Page 73 - 1964-03

A sosit vacanţa 1 Pentru elevii care au m uncit cu sirguinţă dc-a
Plecarea delegaţiei R.P. Romine lungul trim estrului, ea a adus numai b u c u rii: note dc 9 şi 10.

aţiunilor Unite
ia Conferinţa Naţiunilor Unite
si dezvoltare Descinderea lucrărilor
Conferinţei Uniunii regionale
Simbâtâ dimineaţa, a plecat la gore Dîrgâoanu, consilier în Secreta­
Geneva delegaţia R epublicii Popu­ riatul General al Consiliului de M i­ a cooperativelor de consuni
lare Romine, condusă de tovarăşul niştri, Titus C rislureanu, vicepre­
Gogu Râdulescu, vicepreşedinte al şedinte al Camerei dc Comerţ ; Tra-
Consiliului de M in iştri, care va par­ ian lonaşeu, membru corespondent al feri dimineaţă, au început lucră­ surile luate pentru realizarea lor.
ticipa Ia lucrările C onferinţei N aţiu­ Academiei R.P. Romine, director al rile Conferinţei Uniunii regionale a Apoi, iov. loan Haţegan, contabi­
n ilor Unite pentru comerţ şi dezvol­ Institutu lu i de cercetări juridice, cooperativelor de consum-Huncdoa- lul şef al Uniunii regţpnale a dat ci­
tare. Costin Murgescu, membru corespon­ ra. In sala festivă a Sfatului popular tire planului de venituri şi cheltuieli
Din delegaţie fac parte tovarăşii : dent al Academiei R.P. Romine, d i­ regional, unde au loc lucrările, sînt pe 1964, iar tov Pantelimon Ban-
Victor Ioneseu, m inistrul com erţului rector adjunct al In stitu tu lui de cer­ prezenli delegaţi şi invitaţi, colec­ ciu a prezentat darea de seamă a
exterior, şi Mircea M aliţa, adjunct al cetări economice, Nicolae Ecobescu, tivişti, Jucrâloii din G AS., învăţă comisiei de cenzori.
m in istru lu i afacerilor externe, lo cţii­ reprezentant permanent ad-înterim toii,' gospodine, care reprezintă la
tori ai şefului delegaţiei, precum şi al H P. Romine pe lingă O ficiul Na­ conferinţă pe cei peste 170.000 de In continuarea lucrărilor au. înce­
Vasile Malinschj, preşedintele Băncii ţiu n ilo r Unite de la Geneva. Delega­ membri ai cooperaţiei de consum put discuţiile pe marginea materia­
de Stat, Mircea B iji, director gene­ ţia este însoţită de un grup dd con­ din regiunea noastră. lelor prezentate. Printre cei care au
ral al D irecţiei Centrale de S tatisti­ silieri şi experţi. luat cuvîntu! se numără tovarăşii :
că : Vasile Răuţă, secretar general în la conferinţa participă tov. Gheor- Gheorghe Jiboteanu, preşedinte al
M inisterul C om erţului Exterior, G ri- (Agerpres) ghe Vuşdea, secretar al Comitetu­ UR.CC Orăştie, Puiu Toma, pre­
lui regional Hunedoara al PM.R., şedinte al G.A.C. Ciugud, raionul
Declaraţiile tovarăşului Gogu Râdulescu, Dumitru Dejeu, preşedintele Comi­ Alba, Roman llişom, preşedinte al
tetului executiv al Sfatului popular cooperativei din Sebeş, Dumitru
înainte de plecare regional, loan Vetrineanu, secretar Munteanu. preşedintele cooperativei
a! Comitetului executiv al Centro- din Vcţel, Teodor Roşea, preşedinte
