Page 72 - 1964-03
P. 72
Drumul socialismului Nt. 2871
In C o m ite lu i sp ecia l al
Proiect de rezoluţie în problema Rfoodesiei
de sud
NEW YORK 20 (Agerpres). altă parte, guvernului britanic săa-
In Comitetul spec ial al O.N.U. pen tragă atenţia guvernului m inorităţii
tru examinarea problemei aplicării albe din Kliodesia de sud asupra con-
Declaraţiei cu privire la acordarea ceinţeioi' unei declaraţii unilaterale
Vizita tovarăşului voluţia problemei cipriote N.S. Hruşciov va vizita Republica independenţei ţâ rilo r şi popoarelor de independenţă din partea sa.
Mihail Florescu Arabă Unită coloniale, 12 ţări au înaintat un '•ere tutui or ţă rilo r membre în Co
proiectul de rezoluţie
Totodată.
proiect de rezoluţie care cere guver
în Austria NEW YORK 20 (Agerpres). — NICOSIA 20 (Agerpres). — nului britanic convocarea fără în tir mitet să adopţi* măsuri imediate pen
Secretatul general al O.N.U.. U M inistrul de externe cipriot, K y- MOSCOVA 20 (Agerpres). lua parte la festivităţile prileju ite de zierc a unei conferinţe constituţio
V IEN A. — Corespondentul Ager- Titani, continuă consultările sale cu prianu, a plecat vineri spre New După cum anunţă agenţia TASS, încheierea construcţiei prim ei păi ţi nalc pentru Rhodcsia de sud. Confe tru a obţine din partea guvernului
pre.s St. Deju transmite : o serie de reprezentanţi ai ţă rilo r in York unde urmează să discute cu preşedintele C onsiliului de M in iştri a barajului de la Assuan şi de aco rinţa, se arată în proiectul de rezo britanic aplicarea rezoluţiei Adună
Preşedintele Austriei, dr. Adolf teresate în problema C iprului. Agen secretarul general al O.N.U., U al U.R.S.S., N ikita Hruşciov, va vi- perirea albiei N ilu lu i. luţie, trebuie să aibă loc cu p artici rii Generale? a O.N.U. cu p rivire la
Soharf, Kt p rim it vineri dimineaţa ţia France Presse relatează că joi Thant, diferite aspecte ale ro lu lui icita în luna mal Republica Arabă parea tutu ro r partidelor politice u i Rliodesia dc sud si să se abţină de
pe m inistrul industriei petrolului şi după-amiază, U T liant a avut în tre foiţei O.N.U. în Cipru. El s-a o p rit Unită. Ia in vitaţia preşedintelui La tin d u l său Gamal Abdel Nas
chim iei din R. P. Pomină, M ihail vedeţi cu reprezentantul M arii B ri pentru o zi la Atena pentru a avea ser a arătat că el şi poporul Repu mind să stabilească data acordării in la furnizarea de arme către aceas
Flore.scu, care a fost însoţit de şeful tanii la O.N.U,, Palt’ick Dean, cu întrevederi cu reprezentanţi ai gu R.A.U., Gamal Abdel Nasser. b licii Arabe Unite vor fi foarte dependenţei acestui teritoriu. tă ţară sub orice formă s ar lace a-
agenţiei economice de la Vioria, Con însărcinatul cu afaceri al delegaţiei vernului grec. Pe aeroportul din A te Data vizitei a fost stabilită în u r bucuroşi că N. S Hruşciov va asista la Proiectul dc rezoluţie, cerc, pe de eensia.
stantin Stoica. Convorbirea s-a des irlandeze la O.N.U. Tadhg Sullivnn, na, KyprJanu a declarat ziariştilor, ma unui schimb de mesaje intre această ceremonie istorică şi că se va
făşurat într-o atmosferă cordială. şi cu generalul M cKeown, şeful sta după cum relatează Associated Press, în tîln i cu unul din popoarele naţiu
Silviu Munteanu, însărcinatul cu lului m ajor al armatei irlandeze. că situaţia clin insulă este calmă, cu preşedintele R.A.U. şi şeful guvernu nii arabe, care se mindreşte de prie
afaceri ad-interim al Ambasadei R La Nicosia, tratativele privind în excepţia unor incidente minore în lui sovietic. N ikita Hruşciov şl-a ex înch eierea lucrărilor
P. Homîne hi Viena, a o ferii vineri cheierea unui acord de încetare de uncie regiuni. prim at satisfacţia in legătură cu po tenia arabo-sovietică Şi o consideră
o masă în saloanele ambasadei. Au fin itiv ă a focului în localitatea Gha- In baza acordului încheiat la N i drept un exemplu constructiv în re Adunării M o n d iale a S ănătăţii
participat : m inistrul com erţului şi ziveran au continuat în tot cursul cosia, după încetarea incidentelor sibilitatea ce i-a fost oferită de a laţiile internaţionale.
