Page 75 - 1964-03

Nr. 2872 Drumul socialismului Pag. S

e a r
D e p e în tin s u l & J L ă U Z S
1 y r,’ ; • i ■ £
re g iu n ii B f c a 3 \ J - !

Pe scenele căminelor culturale
/ * \
r- \ r ~vş
rm i Program scenele căminelor culturale din co­
r "S.Tţ munele raioanelor Sebeş şi Oraşlie,
al brigăzii artistice Y2. spectacole care au fost mult a-
preciate De mult succes s-au bu­
Mii do colectivişti din satele şi
comunele raionului Haţeg au urmă­ curat cîntecele şi jocurile populare Lucutuşul-mon-
rit cu viu interes spectacolele bri­ romîneşti. for, V irg il Cimpu-
găzii artistice de aviaţie a U.R.C-C D UM ITRU C RINTFA reanu, dc la ate­
Haţeg, prezentate anul acesta pe mecanic lierele R.M.R. Si­
scenele căminelor culturale. (din colectivul subredaeţiei meria, este eviden­
« 1 # ^
De curînd, pe scena căminului voluntare Petreşti) ţiat in întrecere.
p ^ ' ^ ' - • cultural din .satul Tuştea, această bri­ Munca şi activi­
gadă a prezentat un program la tatea colectivului
w . Seara lite ra ră în care lucrează,
f p p l ‘ care au participat peste 100 de co­ sint subiecte des­
lectivişti, pre cate el Inloi-
A U R FL A D Â M O N I Din iniţiativa bibliotecarei şi cu mca2â cu drag re­
funcţionar concursul cadrelor didactice, la că­ dacţia.
(din postul de corespondenţi minul cultural din comuna Cut, ra­ IN FOT OG R A-
voluntari — Cooperativa oră­ ionul Sebeş, a fost organizată recent FIE: tov. V irgil
şenească Haţeg) o reuşita seară literara pe tema „Ce C impute anii in
să citesc". timpul reparaţiei
12 spectacole Tinerii participanţi la această ac­ unei locomotive.
ţiune au apreciat deosebit de mult
Anul acesta formaţiile artistice de
§ S ^ _____ amatori ale fabricii de hîrtie din sfaturile date de profesorii Sofia
B B H B lK » » « w w » ■ ------------- Pefreştî au desfăşurat o intensă ac­ Albu, Ana Codreanu şi Dionisie Va­
C.S. Hunedoara: Postul de corespondenţi voluntari de la secţia a ll-a turnate întrunii într-o şed/n;d ier.
obişnuită de lucru pentru discutarea unor articole ce vor II trimise ziarului. ^ tivitate.
/,V FOTOGRAFIE r Aspect din timpul şedinţei. Foto: V. ONOIU Pînă acum elo au prezentat, pe K A F IL A ALBU
V A S ILE GA LA Ţ A
(din postul de corespondenţi

Q r tie m e ttţie . fa Hăsur's eficiente — voluntari comuna Cut)
întrecerea continuă
Deşi pompele cIc apă ţiune. înainte de a ple­ echipă a aclionai ca consuni redus de cocs La Dealul Mate
de Iq ţiu l Strei lunciio- ca pe relea Kun a li­ un singur om. Lupta cu Cu fiecare lună tot mai m u lţi con­ nic Iacob şi alţii. Toţi cei a m in tiţi fac
nuu normal, dinei debi­ nul să Ic spună oame­ apa, care năvălea, Ittind începutul acestui an a constituit muncă cei mai buni prim -furnnlişti, La căminul cultural din satul Dea­ ducători auto de la I.ll.T .A , Ilune- parte din rîn d u rilc suiam iiştilor.