înainte de plecare, conducătorul a găsi soluţii în măsură să transfor­ coop, reprezentanţi ai unor organi­ al U.R CC Brad, Elena Solomon,
delegaţiei R.P. Romine a tăcui re­ me comerţul mondial într-un instru­ zaţii obşteşti, ai unor instituţii şi în­ bibliotecară în comuna Miercurea,
dactorului Agenţiei romine de Piesă ment eficace pus în slujba dezvol­ treprinderi regionale Iustin Moş, colectivist din satul Nuc­
„Agerpres*', A drian Ioneseu, urmă­ tării economice. Noi considerăm eâ !n prima parte a lucrărilor confe­ şoara, Tovică Manea, preşedinte al
toarea declaraţie : dacă problemele vor fi abordate în rinţei, tov. Gaşpar Francisc, preşe­ G A.C din Boz. raionul llia, loan
După părerea noastră, Conferinţa mod realist, în s p iritu l cooperării e- dintele Consiliului Uniunii regiona­ Haţegan. contabil sef al Uniunii
N a ţiunilor Unite pentru comerţ şi conornice internaţionale, al necesită­ le a prezentat darea de seama asu­ regionale a cooperativelor de con­
dezvoltare reprezintă una din cele ţii de a găsi soluţii acceptabile pen­ pra activităţii desfăşurate de Consi­ sum. Petru Floca. preşedinte al
maî im portante acţiuni in iţia le de tru toţi participanţii, întemeiate pe liul Uniunii regionale a cooperati­
O.N.U. în domeniul economic, în ve­ respectarea suveranităţii şi indepen­ velor de consum dc anul 1963, sar­ G A C din Răhau, raionul Sebeş ş.a.
derea prom ovării relaţii lor de cola­ denţei naţionale, Conferinţa va ju s ti­ Lucrările conferinţei continuă şî
borare între toate ţările lum ii, in d i­ fica speranţele pe care si le pun toa­ cinile de plan pe anul 1964 şi mă­ aslăzi.
ferent de orînduirea lor social-eco- te ţările lum ii în rezultatele eî.
nomîcă sau de gradul lor de dezvol­ In acest fel, Conferinţa va contri­
tare. bui, totodată, la întărirea păcii în
Lam inorul blum ing al C.S. Hunedoara. Sala maşinilor. Foto: I. TEREK R.P. Romînă a s p rijin it de la înce­ lume, deoarece — aşa cum sublinia O delegaţie a Marii Adunări Naţionale
put convocarea Conferinţei O.N.U. preşedintele C onsiliului de Stat al
pentru comerţ şi dezvoltare şi şi-a R.P. Romine, tovarăşul Gheorghe a plecat în Japonia
adus contribuţia sa la pregătirea a- Gheorghiu-Dej — „desfăşurarea ne­
stingherită, fără discrim inări a co­
- cuvînt de onoare cesteia. Sînt bine cunoscute propu­ m erţului internaţional constituie una tala o delegaţie a M a rii A dunări N a­ japoneze, va face o vizită în Japonia.
Sîmbâtă dimineaţa a părăsit Capi­
nerile guvernului R.P. Romine, pre­
Din delegaţie fac parte deputaţii
zentate Secretarului general al din cele mai eficiente căi de îm­ ţionale, condusă de acad. $t. S. Nico- Constantin Scarlat, acad. Geo Bogza,
O.N.U., care s-au bucurat de apre­ bunătăţire a re la ţiilo r şi atmosferei lau, vicepreşedinte al M arii A dunări şi inginer Alexandru Boabă.
