tuie o condiţie principală pentru în­ Aşa cum s-a subliniat în plenară, înfăplun*ea sarcinilor ec izvorăsc din
nizarea întrecerii socialiste şi a con­ tă ţii produselor. proceselor tehnologice, ridicarea ca­ făptuirea eu succes a sarcinilor tra­ îndrum ate de către organizaţiile de D irectivele celui de-al lll-le a Con­
sfă tu irilo r dc producţie, dc conţinu­ lific ă rii profesionale, aprovizionarea moşi Ştefan, succesele realizate in partid, organizaţiile sindicale, vnr
Preocupindu-sc îndeaproape de prim ele luni ale anului 19G4 la Com­ sate de partid. Introducerea în fie ­ gres al P.M.It. In m ajoritatea între­
tul a c tiv ită ţii cult ural-educative, de sp rijinirea colectivelor pentru reali­ ritm ică cu materiale şi m aterii p ri­ care uzină, fabrică, mină, şantier trebui să desfăşoare o susţinută prinderilor, fabricilor, exploatărilor
me pentru a se asigura participa n ţi­
îm bunătăţirea continuă n condiţiilor zarea angajamentelor luate în între­ binatul siderurgic din Hunedoara. etc. a unei stricte discipline a mun­ muncă de educare a oameni­ m iniere etc. ca rezultat al organiză­
de muncă şi (le viaţă a celor ce m un­ cerea socialistă, biroul executiv al lor la întrecerea socialistă condiţiile Dînd o deosebită atenţie în dep lin irii cii, a unei a titu d in i socialiste faţă lor muncii, folosind in acea.slă rii şi desfăşurării in mai bune con­
necesare realizării şi depăşirii anga­
cesc, dc gospodărirea fondurilor sin­ C onsiliului regional al sindicalelor, a de muncă, contribuie în mare mă­ direcţie toate posibilităţile de care
jamentelor. angajam entelor luate în întrecerea d iţii! ni a întrecerii socialiste, s a reu­
dicale şi dc asigurări sociale. organizat, acolo unde s-au con­ socialistă in vederea creşterii In d i­ sură la mobilizarea oamenilor de a dispun — săli de cultură, cluburi; ci­ şit sa se producă însemnate ca n ti­
In cadrul plenarei s-a analizat de statat răm tneri in urmă, acţiu­ Plenara a scos in evidenţă şî exis­ lucra mai bine, cu mai multă răs­ nematografe — să ia atitudine liotă- tăţi de produse peste sarcinile de
asemenea stilu l şi metodele de m un­ ni care să ducă la îm bunătăţirea tenţa unor lipsuri in organizarea şi cilo r de utilizare a agregatelor şi pundere, pentru obţinerea unor re­ rîiâ şi sa combată stările de sp irit plan.
că ale C onsiliului regional al sindi­ a ctivită ţii economice. Jn unele ex­ desfăşurarea întrecerii socialiste. In maşinilor, siderurgiştii de la H une­ zultate însemnate in activitatea ce înapoiate. Jn fiecare întreprindere, In continuare, vorbitorul a subli­
calelor, ale consiliilor locale şi al o r­ ploatări miniere, îndeosebi din V a­ cursul anului trecut, organele si o r­ doara au produs, peste plan, m ii de o desfăşoară in scopul înd e p lin irii % fabrică, mină, gospodărie agricolă de niat necesitatea ca organizaţiile sin­
ganizaţiile sindicale de la Combina­
ganizaţiilor sindicale. sarcinilor de producţie. stat, S.M.T., organizaţiile sindicale
lea Jiu lu i, unde existau unele b ri­ tul siderurgic Hunedoara, exploata­ tone oţel, fontă şi laminate. Aşa cum au arătat iov. Ioan Du- dicale, conduse şi îndrum ate de că­
găzi ce nu-şi realizau în mod n i­ rea m inieră Barza, întreprinderile vor trebui să dezvolte o puternică o- tre organizaţiile de partid, să se
Ţ inind seama de Motărîrca Prezi­
Un sprijin mai $ubsf£n}ial mic planul dc producţie, au fost con­ industriei forestiere şi de construcţii d iulu i C onsiliului Central al S indi­ daş, Carol Dvorac. Gheorghe Sculă­ pinie de masa îm potriva celor care preocupe cu mai multă temeinicie de
rii, Constantin Enoiu şi m ulţi
a lţi
înirecerii socialiste stituite colective care au analizat nu s-au ocupat in mod permanent de participanţi la dezbateri, în între­ încalcă disciplina socialistă a muncii, îndeplinirea planului la toţi in dicii,
cauzele râm inerii în urmă şi au a- calelor, fiecare organizaţie sindicală îm potriva oricăror atitudin i de nepă­ dc înfăptuirea angajamentelor luate
rezolvarea problemelor dc produc­ prinderile regiunii, marea m ajorita­
Experienţa, asa cum s-a subliniat juta t conducerile ichnico-adm inistra- ţie, nu au desfăşurat o muncă con­ va trebui să manifeste atenţie deo­ te a m uncitorilor, ing in e rilo r şi teh­ sare faţă de îndeplinirea sarcinilor in in trecerea socialistă pentru creşte­
în darea dc scamă prezentată de live să stabilească măsuri pentru li­ cretă pentru mobilizarea tuturor sebită în d e p lin irii angajamentelor, nicienilor, însufleţiţi de dorinţa dea de producţie. rea prod uctivită ţii muncii, îm bunătă­
iov. Vichentc Bălan, preşedintele chidarea lipsurilor. O mai rodnică m uncitorilor, ingin erilor şi tehnicie­ să acorde, pe baza unor ana li­ traduce in viaţă sarcinile trasate de In cadrul dezbaterilor a luat cu- ţirea continuă a ca lită ţii produselor
preocupare a existai şi pentru gene­ vîntul tov. Gheorghe Vuşdea, secre­ şi reducerea preţului de cost.