tul de ai)ă necesar U- nilor. ,,Ş tili bine ce im- locul pum inlului dislo­ pentru colectivul nostru un bun p ri­ m aiştri şi ingineri. lul Mare, comuna Vălişoara, raionul dcara-Deva, onircnaţi in întrecerea Conducători auio care utilizează
zinei „V ictoria" Cătun, portantă arc apa in a- cat, era foarte aprigă. lej de a-şi intensifica eforturile pen­ Sim ultan a lost organizată o via Brad a avut loc zilele trecute un fru­ socialistă, devin suiam iişti. Lucrul a- cu răspundere şi s p irit gospodăresc
totuşi in uzină, agrega­ limenlurea locomotive­ Intervenţia trebuia tă­ tru continua îm bunătăţire a proce­ agiiaţie vizuală legală de sarcinile mos program artistic prezentat de cesta dovedeşle că maşinile sint b i­ maşinile încredinţate sint si !a cele­
concrete ale producţiei. La fiecare
tele se comportau neo­ lor. De Qceca, să acţio­ cută cit mai operativ, sului tehnologic şi, pe această bază, loc de muncă au fost expuse panouri pionierii şi şcolarii din localitate ne utilizate şi întreţinute. Numai în lalte autobaze. Tov. Josif Tnrzoi.de
bişnuit. Presiunea de năm operativ pentru altfel apa ameninţa să reducerea consumului specific de şi lozinci cu angajamentele luate în luna februarie din loialul celor 320 la autobaza Hunedoara şi Petru Să-
cocs. Această in iţia tiv ă s-a născut o
apă scădea văzind cu normalizarea presiunii". inunde şi mai mult. dată cu dezbaterea cifrelor de plan întrecere, ia r graficele ajută pe fie­ De mult succes s-au bucurat for­ conducători auto antrenaţi in între­ bău, cic la autobaza Alba Iul ia sc nu­
ochii. Cel mai mult era Victor Mihăi/escu, loan Tirnâcopul se mligea pe anul în curs. M ai în tîi organiza­ care m uncitor să cunoască zilnic maţiile de cintece şi brigada artistica cerea socialistă, 39 au devenit suio- mără de asemenea p rintre suta-
In pericol seefia trans­ M utqoi şi Victor Ră- cu sete, iar găleţile cu ţia de partid a îndrum at conducerea cantitatea de cocs economisit. de agitaţie care a prezentat pro­ m iişii. m iişti.
porturi. In cazul că lo­ gaci s-au intelcs din apă se umpleau lot mai tehnico-adm inistrativă în întocmirea Efectul m uncii politice s-a văzut în gramul intitulat : „Partidul ne adu­ In ordinea rezultatelor obţinute Întrecerea pentru eci urni m u lţi
comotivele nti se mai priviri. In mai pufin dc des. Cind locul de mun­ înfăptuirea m ăsurilor tehnico-organi- ce fericire”. Mult apreciate au fost de colectivele autobazelor, pe locul kilom etri parcurşi fără reparaţie ca­
puteau alimenta cu apă 15 minute deleclul a că a rămas curat şl de­ unui plan de măsuri concrete menite zatoriee stabilite. Astfel, a fost m ărit I se situează autobaza Deva. Cei
era periclitată produc­ fost găsit. La îmbina­ fectul îm binării celor să ducă la scăderea consumului spe­ consumul de gaz metan şi s-a rid i­ cîntecele de muzică populară ro- mai buni conducători auio s-au do­ pitală continuă cu avint sporit.
ţia intregii uzine. Sarci­ rea a două conducte două conducte a fost cific de cocs. Aplicarea m ăsurilor pre­ cat temperatura aerului insuflat in mînească şi muzică uşoară. vedit a fi Andronîc Grosu, D oiin IO AN nODEA
na depistării cauzelor apa luase /jlt drum înlăturat, Kun Adalbert conizate a fost însoţită de o susţinu­ furnale, ceea ce a dus in mod ne­ VISCAN D AV ID Roşea, Petru Menţii, Faur Cornel,
care au dus la scăde­ Timp de 2 ore, întrea­ a spus: A mers repede. tă muncă politică în rîndul furnaliş- m ijlo cit la scăderea consumului de tehnician
rea presiunii a revenit ga echipă a muncii cu Am intervenit la timp. cocs metalurgie. Rezultate lăudabile corespondent Nicolae Fuleiler, Peiru Maier, Sinii* I.R.T.A. Huncdoara-Deva
tilor. La gazeta de perete au apărut în această direcţie a obţinut caupe-
şefului de echipă Adal- încordare săpind un A. TU Z A articole scrise pe această temă. Mai ris lu l Constantin H ulparu, care a
bert Kun. mare volum dc pămînt electrician m enţinut temperatura aerului insu­
Cileva dii)C, şi lor- pentru a putea înlătu­ (din subredacţia volun­ tîrzîu a fost în fiin ţa t „C olţul iniţiA- fla t în furnal între 850-900 grade In vizită, la casa pionierilor
mai ia de lucru condusă ra clelectul. N ici unul tară dc la uzina „V ic ­ tiv c i,‘ prin interm ediul căruia şi-au Celsius. Cu mai multă răspundere
de Kun era gala de ac­ na s a codii. Inlteoga toria" Călan). 1 îm părtăşit experienţa şi metodele de
a fost p rivită şi dozarea corectă a Pe directorul casei pionierilor din loto care a şi realizat numeroase fo­ doar ciliva : Gheorghe Krisboy, Ră­
şarjelor, respectîndu-se strict propor­ otQşul Sebeş, Septlmiu Munteanu, tografii, şi un cerc apicol (deocam­ dică Ignat, U lc Nemeth dc la şcoah
l-am aliat in grădină, In m ijlocul unui dată numai cu două fam ilii de al­ nr. 2, Maria Sima de la şcoala nr. 1,
ţiile de materiale stabilite. Această
Tovarăşul $lelan Nagy, me­ grup de pionieri, potrivind In cuie bine). Elena Istratc, loan VIad de la şcoa­
canic, responsabilul postului măsură a condus la îm bunătăţirea ramele unei răsadniţe, bucuros de In organizarea cercurilor ani linut
nostru de corespondenţi de la P r e ţ u i r e a v r e d n i c i e i arderii în furnal şi prin urmare la la nr. 3 şi alţii.