reconstrucţiei al A ustriei, dr. Fritz zilei de joi şi a nopţii de 19 spre 20 din localitatea Ghaziveran, vineri «iu
Bocit, preşedintele T îrg u hii interna martie. între reprezentantul penso- început să patruleze în respectiva lo GENEVA 20 (Agerpres). sia pentru program şi buget. (Comi
nal al secretarului general al O .'J.U. calitate patrule de m ilita ri englezi.
ţional din Viena, Eduard Strauss, dr. Mesajul preşedintelui Johnson prezentat V ineri au luat slîr.şit la Geneva lu sia pentru program şi buget a adop
H einrich Standenat, şeful secţiei eco în Cipru, P. Spinellî, generalul bra Înainte de a pleca la Cteneva, unde crările celei dc-a 17-a A dunări M on tat acest proiect in şedinţa de jo i
nomice din M inisterul de Externe. A. zilian Curios Flores şi generalul Cai- va conduce delegaţia turcă la confe Congresului S.U.A. diale a Sănătăţii. nu 52 de voturi, contra 10 şi 22 ab
Ivolbinger, secretar general al Came ver, comandantul fo ite lo r britanice rinţa O.N.U. pentru comerţ şi dez ţineri).
rei de comerţ, precum şi alte perso- aflate în Cipru, pe de o parte, si pre voltare, m inistrul de externe Erkin După ce au luat cuvîntul repre In rezoluţie se a t ată că Adunarea
nalită ţi ale vie ţii economice din şedintele Makarios şi vicepreşedin u declarat zia riştilo r pe aeroportul W ASHING TO N 20 (Agerpres). — unul din susţinătorii program ului de zentanţii U.R.SS., Voltei Superioare. Mondială a Sănătăţii cete Organiza
Austria. tele Ivutiuk pe de altă parte. Cores din Ankara că guvernul turc ia mă La 19 martie, preşedintele Lyndon ajutor, a declarat că este dc prevă Nepalului, Venezuclei, R.A.U. şi F ili-
pondentul din Nicosia al agenţiei surile pe rare le consideră necesare Johnson a prezentat Congresului un zut „un an d ific il" pentru acest pro ţiei N a ţiu n ilo r Unite să insiste pe
France Presse, citind surse oficiale şi intenţionează să atragă atenţia mesaj cuprin/îud proiectul de lege gram. pinelor, preşedintele adunării dr. lingă conferinţa C om itetului celor 13
D e c la r a ţiile ale observatorilor O N U. în Cipru, Consiliului de Securitate, în cazul p riv ito r la ajutorul pentru străină Au mai cerut reducerea program u A fricii, a declarat închise lucrările state pentru dezarmare pentru exa
urată că joi seara, atît preşedintele cînd incidente ca cele de la Ghazi tate. Proiectul prevede alocarea in lui de ajutor sub suma de 3 000.000.000 începute la 3 martie. minarea atentă şi rapidă a propune
lui A> G ro m îk o Makarios cit şj vicepreşedintele Ku- veran se vor repeta. El a declarat că acest sco)) a sumei de 3.400.000.000 dolari, senatorul democrat Wayno rilo r p rivin d folosirea resurselor c-
ciulc au făcut cunoscut că regretă nu intenţionează să ia iniţiativ a unei dolari. Program ul votat anul trecut Morse şi Charles Hallek, liderul m i La şedinţa plenară a fost adoptat
la Stockholm sincer evenimentele de la Ghnzi- întrevederi cu m inistrul de externe de Congres prevedea o sumă de proiectul de rezoluţie asupra dezar liberatc ca urm are a reducerii buge
veran, care s-au soldat din nou ou grec, dar dacă acesta va solicita o în 3.000. 000.000 dolari. n o rită ţii republicane din Camera re telor m ilitare, in scopul creării unei
STOCKHOLM 20 (Agerpres). morţi şi răniţi de ambele părţi. trevedere ca va fi acceptată. Proiectul a suscitat numeroase cri prezentanţilor. m ării şi sănătăţii propus de Comi- economii paşnice şi al realizării pro
M inistru l afacerilor externe al ATEN A 20 (Agerpres). —
Intr-un mesaj adresat reprezentan tici şi controverse în \andin iIc con iectelor de dezvoltare economico-so-
U.R.SS., A. A. Gromîko, care în tre tului personal al secretarului ger.e- Intr-u n interviu acordat ziarului gresmenilor. W illia m Fulbcight, de cială a tu turor ţă rilo r şi regiunilor