cierea şi s p rijin u l ţă rilo r în cui's de internaţionale". Naţionale, care, la in vita ţia Dietei (Agorpres)
Cu cocsul Contribuţia celor dezvoltare, atît la ultim a sesiune a
A dunării Generale a O.N.U. cît şi
economisit de la „Construcţii metalice" la lucrările Com itetului de pregătire
a Conferinţei de la Geneva. Aceste
propuneri sînt subliniate special în
Unul din angajamentele principale In complexul dc producţie al Fa­ procentul admis, consumurile de me­ ( f - r a ţ i i r O
luate de colectivul secţiei I-a furna­ bricii chimice din Orâstie un loc im ­ tal sînt mai mici decît cele admise, raportul secretarului general al Con­
le de la C.S. Hunedoara în întrecerea portant îl ocupă atelierul de con­ in prima jumătate a lunii martie, ferinţei. v
ee O'desfâşoară în cinstea celei de-a strucţii metalice. A ici se execută d i­ de pildă, planul de producţie pe ate­ Ţ ările în curs de dezvoltare au r *
X X -a aniversări a eliberării patriei verse piese si construcţii necesare lier a fost depăşit cu 8,3 la sută, rea- s p rijin it de asemenea, la ultim a se­
este de a reduce cît mai m ult con­ întregii fabrici. . - ---------- -- UaîrKki-se totodată-toţi ceilalţi- indi­ siune ă A dunării Generale a O.N.U., ii venit aici la Ghelar gu
unele îndoieli. M oi intri Ion,
sumul de cocs. Pentru realizarea lui Pătrunşi de importanţa îndeplini­ catori de plan. La obţinerea acestor o propunere făcută încă din 1957 de u cel mai tinâr. „Eu, Itatc, mă
cu succes încărcătorii se străduiesc rii ritm ice şi la toţi indicii a pla­ -realizări o contribuţie deosebită şi-o către R.P Romînă, p liv in d necesita­ duc spic Hunedoara. A i auzii şi tu.
tea elaborării unei declaraţii asupra
să respecte întocmai reţeta de doza­ nului de producţie, m uncitorii din aduc lăcătuşii Iliasă Remus, Boldor p rin cip iilo r cooperării economice in ­ Acolo se lucteaz6 cu Herul ade­
acest atelier sînt preocupaţi în per­ loan şi Văidean Grigore, sudorii Ruso
re şi nivelul optim de încărcare a ternaţionale, care a fost readusă pe vărat. M-am săturat să tot fiu sluga
manenţă de mai buna organizare a Nicolae şi Cazan Avram şi a lţii.
furnalelor, topitorii şi cauperîştii să muncii, ridicarea calificării şi folo­ Succesele acestea contribuie din planul actualităţii ta Sesiunea acestei forje pe care a lolosil-o şi
bunicul. De-o li bine, Ic chem". Cu­
efectueze la tim p descărcările şi să sirea raţională a capacităţii de pro­ plin la realizarea mai devreme a an­ X V lII-a a O.N.U. de către m inistrul noştea el otelul — doar fl batea în
afacerilor externe al R.P. Romine,
asigure un mers cît mai constant a- ducţie. Pe această cale, pe lingă că gajamentelor luate de colectivul fa­ Corneliu Mănescu. fiecare zi pe nicovală pentru a face
flecare echipă îşi realizează zi de zi bricii.
gregatelor. întregul colectiv luptă sătenilor diverse lucruri de trebuin­
planul, se produc piese de bună ca­ N. STOICA Exprim îndu-şi părerea că în cen­
pentru aplicarea in iţia tive i „L u nar litate, rebuturile sînt reduse sub strungar trul dezbaterilor Conferinţei vor sta, ţă. Cum se fabrică insă n-avea de
— 1.000 tone fontă cu cocs economi­ după cum se pare, problemele ţă­ unde să şl ie. De aceea, cînd a vă­
zul baia de ofel lierbind la Hune­
sii". Toate acestea, precum şi măsu­ Roadele unor măsuri rilo r în curs de dezvoltare, tovară­ doara, nu i-a venit să creadă că
şul Gogu Râdulescu a spus: Accele­
rile tehnico-organizatorice luate de ncesta-i tot una cu otelul pe care-l
rarea creşterii economice a ţâ rilo r în
conducerea secţiei în vederea unei Colectivul de muncă de la l.F, Hu­ Pentru dobîndirea acestor succese curs de dezvoltare este o problemă folosea şi el in sat. Ba chiar i-a losl
