Page 74 - 1964-03
P. 74
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2872
Pentru deplina siguranţă 't r y6 f1 4 1 -AU . e i/V i/C W â S l
Din activitatea organizaţiilor U.T.M.
E d U n c a re ii c o m u n is t ă A ujfârfcctfJc de
a transporturilor auto
a. ia B ic r e t u lu i — © p r e o c s a p a r© ( jy n d i& o r d c c it t u / a / c e . ,
peroaaaaaeaată. itic e f u t ic f c u d e d a d e 2
Pe drum urile publice ale regiunii tat şi pregătirea de noi cadre c a lifi Se mai întîm plă ca unii şoferi să u e n ie is â 4 ,d e w iid e rd o e
O rganizaţiile U.T.M, din rnrinjJ A \e- pentru ca la sem inaril să poată par întâlneşti deseori maşini pe p a rb ri cate. După perioada dc şcolarizare, conducă autovehiculele după ce au
liereîor R.M.R. Simerin, sub îndru ticipa lu dezbaterea problem elor ce zul că roi-a a fost prins cu grijă ste- absolvenţii sînt U im işi în autobaze consumat băuturi alcoolice Astfel, c l a x o n a r e a i n o r a ş u l
marea permanentă u o rg a n iza ţilo r se ridică. In acelaşi timp, ei au c ri gulelul de „E videnţiat în întrecerea pentru a efectua tim p de trei luni la unul din controalele cfcclunle rc-
de partid, se preocupă cu perseve ticat cu asprime pe tinerii Antonie socialistă*'. Steluţa de fruntaş prinsă practică pe lingă conducătorii auto recent s a constatat eă şoferul Cosma T T t K T 7 I
renţă de educaţia comunistă a tine Bo/.nn şi loan Găldcanu care aveau pe piepturile m ultor conducători au cu o bogată experienţă in muncă. loan şi taxatorul Niţă Florea de la J d J J L ft .
rilo r. O metodă folosită de noi şi care o slabă frecvenţă la învăţăm înt. Dez to confirm ă buna lor pregătire pro Conducerile autobazelor nu acordă Autobaza Sebeş au plecat în cursă
a dat bune rezultate este temeinica baterile în adunarea generală au con fesională, grija deosebită pentru a însă atenţia cuvenită acestei perioa sub influenţa băuturilor ; şoferul
conduce cu pricepere şi măiestrie au de în caic se formează viito ru l om Lazăi Gheorghe. de la Autobaza §N ACEST SCOP, DIRECŢIA M IL IŢ IE /
pregătire şi desfăşurare a adunărilor trib u it Ia îm bunătăţirea a ctivită ţii a- ce va trebui să slăpînească volanul. 13rad. a transportat în mod fraudu
generale U.T.M. Punerea in dezba cestui curs. tovehiculele in depline condiţiuni de A ju to ru l de şnfer $lof Romulus, los lemne de foc sub influenţa & REC/UN// HUNEDOARA FACE APEL i:
tere a unor teme variate, atractive O contribuţie preţioasă la educa siguranţă a circulaţiei. băuturilor alcoolice si a in lrn t cu LA TOT! CETĂTEN//. COND > tf
Dar, in autobaze şi in întreprinde proaspăt absolvent al şcolii de con In
are o mare influenţă educativă. „A - rea comunistă a tin e rilo r a adus-o rile posesoare de parc auto mai lu ducători auto. a fost repartizat autovehiculul in şanţ. Mai pot fi ci AUTO 5 / HtPO. MOTOC/CL /S T // 5 / H
portul Unci ilo r in procesul de pro şi punerea în discuţie a unor temo crează unii şoferi care, încălcînd re perioada de practică pe lingă Irim ie tate exemplele conducătorilor auto