prinde o vizită oficială in Suedia a • a 1 al O.N.U. în Cipru, P. Spinolli, „A lla g h î", care apare în insula Cre mocrat, preşedintele Comisiei sena O euvîolare a lui ). Goulart
luat cu vin lu l la o conferinţă de i^rc- vicepreşedintele Kuciult. referindu- ta, preşedintele Makarios al C iprului toriale pentru afacerile externe, a forţele ultrareacţionare din ţară care sărace şi slab dezvoltate pentru ca
să la Stockholm. M inistrul afacerilor se la sarcina forţei O N.U in Ciuru a declarat: „N u încape îndoială' c-â lăsat să se înţeleagă că m em brii co B R A S ILIA 20 (Agerpres). acestea să poată asigura populaţiei
a cerut cp aceasta să „preia contro rezoluţia C onsiliului dc Securitate a misiei sale se vor strădui să obţină După cum anunţă agenţia Prensa se opun în fă p tu irii m ăsurilor m eni
externe al U It S S. a subliniat im por deschis calea spre soluţionarea justă o reducere a sumei cerute şi a spus te să contribuie la dezvoltarea ţării. bunăstarea completă fizică, intelec
tanţa dezvoltării şi consolidării re lul asupra tuturor aerodrom urilor şi :i problemei vcipriote. Soluţionarea Latina, într-o cuvîntare rostită cu tuală şi socială. Comisia a luat notă
p o rtu rilo r insulei". că comisia va ţine audieri în aceas „Aceleaşi voci caro se ridică astăzi
la ţiilo r prieteneşti d in ii e Uniunea problemei C iprului trebuie să fie în tă problemă „cît mai curînd posi p rile ju l ceremoniei semnării con cu satisfacţie dc reducerea bugetelor
Din Londra se anunţă că genera îm potriva reform elor fundamentale,
Sovietică şi ţările nordice, menţio- oonform ilate cu Carta N aţiunilor b il". tractului privind construirea unei m ilitare, anunţată oficial de U.R.S.S.
lul locotenent P. S. Gyani îsi va re a spus el, s-au opus ieri îm potriva
nind totodată însemnătatea care o lua funcţia de comandant al foiţei Unite". Otto Passtitan, democrat, preşedin centrale electrice în statul Rio de a b o liţii sclavajului, îm potriva in şi S.U.A., precum şi de propuneri
va avea pentru întărirea re la ţiilo r O N U. în Cipru la sfîrşltul acestei Totodată, preşedintele Makarios a tele C om itetului pentru alocaţiile Janetro, preşedintele Braziliei, Joao dependenţei ţă rii şi a luptei în tre le prezentate conferinţei celor 13
de bună vecinătate cu aceste ţări a- săptăminî. arătat că „unele acţiuni ale forţelor program ului dc a jutor al Camere*
britanice din C ipru au provocat ne Goulart, a condamnat cu vehemenţă gului popor". state pentru dezarmare.
propiata vizită a şefului guvernului O TTAW A 20 (Age: preş). m ulţum irea c ip rio ţilo r de origină Reprezentanţilor, a declarat că va
sovietic, N. S. HVuşciov, în ţările Un purtător de cuvînt al armatei greacă". cere reducerea a ju to ru lu i cu
scandinave. 1 STANDUL 20 (Agerpres). — 900.000. 000 dolari. „C ontribuabilul
canadiene a anunţat că 220 m ilita ri american, a spus Pa.ssman, care este
După aceea, el a răspuns la între La 19 martie au luat sfîrşit mane cunoscut ca un adversar al progra
canadieni au plecat spre Cipru pen vrele comune ale fo iţe lo r m aritim e
bările corespondenţilor referitoare la mul pi de ajutor, este îndreptăţit să
tru a se alătura celor 5G7 de m ilita ri aeriene şi de uscat ale Turciei cate
problemele dezarm ării securităţii eu s-au desfăşurat pe litoralul de sud aştepte din pqrtea noastră o reduce
ropene, problema germană, relaţiilo r canadieni, care formează prim ul de din regiunea Iskenderun. situat la re substanţială a ajuto ru lu i pentru
sovieto-suede/.c, colaborării economi taşament r j forţelor O.N.U. din insu- 1G0 km. de Cipru La manevre an străinătate".