cît mai bune aprovizionări cu m aterii nedoara a înscris pe graficul între­ conducerea întreprinderii a luat o în care e interesată întreaga ome­ şi Zeamă să lucreze a ici: „Cum să
cerii socialiste noi succese. îndrum aţi serie de măsuri. Astfel, s-a extins slăpineşti aşa maşini î “ — li scria
prim e si materiale şi rid ică rii tem­ nire. Comerţul mondial trebuie să
în permanenţă de organizaţia di* organizarea muncii în brigăzi com­ sprijine efortul acestor ţări în vede­ fratelui său. ,
peraturii aerului cald fac ca pe gra­ partid, lucrătorii forestieri de aici, plexe cu plata în acord global şi fa­ rea industrializării lor şi a divei-si- La Hunedoara n-a putut li pri­
ficul întrecerii să fie 'înscrise zilnic şi-au depăşit în cele 21 de zile ale sonarea concomitentă a lemnului de ficâ rii economiei lor naţionale, a re­ mit imediat ; nu erau lacuri pentru
noi şi noi economii la cocs. In pe­ lunii martie planul la principalele lucru cu lemnul de foc. în toate par­ cuperării râm inerii lor in urmă. Noi necalilicati. Dar i s-o recomandai
sortimente. De la începutul anului şi chetele se aplică metoda fasonării înţelegem problemele complexe care Gheţarul. „E bine acolo, tovarăşe l
rioada 1— 19 martie, spre exemplu cu fnvc(i meserie, cîşilgi bine. Numai
pînâ în prezent s-au dat peste plan masei lemnoase in trunchiuri lungi stau în faţa ţă rilo r în curs de dez­
cocsul economisit s-au produs peste 500 mc. buşteni din stejar pentru şi catarge. Şefii de parchete au luat voltare cu atît mai m ult cu cît Ro- munca să-ti placă.,.".
plan 946 tone fontă gater, 150 m.c. buşteni din fag pen­ dîn tim p măsuri pentru aproviziona­ mînia a depus e fortu ri deosebite în Asta se intim pla prin aprilie. In
tru dei ulaj, 80 m.c. stîlpi din stejar, rea mecanismelor de scos-apropiat cu iunie I-a adus şi pe Dumitru, fratele
GH. PORUMBACU 150 nvc. lemn din fag pentru celulo­ masă lemnoasă. Ca urmare, în luna vederea lichid ă rii stadiului de înapo­ mai mare. „Hai, frate, să vezi mm a.
iere economică, găsindu-se în prezent
inginer ză etc. februarie la operaţiile scos-apropiat In plin proces de dezvoltare com­ Să vezi cu ce utilaje lucrăm acolo I
mecanic planul a fost depăşit cu plexă si m ultilaterală. U fti dau scama că nu ştim aproape pină se înnoptează — te spunea şe­ îndelungat. Pe el U Irăminta ideea
confecţionării rofii tn atelierul mi­
23,3 la sută. nimic din meseria iierăritului. Eu ful secţiei. Altfel...". A lltel, ştiau ei
Delegaţia R.P. Romine — a înche­ bine : nu mai puteau lucra decit a nei. Dar cum ? Nu aveau freză aşa
La obţinerea acestor rezultate a iat conducătorul delegaţiei — plea­ m-am h o tă rît: fnvuţ lăcutuşerla. doua zi. Aşa că s-au aşezat cu tofli de mare. ^
contribuit întregul colectiv de mun­ că la Conferinţa N aţiu nilor Unite Dacă o să-li placă „ aranjez* eu sa Pină la urmă a găsit rezolvarea:
O m a g i e a că de la l.F. Hunedoara, care s-a pentru comerţ si dezvoltare hotărîtă ie primească si pc tine...". Vorbea pe treabă. Fiecare la locul Iul se a adaptat un diapozitiv special la o
străduia să tic exemplu. Gerul, ză
străduit în permanenţă să munceas­ să depună toate eforturile în vederea cu oarecare mindrie despre noua lui Itezâ şi roata dorită a tost conice-
că din ce în ce mai bine, să dobîn- în fă p tu irii ţelului general al Confe­ situaţie ; doar era muncilor de două paria, gheata nu mai erau luate In fionată. In registrul de inovaţii nu­
lu i M ih a il i B i i n e s e u deascâ noi succese în muncă. rinţei — acela de a examina cauzele luni I seamă. Vagonetcle au lost decu­ mele Vasilută io n ^ tost înscris din
s-au
plate, cablurile lunicu/arului
l-a plăcut şi lui Dumitru locul de
I. D EM IAN care frineazâ dezvoltarea schim buri­ muncă şi amindoi s-au calificat cu- întinseşi dispecerul a fost anunţa/ nou...