ducţie", „D isciplina la locul de m un legate de comportarea tin e rilo r in gulile de circulaţie, provoacă acci loan caic a term inat şcoala cu nu Sehiopcseu Alexandru de la autoba â/C/CL /S TU. SA SACEASTA
că", „La in \ ăţăm inlul politic U.T .M. producţie şi în societate, atitudinea dente, deteriorează maşinile ce le-au mai l i luni in urmă. Un alt caz este za Hunedoara. Pleter Kemus de la MĂSURĂ, PP/N RESPECTAREA CU
«ă ne prezentăm1 bine pregătiţi” sint fată de cei vîrsfnici. In această pri fost încredinţate producînd înseni acela nl a jutorului Varvara G ligor de E. M. Certei, M ihu loan de la I.C.S.U1,,
cilcva din temele discutate pe larg vinţă pot li am intite temele : „Cum nate pagube materiale. Cauzele care la Alba Iulia. Necontrolat de şeful Logojan Nicolae, Şerban losif de la 5 TR/C TE TE A RECUL// OP DEC/R-
dau naştere la asemenea abateri de de garaj şi de conducătorul auto că Autobaza Brad şi a lţii, care au fost CUCAT/C PE DPUMUP/L £ PDBl /CE -
in cadru) adunărilor generale U.T.M, trebuie să ne comportăm în socie
la disciplina muncii au constituit o- ruia i-a fost repartizat in perioada găsiţi conducînd sub influenţa bău
din secţiile noastre. Aşa dc exemplu, late**, „Trăsăturile moralei comu
biectul unei consfătuiri ce a avut loc de instruire practică, Varvara G li tu rilo r alcoolice. îm potriva unor n-
intr-una clin adunările generale ale niste", care, legate concret de acti- recent la Deva. din in iţia tiva Comi gor a plecat la drum cu Podea loan semenca abateri organele de control D.Q. M .HUW DO/)#/)
organizaţiei U.T.M. din secţia l-a lo vitateu şi comportarea tin e rilo r noş tetului regional de partid. M ateria climă bunul lui plac. Acesta a încre au luat măsuri corespunzătoare, dar
comotive s-a analizat felul în care tri nu dus la crearea unei opinii d» lele prezentate de serviciul inspecţiei dinţat volanul ajuto ru lu i de şofer aceasta nu este totul. Ele demonstrea
tin e rii de aici participă şi îşi însu masă îm potriva indiscîplinaţîlor, la auto şi circulaţiei din cadrul Direc care a comis un accident de circu ză eă în cadrul unor autobnze munca
şesc m aterialul predat la învăţămîn- cultivarea în lin d u l tin e rilo r a a titu ţiei m iliţie i regiunii Hunedoara şi laţie. educativă nu se duce cu destulă efi
tul politic U.T.M. T in e rii înscrişi la d in ii înaintate in producţie şi socie inspectoratul regional I. R. T. A. au cacitate. O rganizaţiile sindicale şi ale
cuvint du arătat cum se pregătesc ei tate. citat asemenea exemple ; ele fiin d Răspunderea revine U.T.M. n-au m ilita t consecvent pen
viu discutate de şefii de coloană, ga întregului colectiv tru formarea opiniei de masă împo COOPERATIVA „MUREŞUL" DIN ALBA IUI IA
CI p a 1 BBiâX îiaea'caii a c it a a lă raje, autobaze şi şefii de transport A r fi greşit să se înţeleagă că r i triva abaterilor de Ia disciplină şi
n-au pus în discuţia colectivului pc
din
cadru) u n ită ţilor posesoare de
B°a«a6C»a'ea parc, caic au participat la consfă dicarea calificării profesionale cade acei care se abat de la regulile de s tr a d a U n irii nr. 2t te le fo n 756-75S
circulaţie. In mod greşit se conside
numai in seama şefului de garaj sau
tuire.