ce şi dezvoltării com erţului. \ i* participat torpiloare, submarine si Thomas Morgan, dcmocivit, pre
nave m ilitare de transport avînd la şedintele comisiei pentru afaceri ex
bord unităţi de desant. terne a Camerei Reprezentanţilor,
Ultimatum adresat de Mobutu partizanilor din Kwilu
In Bundesfaqul vesl-germ an
LE O P O LD V ILLE 20 (Agerpres). în întreaga regiune în care acţio
Generalul Mobutu, comandantul nea/.ă detaşamentele de partizani. Vot nefavorabil planului agricol
şef al fo iţe lo r armate congoleze, a U ltim atum ul a fost dat după ce
adresat partizanilor care acţionează cu o zi înainte, de la baza din Kn al Pieţei comune
în provincia K w ilu un ultim atum in lunga au plecat spre provincia K w ilu
tare îi avertizează că, în cazul în noi în tă riri m ilitare, pentru a face BONN 20 (Agerpres). declarat că guvernul său nu va a-
care nu depun armele, armata na faţă a la iu rilo r detaşamentelor de In BundoMagul vesl-german au proba nici -uri fel de reducere a pre
ţională va dezlănţui o largă campa partizani care, po trivit relatărilor începui joi dezbateri asupra proble ţu rilo r cerealelor în cursul anilor
nie „de curăţare" a regiunii. M ani corespondenţilor de presă, continuă mei preţurilor la produsele agricole. 19G4-G5, arătind în acelaşi tim p că
feste pe care era im prim at ultim a să ia amploare şi să sc extindă şi Ele au ca obiectiv discutarea arm o nu este in măsura să precizeze, pen
tum ul au fost aruncate din avioane în alte provincii. niza: ii p reţurilo r produselor agrare tru anii urm ători, dacă, şi în ce con
din Germania federala în cadrul aşa- d iţii, guvernul lederal Ca putea să-şi
zisei politici agricole unice a Pieţei ia altfel de angajamente.
In continuare,
Bundestagul a a-
Scurte ştiri © Scurte ştiri comune. recentului „m araton" probat un proiect prin cate cere gu
Cu prile ju l
agricol clin decembrie anul t te vernului vest-german să respingă, la
CAGRA — La 20 mailie, /V. S, Hojş- cu companiile străine dm aceasta ta- cul, ţările Pieţei comune au căzut viitoarele tratative de la Bruxelles,
ciov. preşedintele Consiliului dc M i mură. de aeoid, la insistenţele delegaţiei planul Mansholt, relativ la arm oni
niştri al U R.S.S., a avid o convorbite Piesa argentinlană anunţă că unele franceze, să accepte un plan privind zarea p re ţu rilo r cerealelor în cadrul
cu Abdalluh As-Sullal, preşedintele companii străine au părăsii deja ză unificarea p re ţu rilo r agrare ale Pie Pieţei comune. îm potriva proiectului
Republicii Arabe Yemen. cămintele exploatate de ele. ţei comuna*. In virtutea acestui plaa au volat deputaţii social-democtaţî. Recent a avut loc la Buenos Ai rcs o demonstraţie dc protest a fem eilor gospodine, îm potriva creşterii
In cuisul con\ orbirii ou losl conti PNOM PENH — In capitala Cum- (denumit planul Mansholt, după nu Agenţia France Presse, referindu- costului vieţii in Argentina. '
nua le tratativele începute la Mosco bodqici s-a lacul cunoscut cu. In tunici mele in iţia to ru lu i său) IU \G . trebuia se la poziţia vest-germană, sublinia Delegaţia U niunii fem eilor d in Argentina a îm ninat preşedintelui A rlu ro Illia o petiţie conţinind ce
vei In legătură cu colaborarea econo ulacului lansai joi dimineaţă de uni in acest an să ia măsuri dc scăde ză eă R.F.G. „a r putea să provoace rerea dc a se pune capăt creşterii costului vieţii, l ’ctiţia a fost semnală dc 10 000 femei.
mica şi culturală între cele două tăţi ule armatei sud-vietnameze asu re a preţurilor la cerealele sale. De o nouă criză a Pieţei comune agri
state. pra teritoriului cambodr/ian, au losl oarece delegaţii vest-germani s au cole". IN FO TO : Aspect dc la dem onstrnţic.