C onsiliului regional al sindicatelor şi ralizarea şi extinderea iniţia tive lo r n ilor in întrecerea socialistă S-a ze temeinice, color ee au fost de­ partid, dau dovadă dc un înalt sim ţ tar al Com itetului regional Hune­
in cuvintul participanţilor la dezba­ arătat de asemenea că in aceste în ­ claraţi evidenţiaţi şi fruntaşi titlu ­ de răspundere, de atitudine socialis­ Organele şî organizaţiile sindicale
şi metodelor avansate apărute in doara al P.M.lî. vor trebui să aibă in centrul aten­
teri, a arătat eu una din cele mai e fi­ treprinderi consfătuirile dc produc­ rile şi stimulentele corespunzătoare. ta faţă de îndeplinirea sarcinilor şi
ciente metode pentru îndeplinirea şi cadrul întrecerii socialiste, organi- ţie iu i s-au bucurat dc toată aten­ a angajam entelor dc producţie, faţă După ce a scos in evidenţă p rin ­ ţiei lor creşterea unor noi cadre de
depăşirea planului de producţie este zindu-so in acest scop sesiuni leh- Comitetele sindicatelor cit şi consilii­ de păstrarea şi apărarea avutului cipalele realizări obţinute în activita ­ m uncitori cu o inaliă pregătire pro-
in trecerea socialistă. Jn cadrul între­ iuco-ştiinţiJicc, schim buri dc expe­ ţia din partea organizaţiilor sindi­ le locale vor trebui să ţinu o strictă obştesc, laţă de marca fabricii. De tea sindicalelor dm regiune, munca lesională.
cerii socialiste sc dezvoltă in iţia tiva cale şi a cadrelor de conducere din evidenţă a eclor care obţin rezulta­ curind, din rindul m uncitorilor au i'odnică desfăşurată, sub conducerea V orbitorul a subliniat de asemenea
creatoare a maselor, m uncitorii, dor­ rienţă şi consfătuiri pc diferite te­ economic. te în producţie peste media realiză­ fost declaraţi m ii de fruntaşi în între­ organizaţiilor de partid, pentru mo­ im portanţa m uncii de educaţie a
nici de a obţine noi şi im portante rea­ me. In bazinul carbonifer Valea J iu ­ Analizînd felul în care este orga­ rilo r obţinule de cci cu care se află cerea socialistă, care au realizat suc­ bilizarea colectivelor în tre p rin d e rilo r m uncitorilor. Ea trebuie să consti­
lizări, im bunălăţesc neîncetat meto­ lui a fost organizată o sesiune pc cese deosebite in îndeplinirea sarci­ la îndeplinirea sarcinilor izvorîie din tuie preocuparea permanentă a tu­
dele şi procesul tehnic al produc­ nizată şi se desfăşoară întrecerea so­ în in trecere, să asigure.o largă popu­ n ilo r de producţie. Directivele celui de al IH-lea Congres turor organelor şi organizaţiilor sin­
ţiei, fac propuneri de inovaţii şi ra­ tema „Metode avansate pentru creş­ cialistă. plenara a scos în relief e- larizare a acestora. al P.M.R., vorbitorul a subliniat dicale.
ţionalizări pentru o mai bună o r­ terea productivităţii muncii în aba­ xistenţa unor mari posibilităţi de îm­ O mai marc g rijă s-a cerut să se Plenara a scos insă în relief şi Plenara (le constituire a Consiliu­
ganizare a muncii şi folosirea agre­ taje, la lucrări dc înaintări şi a- bunătăţire, în această direcţie, a ac­ acorde organizării şi desfăşurării a- faptul că in unele întreprinderi ale sarcinile ce revin acestora în viilo r. lui regional al sindicatelor a adoptat
regiunii noastre mai există unii oa­
gatelor, m aşinilor şi utilajelor. dm ciri de p u ţu ri” . S oluţiile propu­ tiv ită ţii C onsiliului regional al sin d i­ dunărilo r lunare ale grupelor sindi­ meni care incalca disciplina socia­ S-a insistat asupra răspunderii ce o apoi o hotărî re p rivind măsurile re
In această direcţie, organele şi or­ se, m ăsurile tehnîco-organrzatoriee catelor, consiliilor locale şi a organi­ cale şi a consfătuirilor dc producţie, listă a muncii. Pe şantierele T rustu­ au organele şi organizaţiile sindica­ trebuie luate în vederea realizării
ganizaţiile sindicale din regiunea luate de către conducerea combhîa- za ţiilo r sindicale. S-a insistat asupra lui regional de construcţii, la I C S il., le, pentru mai buna organizare şi sarcinilor ce revin pc viito r organe­
Hunedoara au obţinui însemnate suc­ lu lu i au dus la realizarea unei pro­ răspunderii ce o poartă organele şi propunerilor ce so fac pentru îm ­ uzina m etalurgică Cugir, în în tre ­ desfăşurare a întrecerii socialiste, lor şi organizaţiilor sindicale.
economice,
a ctivită ţii
bunătăţirea
mai
p rinderile de industrie locală
îm bunătăţirea a c tiv ită ţii cultural e-
GR. CAUNISSCU