a şefului de transport. Această sar ră că controlul felului în cnre con E X E C U T A
sînt de exemplu inginerii M ihai Ton-
Ca urm are a îndrum ării perma Cui încredînfăm volanul ? cină este a Întregului colectiv. Ea in ducătorii auto se achită de sarcini
tici şl Nistor G rigorc care, întotdeau
nente de către comitetul de partid, clude a lît pregătirea tehnică şi în in tim pul cît efectuează transporturi p e n t r u u n i t ă ţ i l e d e s t a t ş i c o o p e r a t i s t e ,
comitetul sindicalului împreună cu na expun lecţii cu un bogat conţi In autobazele regiunii noastre, pre suşirea temeinică a regulilor de c ir cade numai în scama organelor de
comitetul U.T.M. de la Atelierele nut. strins legat de activitatea prac cum şi în numeroase întreprinderi, culaţie, cit şi educarea în sp iritul dra control. De abaterile de In disciplină G . A . C . ş i p a r t i c u l a r i ,
B.M R. Simeria se îngrijesc de orga tică a cursanţilor. marea m ajoritate a conducătorilor gostei faţă dc meseria aleasă, a răs ale unor conducători auto sc face REBOBINĂRI de:
răspunzător întregul colectiv.
nizarea cursurilor dc ridicare a O rganizaţiile U.T.M. dîn secţiile auto se preocupă îndeaproape de r i punderii pc caic şi-o asumă fiecare JL
calificării. însuşindu-şi te
dicarea
conducător auto o dală cu urcarea la
califică rii. în atenţia com itetului cazangerie, montaj şi tîm plurie ana meinice cunoştinţe profesionale. Sînt ! - motoare eiecfrîce, dinamuri de
U.T.M. stă mobilizarea tinerilor la lizează periodic în adunările gene insă unii care consideră că este sufi volan. O rganizaţiile de partid din u- In consfătuire au maî fost discu
nităţile de transport de pe cuprinsul
cursuri şi controlul asupra felului în rale cum învaţă tin e rii la cursuri iar cient să cunoască meseria de şofer, regiunii noastre desfăşoară în acest tate şi problemele legate dc activi maşini (instalaţii g en era
care se pregătesc si îşi însuşesc mate prin acţiunile ce lc iniţiază — concur fără să fie şî buni cunoscători ai re sens o susţinută muncă politică de tatea şefilor de garaje, coloane şl au toare de curent continuu etc.
ria lu l pred.it. Pînă acum cei 20 de t i surile gen „Cine ştie meserie, câşti g u lilo r de circulaţie. .Şoferi cum sînt masă pentru educarea lu crăto rilo r în tobaze. precum şi a şefilor de trans
neri de la secţia montaj, 12 de In sec Corbeanu M arin. Valea Avram , Fo- sp iritu l răspunderii faţa de sigu port. în ceea ce priveşte asiguraren SE C Ţ IA d e b l ă n u r i
ţia vagoane şi cei 10 din secţia tim pla- gă” . lecţiile deschise despre „Inova tea Vasile şi a lţii, n-au respectat M ării tehnice a maşinilor, îndrum n-
ţii şi in o v a to ri"— caută să trezească ranţa circulaţiei, Expunerile pc te rca şi controlul felului în care este
rle participă cu multă regulai itale prioritatea, au depăşit in Ioc neper- me educative in care nu fost citate a rg â seşte p ie i de ovine şi execută la com an dă
tin e rilo r interesul pentru tehnica utilizată capacitatea de transport şi
la cursurile de ridicare a calificării mis. Fotea Vasile, de la au exemple din activitatea conducăto
nouă şi dorinţa dc a acumula noi altele. Pe baza propunerilor făcute cu m a te r ia lu l co o p era tive i sau al clien tu lu i:
şi depun interes în acumularea dc cunoştinţe. tobaza Alba Iulia, avea obice rilo r auto, discutarea abaterilor dc s-a întocm it un plan de măsuri în
noi cunoştinţe privind geometria iul să circule numai pe m ijlocul )n disciplină în cadrul adunărilor ge vederea desfăşurării unei intense — misade, gulere, căciuli, pieptare,
V1RC.IL CliMPIIREAN drum ului, să nu perm ită depăşirea. nerale de partid, popularizarea largă munci educative pentru continua r i
plană şi în spaţiu, tehnologia mese Nerespectarea acestor reguli elemen a rezultatelor obţinute de cei mai (cojoce e) precum şl orice alte
IO NEL T U I JGA dicare a ca lifică rii profesionale a tu
riei etc. La aceste cursuri predau ca tare de circulaţie a dus la defecţiuni buni conducători auto, activitatea articole de blană.