In cursul aceleiaşi ide N. S. Ilruş- ucise IC persoane, iar l-l rănile. Prin opus acestei propuneri, întrucît scă
ciov a oierii la vila sa din Gugra un tre victime sc adu lemei şi copii. derea preţului produselor cerealie S U .A .— Panama DE PRETUTINDENI
ptinz în cinstea lui Abdalluh As-Sul- NEW YORK — Două uvialnwe re mi li dus la sporirea nem ulţum i
lal. americane (iu dcco/al la 10 marlic nt rilo r ţăranilor vest-germani in lr-o
SOFIA — Joi scara, Trx/cr Jivkov, avioane cu un singur mnlor pentru perioadă in care R.F.G. sc pregăteş Un conflict greu de reglementat O PER AŢII DE SALVARE el arc o capacitate toarte mare de
pnm-secretar al CC. al P.C.B., pre a luce înconjurul Pâminlutui. te pentru alegeri generale, ţările A EXPED ITIO N A R ILO R a dizolva grăsimile.
Dr. Li a declarat că nu esle încă
şedintele C onsiliului de M iniştri al Jet ne M ocU, din stalul O/no. de 3H Pieţei comune au acceptat un com W ASHINGTON 20 (Agerpres). de mediere în conflictul americano- PER U VIEN I sigur dacă lipoiropină esle produsa
R. P Bulgaria, a o lc til o recepfic in de uni. mamă a trei copii, a decolat promis, p o trivit căruia R.F.G. ar pu Consiliul Organizaţiei Statelor A- paiiamez, corespondentul din Was LIM A 20 (Agerpres). —
cinslea purticipanlilur la cea de a 27-a în loca/italeu Columbus iburind In tea, spre exemplu, să treacă la a p li mericanc (OSA) a anunţat că pre hington al agenţiei France Presse După cum transm ite coresponden şl dc hipo/iza umană sau dacă ex
sesiune a Comitetului Executiv al Fe- direcţia insulelor Bertmulc. carea planului agricol al celor „şa transmite un comentariu in care tu l dm Lima al agenţiei prunce Pres trasul dc hi poliza onintală poala avea
dcrafict Sindicale Mondiale. se" în 19GG, adică după alegerile ge şedintele acestui organism, Juan se, cei 3d dc m em bri ai expediţiei vreun efect asupra grăsimilor uma
Cealullu uviQlohrc, Joan Mernam, Baulisia de Lavalle (Peru) va asigu scrie, printre a lte le : „Sarcina comi ne. Descoperirea a permis totuşi să
ROMA — Potrivit dalelor edulc cle dc 21 de uni. a începui /borul la New nerale. siei de mediere se anunţă extremele peruviene asediaţi in pădurea v ir se spere cu va deveni posibil tra
T ullio Vecchiclli, societar general itl Orleuns întlreplimlu-sc spic Miami de Lui ud prim ul cuvîntul în cadrul ra pei-sonal menţinerea contactelor delicată. Sc pune întrebarea cum gină de indieni au cunoscut joi p ri tamentul hormonal al obezităţii şi
Partidului Socialisl italian al Unită tinde începe ftuversarea oceanului. dezbaterilor clin Bundcstng, m inistrul între guvernele S.U.A. şi Republicii vor reuşi cei cinei ambasadori la ti ma zj dc odihnă după cc au trebuit ol arlcriosclcto/.ci.