m uncitor lor comerciale între popoare şi de o dală cu scara: „Funicuiarul poa­ Ţ Recent la Ghelar s-au inminat
rlnd. 51-au adus lam iliile. au primit
Anul acesta, la 75 iunie, se îm­ un public numeros. După cuvin- locuinţă... te pom i”. i ' i insignele de „Fruntaş în In-
plinesc trei sferturi de veac de la lul de deschidere a m ontajului, JT, cs/ca s-a răspîndif repede Cind tratii Vasilută au lost prim iţi 1 L trecerea socialistă pc anul
moartea lui Mihail Eminescu, ma­ rost/t de iov. pro/. Dumitru Su­ y ..5-a rupt o mută de cuplare tn partid s-a vorbit şi despre fapta 1963". Tot atunci s-au conlirmal Si
rele clasic al literaturii romine, san, directorul Scolii medii „De a cablului de la lunicularut :jcca slj a lor... cvidcntiafii în luna februarie. Prin­
luceafărul poeziei rom lneţii Crea­ ce ba r, — privire plină de căldu­ Cheia; — Vadul D obni” . Toţi ştiau r rotii Vasilufă sînt buni mese* tre cei care au prim it ambele titlu ri
Se numără şl Iratil Vasilută. cai cate
ţia eminesciană, care abia in anii ră şi adlncă înţelegere asupra vie ce înseamnă acest lucru : un secta/ f~t riaşi. Numele lor este tnsens acum şase ani au venit aici ncca-
regimului nostru democrat-popu- lii şi creaţiei poetului — tablou­ întreg stagnează plnă se remedia­ In registrul dc inovaţii. Tova­ lilica fi dar cu multă dragoste dc
Iar a fost redată In plenitudinea rile amintite s-au succedat suges­ ză defectul. De aceea, indiferent de răşul Mircea Lconte, şelul Exploa­ muncă.
valorii si splendorii ei maselor tiv, redind cu fidelitate şi pros­ condiţii, se lucrează neîntrerupt, cu tării miniere Ghelar, spunea despre A NICULESCU
largi de cititori, reprezintă o sin­ peţime simţăminte, idei, culori. tor(e sporite, sînt trim işi acolo cei ej că au propus inovaţii de mare corespondent
teză istorică a tradiţiilor popular- Tabloul omagial adus poeziei mai pricepuţi şi mai destoinici mun­ eficientă economică...
citori. Oare ei, fraţii Vasilută, Du­
naţionale şi de cultură oglindite şi poetului, cu prilejul căruia au mitru şi Ion, vor li chemaţi ? între­ O roată mare de la lunicutar avea
In poezia romlnească, întruchipa­ lost amintite versuri dintre cete barea n-a avut ump să-i Irâminte. canalele rotunde şi era executată
tă Intr-o personalitate de geniu, mai valoroase şi îndrăgite de citi­ pentru că şelul secţiei le-a spus să din tontă. Felul cum se comporta In
pe
rimpui lucrului mi-j mulţumea
In care glndirea profund socială si tori. m elodii prin care multe din­ se pregătească dc plecare oameni. Intr-o zi, Ion Vasilută ie
filozofică s-au împletit cu lot atît tre ele au devenit şi mai cunos­ Eta o echipă complexă. Un trac­ spuse tovarăşilor lui dc muncă :
de profunde sensibilităţi. Legat cute şi apropiate poporului, co- tor puternic ii insofea, împreună cu „Avem nevoie aici de o roată cu In oraşul Polrito se află a-
prin mii de fire de poporul din rul-tablou ce a interpretat, aido­ sculele necesare. Gheata lâcea co canale trapczoidale". „De acord — runcat in Jiu un vagenet.
gospodarii
Timpul trece şi
care 5i-a tras puternicele seve ma murmurului de fluier ce l-a deplasarea să se desfăşoare greoi- i-a spus cineva — dar de unde luăm oraşului incă nu ou luai nici o
Cind au aiuns la lata locului nu le
creatoare şi de năzuinţele cele însoţii, cîntecele create după ver venea să-şi croadâ ochilor. Pc o
mai fierbinţi ale acestuia, Emines­ şurile „Sara ne deal", .„Somno porţiune, de circa pairu kilom etri această roată ?" Ion Vasilută n-a măsură pentru a-l scoate din
cu este astăzi cunoscut, îndrăgit roase păsărele", „O , mamă...", toate vagonetcle pline erau căzute. maj zis nimic Ştia şi el că nu se apă.