din colectivul subredacţici in transport şi la distrugeri de bu cultural-eduenlivă dusă dc organiza turor lucrătorilo r din transporturile
dre tehnice bine pregătite aşa cum voluntare Simeria nuri materiale. ţiile sindicale şi U. T. M., sînt cele auto care concură la siguranţa c ir De asemenea, execufă încaljăm infe durabilă şi
U nii conducători auto, şi chiar mai folosite forme ale muncii poli culaţiei. de bună calitate prin seefia de comandă din Plata
unii şefi de garaje, şefi de coloane tice pentru educarea lu crătorilor din cpt. CORCIU TOiMA
auto şi şefi de transport din între transportul auto. Pe lingă toate aces şeful serviciului I. A. C. din 1 Mai nr. 16.
prinderi, nu-şi însuşesc in mod te tea, conducătorii auto nu obligaţia cadrul D. IM. R. Hunedoara
meinic cunoştinţele profesionale. de a participa in mod regulat la
Este sem nificativ în acest sens fap şcoala personalului, la prelucrarea
tul că la o recentă examinare 2G de noilor dispoziţiuni şi a evenimente
şeii de coloane, de garaje şi de trans lor de circulaţie. Dai necontro-
, t o p * * ' porturi cum sînt Coposu Gheorghe la\i la tim p, unii conducători A G E N D A
de la Autobaza Brad, Pitulice Toma, auto nu participă In şcoala pcisona-
Pătraşcu iMircea de la J.C.S.H., Bră- lului (exempîe pot fi citate din toa
** * uî 1 teanu Constantin de la autobaza Pe te autobazele), iar conducerile teh R A D I O
troşani. Toma Cornel dc la Autoba nice nu iau măsuri îm potriva ace 23 IMAHTIE 19G4
za Alba 1 uî ia, M iculiţă Constan lora care încalcă această obligaţie de Programul I : 5,OG Muzică popu
tin de la Autobaza Hunedoara şi a lţii, serviciu. 13a maî mult, unii şefi de lară ; G,07 Cintece patriotice: G.30
care răspund de siguranţa circula coloană cum sint Cioltea loan de Ia Emisiunea pentru sate ; 0,45 Cîntă
ţiei, au obţinut calificative nesatisfă- Autobaza Brad, Ţuţuianu Nicolae de orchestra Ansam blului folcloric al
câioare. Lipsa de preocupare pentru la Autobaza Alba Iulia, sau şeful Sfatului popular al Capitalei ; 7,30
ridicarea ca lifică rii lo r profesionale de garaj Sasu Nicolae de la aceeaşi Sfatul m edicului : 7,45 Salut voios
a făcut să scadă exigenţa faţă de lu autobază, au neglijat organizarea de pionier ; 9,00 Jurnalul satelor;
crătorii din subordine. scolii personalului, ueţlnind scama
£ 2 14.10 Cînlece populare ; 14,30 Vreau
Creşterea parcului auto a necesi- de indicaţiile prim ite în acest sens.