ţii Proletare, la închiderea sesiunii Panama pentru eventualitatea unei să sc apere tim p dc o săptănună „C EA MAT FRUMOASA
Consiliului naţional al partidului, in Bl l DA PESTA — La 20 martie uu a gricu'turii al R.F.G., W erner Sch- no americani să obţină din partea ce îm potriva atacurilor in die nilor îna r
continuat lucrurile celui dc al lll-le a reglem entări a conflictului dintre lor două guverne ca. intr-un an de maţi cu arcu ri c.u Săr/eti otrăvite. LUPO AICA DE M ARE"
decurs de două luni uu intrai in rin- vvarz, a subliniat că planul privind H A V A N A 20 (Agerpres). —
durilc PSIUP 131000 oameni Vecclae- Cmu/rcs al Frontului l>ouulur Patrio unificarea p reţurilo r agricole în a- cele două ţări. In acelaşi tim p, comi alegeri prezidenţiale (in S.U.A. ca şi In prezent se iac plan uri pentru e- Sindicalul m uncitorilor porluuti s•
Ui a menţionai cu sporirea numărului tic din R P. Um/a/ă. După cuvin!li cest an este inacceptabil pentru gu sia specială de mediere a O.S A. în în Panama), considerentele de ordin vantarcu m em brilor expediţiei şi a organizaţiile de lemei dm Havana
membrilor ilin partid a întrecut aştep nie unor ddeguli. mal m ulţi oaspeţi electoral să nu intervină in declara coloanei m ilitare sosilă In a ju to ru l au organizat Iq 21 martie o recep
tă ri le. de peste hoture au salutat cnnqrcsuh vernul federal. acest conflict a acceptat să continue ţiile? publice care, de o parte si de lor. La Lima urmează să sosească
In numele delegaţiei rominc u Inul In continuare a vorbit cancelarul misiunea ei. rvalaltă, trebuiau să însoţească pu di,, Panama două elicoptere am eri ţie In cinstea ..Celei mai Itum oisc
NAIROBI — Uganda a Interzis ex- cuvinlul Glicorghc Stoica, membru ol vcsi-germnn, Ludvvig Erhard. El a cane care vot pleca imediat spre lupoaice dc mare", cum o numesc
portul de mârtun din accaslu lata In CC. al P.M.R., şe.lul Direcţiei pentru Relcrindu-se la stadiul e fo rtu rilo r blicarea acordului. De partea pana- inn-u unde sc tdUi expediţia. Este ziarele din Havana pe Da nula Ko-
Republica Sud-Africană in semn de problemele organelor locale ale ad nteză, guvernul a luat o poziţie neta bilinskaia-Valias, cea dc-a doua Ic-
protest împotriva politicii dc discri a Iiir/iîn d ca este gata să îndeplineas posibil ca operaţiile de evacuai e sci
m inistraţiei dc stal din Consiliul ,/c înceapă simbălă. mcic-căpilun dc cursă lungă dm
minare rasială practiculu dc guvernul M iniştri. Proteste împotriva procesului intentat că acordul realizat de comisia de Poli iv it agenţiei, fn ciuda sosirii lume.
Vcrwoerd Decretul cu privire in mediere. Dar în cercurile oficiale a- coloanei dc aiutor, in die nii nu s-au Vasul „K o p iljn ia V a cii" sub co
această măsură a tost semnal dc că POINTE A PITRE — După vizita conducătorilor Congresului naţional african mci’icane s-a remarcat că uncie in retras şi continuă sa supravegheze manda singurei lemei căpitan din
tre preşedintele Urjarulei, Edwunl Mu- lăcu/ă în Mexic, picşcdinlele de Gau- terpretăi i date acordul ui de căt re lum inişul in care sc alia expediţia, Flota comercială poloneză, a sosii la
lesa II, şi publicul in Buletinul nlicial llc n sosit la Poinlc a Pil re, in Gua- din R.S.A. conducătorii panamezi perm it să se Havana după cea de-a 29-a cursă
al Organizaţiei serviciilor comune ale rlclupa. unde a losl intim pinot de L creadă că identitatea de vederi nu din v irlu l arb o rilo r cate se găsesc cteciuată In Oceanul Atlantic.
la o distantă dc numai 200 de me
A ltic ii răsăritene din care lac parte Jucr/uinol. ministrul Irnnccz penlm NEW YORK 20 (Agerpres). tru recunoaşterea d re ptu rilo r natu ar fi completă. tri. Atacurile lor insă au încetai In portul / / a v a n a s-a locui o pri
Kenya, Uqanda şl Tunganica. teritoriile de peste mari .şi de repre IK grup de H3 oameni de stat şi rale ale omului Ineepînd de dum inică — continua Avioane ale tortelor aeriene pv- mire sărbătoreasca navei conduse
MO.SCOVA — La 20 martie, misiu zentanţi ai uutoritutilor locale. cunoscuţi m ilita n ţi pe tărîm social agenţia — a fost creată o contuzie ruvienc au pnruşutul din nou uh- dc Daiuila KobH'msUala-Vohns.