şi prefuit cum se cuvine. scenele coregrafice „Călin (File TAB LO U O M A G IA L — interpretează elevii Şcolii medii „J. A, Ko- Ora era destul de Înaintată ; trecu­ poale găsi o asemenea roată ■, adică
■ In cadrul manifestărilor cultu­ din poveste)", „împărat şi prole­ menski'*. se de prinz. „Trebuie să terminăm se poale găsi, dar greu, intr-un timp
rale menite să contribuie la răs- tar", unde s-a remarcat ca deo­
plndirea şi adlncirea cunoaşterii sebit de reuşit tabloul scenic Comisie de femei cu activitate bogată
operei eminesciene, ce se desfă­ ..Discursul agitatorului", dramati­
şoară In această perioadă pe tot zarea poezie/ „Luceafărul" — la un In circum scripţia nr. 19 Sebeş, îşi materiale pe teme interesame. In
cuprinsul patriei, se însene şi nivel ridicat de montaj şi inter­ desfăşoară activitatea o comisie dc lata lor au fost prezentate materiale
pretare — au constituit tot atîtea femei care a obţinut rezultate bune pe teme ca : „Legătura dintre şcoa­
montajul literar „ Mihail Emines­ in muncă. Membrele comisiei au an­ lă, fam ilie, organizaţii de pionieri şi
cu", prezentat vineri după-amia- succese ale elevilor ce au urcai trenat gospodinele la înfrum useţa­ U.T.M.''. „D in viata si opera picto­ — M l
scena. rului Octav Bănu'iă". „Poeţii cintâ
zâ la cinematograful „Arta" ' din rea străzii prin plantarea de pomi or­ * s E g s â y
Montajul literar „M ihail Emi­ namentali si pomi,1 menţinerea cură­ frumuseţile patriei eir.
Deva de clf/e elevii şcolilor me­ ţeniei etc. De as?menea, gospodinele ANA POŞTE!
nescu" prezentat de etevii deveni
dii „Decebal si .,/ A. Komenski" au fost antrenate la audierea unor corespondentă
prin conţinutul său şi modul cum ■ l H u c a r
din localitate. Iniţiativă lăudabilă,
acesta a fost redat, a reuşit să tre­ & &
cu atît mai mult cu cît reprezin­ P r e g ă t i r i i n t e n s e
zească In spectator simţăminte a
tă rodul unor eforturi comune a
dinei, sa-l facă să înţeleagă mai La G.A.C. din Daia, raionul Sebeş De asemenea au fost procuraţi
două şcoli, omagiul adus poetului
bine opera marelui poet. s-o iu continuă cu avînt sporit munca pen­ 70.000 pari pentru vite, iar alţi 40.000
şi operei sale pe parcursul unor tru pregătirea campaniei de prim ă­ araci au fost confecţionaţi pe plan < 3 *
beascâ şi mai fierbinte.
tablouri literare, muzicale şi co­ vară. Pină în prezent a fost desfun­ 'ocal.
regrafice de o certă valoare ar­ V, M IR E L dată aproape întreaga suprafaţă de — Mu//umi/ă lipsei lor de Intereij
15 ha planificată pentru a fi plan­ ANA T IM A R aici vom (ace casa de odihnă a peş-
tistică a fost urmărit cu interes de profesor Corul-tablou al elevilor Şcolii m edii „D ecebar, interpretează „Sara tată cu viţă de vie. In această ac­ învăţătoare iilor.
pe deal".
ţiune s-au evidenţiat colectiviştii (din postul de corespondenţi După o corespondenţă a tov.
loan Gheorghiu, Vasile Ispas, şi a lţii. voluntari Daia Rornină) CONSTANTIN BADUTA .