să ştiu; 17,02 Din muzica popoarelor;
17,40 Tinereţea ne e dragă ; 19,00
tfU U F > * r* WJ | Revista economică radio ; 20,10 Din
ţ- : • ’iţ y - t /' :( y • Ş l • V Activitate cultura rodnica comoara folclorului nostru — jocul
^ ?■* $ - De Ia începutul anului şcolar şi iar echipa de dansuri, frumoase popular ; 20,30 Noapte bună, copii ;
- J v> pînă în prezent, pionierii dc la Şcoa jocuri populare. Spectatorii, veniţi „Taina pescarului” ; 21,15 Tribuna
.. la de 3 ani din Iscroni au desfăşurat în num ăr mare Ia aceste spectacole, radio. ■
I r . * o rodnică activitate culturală. Astfel, au răsplătii cu vii aplauze străda PRO GRAM UL H : 8,30 Sumarul OFERITE LA CONCURSUL
sub îndrumarea cadrelor didactice, niile m eritorii ale pionierilor care ziarului „Scînleia" ; 10,30 Cintece şi
aceştia au prezentat mai multe spec s-au dovedit la fel dc bine pregătiţi jocuri populare ; 13,30 însemnări
tacole la căminele culturale din Is pe scenă ca şi la învăţătură. de reporter ; 12,37 Piese distractive
croni şi Livezeni, cu piesele de tea Succese frumoase au dobîndit pio interpretate de fanfară ; 10,00
tru „Sielică, las* pe mine*', „G hioz nierii din Iscroni şi la concursul cui- Maeştri ai arcuşului : Gcorge Enes-
-A / *
danul năzdrăvan11 „Aşa e in salul tural-aiti.stic ce s-a desfăşurat recent cu şi Pablo Casals ; 18,45 Cintece
nostru” şi altele. De asemenea, b ri Ele au consum i; un imbold pentru de Ion H artulary Darclee ; 19,30
găzile de agituţie ale şcolii au inter o activitate culturală şi mai intensă. Din activitatea sfatu rilor populare ;
pretat texîcte „P artid iubit, îţi mul- COJîNKA T IT U 20.10 Agendă teatrală ; 21,30 Oa
ţum im “ şi „A zi prin şcoala noastră”, învăţător meni de seamă din istoria cu ltu rii :
Beelhoven.
Buletine dc ştiri şi radiojurnale : B jiriS X A U 2 M /L j
Concursul micilor diume|i 5.00 ; 0,00 ; 7,00 ; 8,00 ; 10,00 ; 12,00 ;
14.00 ; 10,00 ; 18,00 ; 20,00 ; 22,00 ;
Cu cit va tim p în urmă, la şcoala
lui. Simion Zâvclenţă — clasa a Il-a,
P I medie din Haţeg, s-a organizat cu S ilviu Mrazeo — clasa a lll-a , Leti- 23,52 (programul I) 9,00; 11,00; < s M agazinele A g fo s e in au pus în vîn 2arc c a n lilă ţij
elevii claselor II- V I1J, un concurs ţia Nciconi — clasa a JV-a, Ernest 13.00 ; 15,00 ; 17,09 ; 19,00 ; 21,00 ; m a ri de se m in ţe de legum e în lr-u u s o rtim e n t m ai
ţ m „M ic ii drum eţi" pe teme de circula Devaleriu — clasa a V lll-a şi alţii, 23.00 ; 0,52 (programul JJ). hogal, care a s ig u ră p ro d u c ţii m a ri, cu c a lită ţi cu- -
I I . ţie. Concursul a avut ca scop fam i care s-au dovedit mai bine pregătiţi, C IN E M A lin a rc şi tehnolocpcc su p e rio a re .
liarizarea elevilor cu normele circu au p rim it numeroase prem ii in o- P e n tru c u ltu ri ele toa m n ă şi c u ltu r i d u b le p to c u -1
laţiei pentru prevenirea accidente biecte. 23 IUAKTIE IM * ra ţî-v ă clin tim p : C A S T R A V E Ţ I C O R N IS O N , R l ,
’ ~
lor. Cei 10 concurenţi au dat răspun - D EVA: Hoţul c/in San Motcnqo D IC H I N E G R E D E IA R N A , C O N O P ID A , G U L II, i
O U K l t l i r I « J O p i l I 1
^ W H V U l L l l ^ l
M uncitorul Ilie Stanciu lucrează in secţia fabricaţie a Fabricii de suri bune, din conţinutul lor desprin- STELUŢA PÂSÂREL
suri bune, din conţinutul lor despn'n-
liîrtie din Pctreşli. Lunar işi depăşeşte sarcinile dc plan cu circa 10 z.ind învăţăm inte preţioase toţi elevii elevă — Şcoala medie — cinematogralul „ Patria“ ; Duelul G U L IO A R E , S A LA T Ă , R ID IC H I D E L U N A , SPA
zînd învăţăm inte preţioase toţi elevii
la sută. FOTO : V. ONOJU n-a avut loc — cincmatoqralul N AC ele.