nea de bunăvoinţă a Republicii Co/i* din diferite ţări ale lum ii au trim is M ajoritatea celor acuzaţi sînt a extremă prin declaraţiile unei înalte mente şi arme celor asediate dar UN NOU ROniNSON
(jo fBruzzavilIc), condusă dc ministrul meninl.aţi cu detenţiune îndelunga personalităţi guvernamentale ame s-au abţinui sa m ii ralieze pe in die HAC A 20 (Agerpres). —
dc externe şi inlor mut ii, Charles Ca- Un alt avocat angajat Com itetului Special al O.N.U. pentru tă. posibil chiar pe viaţă. Asupra u- ricane şi apoi aceea a preşedintelui n ii care in con joa iu lum inişul. Agcn(ia France Ibcssc relatează
nao. care a lueut o v ii ifâ de ci leva problema apartheidului o declaraţie nora planează prim ejdia pedepsei e u c.ă olandezul Anton v o n dc Wnler,
iile în U.RS.S., a părăsit Moscova, de fam ilia Ruby în care condamnă procesul pus la ca moartea. Opinia publică internaţio ionnaon, declaraţii p o triv ii cărora DESCOPERIREA U NU I HORMON In virslă dc 23 dc ani. s-a îmbar
indreplindu-se spre Praqn. le îm potriva lui Nelson Mandela. nală, se spune in încheiere în dc- „m ei o identitate de vederi" uu a CARE D IZ O LV A G R Ă S IM ILE cat joi la bordul unui avion, plccind
In aceeaşi 7.i, misiunea dc bunăvo D AI.LA S 20 (Agerpres). W alter Sisttlu şi a altoi conducători lataţie, trebuie să întreprindă ne- fost realizată între Washington Şt NEW YORK 20 (Agerpres). — ircnlru o perioadă de G luni in in
inţă a Republicii Conqo a sosii în Fercy Foremnn, un cunoscut avo ai Congresului naţional african din intîrziat acţiuni pentru a obţine e- Giudad cie Panama. D eclaraţiile res Dr. C. li. Li şi Ychudit Brrk, doi sula pustie Ave de Holavcnlo, si
capda/a cehoslovacă. Pe aeroportul cat din Houston, statul Texas, specia Republica Sud-Africană. 'iberarea acuzaţilor. pective* au fost făcute chiar in mo ee ice lă lo ri iira d ic n i care lucrează tuată în Marca Caraibilor. Insula
Ruzyne eu a losl iniim pinală de Vă list in cazuri crim inale, a anunţat că Acest proces, se spune in decla mentul cînd comisia O.S A. anunţa In prezent la U niversituteu din Ca măsoară 7 kilom etri lungime şi 1.5
duv David, m inistrul aluccrilor exter a fost angajat de fam ilia lui Jack P rintre cct care au semnat decla realizai ea unui acord. Aceste pozi lifo rnia . au anunţai descoperirea km lă(imc. in interiorul ci sc alU3
ne al R. S Cehoslovace. raţie, concretizează încercarea gu raţia figurează : Dertrand RuseiI, ţii oficiale erau cu atît mai greu de unui nou hormon care are o putere un lac cu apă saImaslră (vutin să
Ruby ca avocat principal în locul vernului de a frînge orice rezistenţă considerabilă asupra e lim in ă rii c/re- rată). Tinarul olandez duce cu sine
SAlGON — Guvernul sud-\ ictma lui M olvin Belii. Se ştie că după con Louis Aragon, Hastings Banda. Jomo înţeles cu cit, p o triv ii in fo rm a ţiilo r sim ilor din organism. Accsl hor doi d in i şi 20 Je gAini (n per/on-
mei a hotărîl reorganizarea trupeloi faţă de dominaţia a lb ilo r în A frica Kenyana, Tom Mboya, Paul Robc- provenind atît din cercurile latino- mon. denum it lipoirop ină , esle se- da cit va rămine pe insulă el sc va
quvcrnumcnlalc, a anunţai vineri )n damnarea la moarte a lui .Jack Ku- de Sud In orice societate normală >on, Itashidi Kawawu, llya Ehren- ir.iencanc cit şl de la conferinţa am crcîrn dc (panda lupoli/.ă, situată in hrăni cu păsări şi ouă dc broască
cadrul unei contcrin(c dc presa mi by, fam ilia acestuia a hotărît să re ei nici n-ar fi fost judecaţi. Ei sim burg, Upton Sinclair, p rinţul Suva- basadei ilo r S.U.A. în ţările A m eri partea interioară a creierului. le st na să Noul Robinsnn vn fians-
nistrul inlorm utiilor, Plxnn Tliai. Prin nunţe la serviciile lui Belii. conducătorii luptei populare pentru nna Fumina, Abdelkader Chanderlv că i Latine, secretarul de stai adjunct, Descoperirea celor doi cercetători mile, cu ajutorul unui post de radin-
tre măsurile a nuni ale se numără In D M ,LA S 20 (Agerpres). lichidarea dom inaţiei rasiştilor, pen si a lţii. Thomas Mann, a lăsat să sc înţelea a avut loc in lim p lâ lo r tin d crcc
corporarea fn armată a aşa-numitclni Agenţia UPI relatează că Robcri emisie, dc Irci ori pe săplămină me
gărzi civile, electivele trupelor rpu Morris, candidat republican la alege gă că nu era. în principiu, îm p o tri luau experienfc asupra m icilor qes- saje care vor li copiate la Caracas.
„EN CICLO PED IE SO LA R A "
cx/racfia
hnale sa pcncctionczc
vernamenlale sporind Iq 250.000 de va publicării acordului. De atunci, ,.ucllt-utuiM (luum on al lupolizei PULKOVO 20 (Agerpres). —
oameni. rile senatoriale din Texas, a trim is Fiecare al 200-lea locuitor, în închisoare atit Casa Alba cît şî Departamentul
Asociaţiei avocaţilor americani o te care slim utca/ă qi-onda cor/.cu-M»- Astronomul Bons Rubaşov, dc m
BUENOS AIR EH — După cum trans de Stat încearcă să dezmintă zvo nrurcnulu). In cursul lazci de sepa Ohscrvnlotul dm Pulkovo a terminat
leg ramă ccrîndu-i să ia atitudine îm PRETORIA 20 (Agerpres). le care se află in prevenţie înainte
mite agenţia Prensa Latina, guvernul I nurile privind divergenţele dintre rare a losl rcm orcaiă prezenta unei hicrareu ..Problemele activită(ii so
potriva declaraţiilor calomnioase fă P otrivit datelor prezentate in de judecată.
argentinian a anunţul cu se va ocupa substanfc chimice necunoscute. Arin- lare", apreciata de specialişti drept
cute de Mei vin Belii la adresa locui Parlamentul sud african de către m i Astfel, în u ltim ii 12 ani, datorită preşedintele Johnson şi Thomas liza acestei subsidiile a permis sa n oritpnală ..enciclopedie s o la r ă In
singur de explorarea si exploatarea torilor din Dallas după înrheicren legilor rasiste draconice ale guver Mann. In orice caz — încheie.agen sc stabilească că este vorba dc un lucrarea astronomului sovietic sint
zăcămintelor de tijei care aparţineau procesului lui Jack Ruby. Robei t nistrul justiţiei, V orstei. la 31 ianua nului R.S.A., numărul deţinuţilor din ţia — reiuarea e fo rtu rilo r de me hormon deosebit dc cele cunoscute sintetizate rezultatele cercetărilor in
companiilor străine. După cum se M orris califică aceste declaraţii drept rie în închisorile din Republica Sud- Republica Sud Africană aproape s-a diere are loc intr-un moment deli ca liin d produse de hipolizn. Expe domeniul a c liv ilă lii solare, efectua
ştie, fn noiembrie anul Irecul guver „o încălcare a codului de etică" al AJricană se aflau 59,855 dc deţinuţi dublat. Fiecare al 2(»0-lea locuitor din cat pentru ansamblul re la ţiilo r rienţele făcute pe şaureci şi cobai te de asirononut sovietici şi dc pes
nul Argentinei a anulat contractele Asociaţiei. Această cifră nu cuprinde persoane R S A se află în închisoare S U.A. cu ţările A m cricii Latine". cu acest nou hormon au arului că te hotare.
Redacţia şl administraţia ziarului slr. 6 Marlie ar. 9, telelon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plâiiia lo numerar conlurm apiobâru Direcţie) Genetaio Pd.'l.R. ar. 263.328 diD 0 noiembrie 1949. — Tiparul i lolieprinderea Poligrafica Hunedoara Deve
41 .05 fi