ce au asistat la desfăşurarea concursu-
ce au asistat la desfăşurarea concut su- Haţeg „A rta" ; PETROŞANI: Priveşte îna
poi cu mlnie — cinematogralul „Re D ep ozitele Agrosem desfac:
publica" ; teorie X fl-J — cincmnlo-
qralul „7 Noiembrie" ; ALBA IU 71
vităţi. Prin jocul prestat să contri unui a rb itra j competent, corect, im L IA : Ucigaşul şi iola — cinemnlo- P O R U M B l/i'lu T trS * * * î
> r N buim Ia ridicarea fotbalului din pa parţial, ei vor asigura m eciuri cura Seminţe clin hibrizi dubli de mare productivitate
îKXA Arta tria noastră, să răsplătim prin fapte te, lipsite de d u rită ţi şi alte abateri. graiul „V ic to ria "; Anc/icla — cine- A * 1 itlll -9
K /U d: Pj$ K P i rţ«,1 minunatele condiţii create de partid Acum, cînd pină Jn prim ul flu ie r m alogialul „23 August" j SEBEŞ : [cu perioadă de vegetaţie de la 105—145 2ile, pen f : } : j 1
S > ]2!L «i L 1 *89 şi guvern. de începerea m eciurilor din returul Elcctra — cinematograful „ Progre tru cultura uscală sau pentru irigaţii, peniru boabe |z / a L j
e&«- • V Şi celor care stau în tribună le campionatelor categoriilor B, C şi re sul“ ; Divorţ italian — cincma/ogru* f$i siloz.
Iul „Sebeşul"; ORÂŞT/E: La râs-
---------------------------------------------------------------- revin unele obligaţii. Va trebui să gional mai sînt doar cîteva ore, urăm w * J
pinlie — cinematograful „P atria";
încurajeze echipele şi jucătorii care tuturor ju că to rilo r succes deplin în Foildreatd pe Rin — cinematograful M i
modern,
Sîarf în returuf practică un fotbal curat, sportivităţii întrecerile sportive. „Flacăta" ; HAŢEG: Patru inim i — v CULTURI TEHNICE
cui© luptă în lim itele
•jV
pentru apărarea culorilo r echipei Duminică, in prima etapă a retu cinematograful „Popular" ; BRAD : „ J Seminţe din soiuri raionale, rezistente la boli şi
camjpiotnafuSyă de fotbal din care fac parte, care dovedesc rului cam pionatului categoriei B, Cartierul viselor — cinemalogral.il P r.' dăunători, cu însuşiri tehnologice superioare, create
„SI. roşie"; IL IA : Povestea
unei
prin comportarea lor dragostea faţă
de echipă şi depun toute eforturile vom putea urm ări pe stadioanele din veri — cincmatoqralul „Lum ina" , de Staţiunile Experimentale ale Institutului Central de
Freamătul întrecerilor va cuprin Păşind însă pe poarta stadionului regiune m eciurile d in tre : A.S. Cu SIMERIA : Moartea se numeşte En- Cercetări Agricole.
de iar stadioanele. M iile, ba chiar sutele de mii de iubitori ai sportu pentru reuşita spectacolului fotba g ir — Jiul Petrila, M inerul Lupent ghclchcn — cinematogralul „M ure
listic. Să nu admitem ieşirile huli
zecile şi sutele de mii de iu b ito ri ui lui cu balonul rotund, işi manifestă ganice ale unor spectatori, pu ţini îa — C.S.M. Reşiţa, în campionatul ca şul" ; Z L A T N A : Tinereţea tui
fotbalului din regiunea Hunedoara dorinţa arzătoare de a asista In in- număr, care incită tribunele şi jură. tegoriei C, seria vest, m eciurile : Si- iakovsln — cinematogralul „M un
işi vor lua din nou, începînd de azi, liln iri de bună calitate, care să poar lorii, se dedau la acte huliganice. derjjrgistul Hunedoara — Pandurii citorul" ; L O N E A : Ucigoşut plă ţ PLANTE DE NUTREŢ
Tg. Jiu, M inerul Deva — Electromo
locurile în tribunele stadioanelor te amprenta unor întreceri sportive, Îm potriva lor să creăm o opinie, tor Tim işoara, Victoria Călan — tit — cinerna/oryra/u/ „M inerul" ; I Seminţe de plante furajere din provenienţe va*
pentru a vedea echipele preferate la pline de spectaculozitate. Nici unul sâ-j facem să înţeleagă eă a-si sus TEIUŞ: E permis să calci pe fioroase, raionale in diferite zone pedoclimatice care
lucru. Şi aceasta pentru că fncepind din jucătorii care vor păşi pe ver ţine echipa favorită nu înseamnă să Teba Arad, iar în campionatul re iarbă — cinemnlogralul „V ictoria" j Jasigură furaje cu valoare nutritivă ridicată şi seminţe
de azi, 22 m anie, s-a dat startul în dele gazonului de pe terenul de fo t aducă insulte echipei adverse. Să a- gional : M inerul Telîuc — Pnrîngul APOLDUL DE SUS : Dinlcle de am ţd e ierburi perene peniru înţelenîri de tofuzuri, te-
Lonea, Constructorul Hunedoara —
cel de-nl doilea act — returul cam bal nu trebuie să uite că îmbrăcind plaudăm şi să încurajăm cu toată Refractara Alba Iulia, A urul Brad — — cinematogralul „23 August" ; CA* J rase etc.
pionatului echipelor de categoria tricoul cu culorile clubului sau aso căldura strădania tuturor fotbalişti L A N : Toată lumea e nevinovată —
B. C şi regiune, seniori şi junio ri. ciaţiei din care face parte, are da lor care ne oferă în clipele de răgaz, Dacia Orăştic, Ş tiinţa Petroşani — cinematograful „Tabăra I C.S.H Hi
Retezatul Haţeg, M inerul G lielar —
Interesul este justificat căci regiu toria de a lc apăra cu cinste şi dem petrecute in tribunele stndionuluî, un T extila Sebeş, C.F.R. Simeria — M i
nea noastră este reprezentată în nitate. Să nu uite nici un moment spectacol bun, recreativ. nerul Aninoasa, Jiul II Petrila — T E A T R U POM! FRUCTIFERI
campionatul categoriei B, seria II, du că cei care îau loc în tribune, tova Desigur că la reuşita spectacole M inerul Vulcan. Intr-un bogat sortiment
trei echipe: Jiul Petrila, A. S. Cu- răşi cu care întreaga săptămînă a lor fotbalistice îşi pot şi trebuie să-şi ACHIÎYI N IC IIIF 23 M A R TIE 19G4 VI Ţ E
g ir şi M inerul Luponi, iar in campio lucrat cot la cot în faţa furnalului, aducă contribuţia şi conducătorii jo preşedinte al Comisiei DEVA: „Acuzarea apără" — Tea so‘ur‘ de mas^ V dc v'n. ălloilc pe port-altoi
natul categoriei C\ seria vest. dc tot în mină sau la birou sînt dornici de cu rilo r — a rb itri. F rin prestarea regionale de fotbal trul maghiar Tim işoara : HUN E pentru diferite tipuri de sol.
atiten echipe: M inerul Deva, V icto cîteva clipe de destindere, pe care DOARA : „Scara m elodiilor" — O r
ria Calan şi Siderurgîstul Hunedoa ei, fotbaliştii, le pot oferi. Trebuie chestra populară Cluj.
ra. De asemenea, în campionatul re- Iunie măsuri îm potriva acelor fot C am pion atu l republican de şah pe echipe m ix te —
gionnl de fotbal participă un număr balişti care nesocotind m iile de spec B U L E T I N
de 14 echipe. In acelaşi tim p intere tatori, coechipierii şi jucătorii echi f a z a re g io n a lă . F L O R I
sul este generat şi de dorinţa tutu pei adverse se dedau la acte incom M E T E O R O L O G I C
ror spectatorilor de a-sj vedea din patibile cu disciplina nouă sportivă, In saîa clubului „S iderurgistul" sificare. S-au remarcat în mod deo PENTRU 24 ORE ^ Seminţe pentru culturi comerciale, parcuri şi gră* A T T
nou echipele angrenate in întrece cu comportarea ce trebuie să carac din Hunedoara au început întreceri sebit campionul regiunii Hunedoara Vreme schimbătoare cu cerul aniii [dini din diferite specii şi varietăţi. 4 F
rea sportivă pentru desfăşurarea terizeze un sportiv de tip nou. în le fazei regionale la şah pe echipe losif Lazâr din Petroşani şi cel mai m ult noros. Vor mai cădea pini IERBURI
unor jocuri de cablate, bine orien deosebi acest lucim trebuie să stea m ixte. După două i unde situaţia în mic participant, elevul M ihai Vâl Peniru spaţii verzi, terenuri de sport ctc.
tate iaci ic, de un nivel tehnic ridicat. în atenţia conducerilor acelor clu clasament se prezintă astfel : locul I cenii u de la A. S. C ugir iu vii-stă de temporare. V întul va sufla po trivit
buri şi asociaţii sportive unde în tur echipa din Hunedoara cu 11 puncte, 12 ani caic nu a pierdut nici o par din sud-vest. Tem peratura staţio
Pentru realizarea acestor cerinţe, A D R E S A Ţ I V A T U T U R O R U N IT Ă Ţ IL O R
echipele au căutat să folosească cit s-au semnalat abateri dc la disci locul ii A.S. Cugîr cu 9*:, locul UI tidă pînă in prezent. nară, ziua va fi cuprinsă intre 9 şi
mai judicios, mai fructuos perioada plina de joc. Să nu uităm nici un Deva cu 9 puncte, locul IV Alba Iu Rezultatele prim ei runde : Petro 14 grade, iar noaptea între 0 şi 5 A G R O S E M D IN Ţ A R A C A R E VA L IV R E A /A D IN
ce s-a scurs de la încheierea tui ului. moment că spectatorii aşteaptă de lia cu G1., locul V Petroşani cu 4 ţţ, şani—Sebeş 4-2 ; Hunedoara—Alba grade. Local ceaţă. D E P O Z IT E Ş l M A G A Z IN E fc*E M lN Ţ E Ş l M A -;
In cea mai mare parte s-n insistat pe ta fiecare echipă nu o luptă peniru locul V I Haţeg cu 3 ţţ, locul 5 ţţ. — 1/ 2; Haţeg—Cugir J '.ţ-41/, ; Brad PENTRU URM ĂTOARELE ţ \ T E R IA I S Ă D II OR D IN S O IU R I CU A U T E N T l
îm bunătăţirea p re gătirii'fizice, pc n- cele două puncte puse in joc. ci o V II Subcş cu 3 puncte, ia r pe —Deva 1-5. Runda 1 i-a : Sebeş—Cugir 3 Z ILE a g re s e z C IT A T E ŞI V A - O A R E C U LT U R A LA GARAM
similarea de Jioi scheme tactice. Care iuptâ peniru practicarea unui fotbal locul V ili form aţia din Brad cu 3 1—5 ; Deva—Haţeg 4-2 ; A lba—Brad TATA.
sint roadele pregătirilor, desigur le de calitate, o victorie obţinută la ca puncte. 4-2; Peuosani—Hunedoara ţ'.-S1/,. Vreme cu cerul noros şi tempera
vom vedea în această a doua pane pătul unei dispute spectaculoase, des La acest campionat participă m ulţi PETRU C IU LA V U tura variabilă.
a campionatelor. făşurată in lim itele deplinei sporti jucători care au categoria I-a de cla- corespondent