E.M. Lonea, a trimis redacţiei oaspeţi, ca întotdeauna, ne a poftit scamă de specificul locului şi dc ce­ — Si „M iluş" ? — întrebăm noi, cu-
reducerea consumului specific de In biroul său. Aşezlndu-nc, am intrat rinţele copiilor şi ale părinţilor lor.
lot og ral iile pe care le publi­ noscind că încă dc acum doi ani ti-
căm mai jos şi o scrisoare prin cocs. In vorbă despic scopul vizitei noastre. Acest lucru s-a dovedit a li deosebit ccasfu casă de pionieri posedă la col­
care arată cu la sectorul II, In Acordarea distincţiilor de fruntaş în întrecerea socialistă pe 10u3 A lţi factori caic au influenţat po­ In cele 11 cercuri din cadrul casei de folositor. Frecventa copiilor la tul viu un pui de c a p ila ră de toată
clara celor pe caic ii prezen­ constituie un nou imbold în muncă, un prilej dc anali /.O a muncii şi de zitiv scăderea consumului de cocs, noasire îşi petrec tim pul liber in cercuri este bună, om puica spune, frumuseţea.
tăm, au mai prim it insigna de mobilizare a foitelor pentru a do hindi noi succede in inlrcccrcu ce se mod plăcui şi instructiv peste 500 de chiar loarle bună. Cu un număr de — Si-o prim it o soaţă, pe „Păuni­
fruntaş iov. Tibernt lurja, elec­ deslâşoară in cinstea celei de-a XX-a aniversari a eliberaţii patriei, Co­ au fo s t: mărirea consumului de a- pionieri şi şcolari dc la cele trei şcoli 32 elevi am organizat un cerc de ma- tă". Apoi au venit cei doi gemeni,
trician, Emeric Naryy, artilicicr respondenţii noştri voluntari, din numeioasc întreprinderi dc pe cuprinsul glomerat autofondant, cu bazicilale de 8 ani din oraş. rochinărie, avem un cerc de muzică
şi Ion Lomonaru, mecanic de regiunii, ne iniormcazO despre aciunânie In care s-au luminai distincţiile. ridicată şi constantă, îmbunătăţirea Instrumentală cu peste 80 de elevi, Fix şi Fax, cum ii dezmiardâ, pionie­
locomotivă. Iată cileva din aceste scrisori. De asemenea, mal avem organiza-, rii. Tot aief, dar in cuşti şi (arcuri se­
procesului de caleinare a sideritei te, numai din acest an şcolar, un cerc un cete de balet cu 70 de elevi, un parate, mai vieţuiesc 12 fazani, 3 po-
prăjite şi creşterea rezistenţei cocsu­ cerc de mîini indemînaticc cu prolil tim ichi şi mai m ulfi ic puii A l era
M \ lui. de croitorie, la care participă 4/ dc să uit l M ai avem şi un mislre( care,
M l OBUS D e p o u l d e l o c o m o t i v e S i m e r i a eleve ele.
Acestea sînt numai cîteva din mă­ de cileva zile, a păşit fn cel de-al
— Ne-ar interesa cileva nume dc doilea an de viată
surile care au permis ca de la în­
La depoul nostru s-a inm inat in ­
m signa de fruntaş unui număr de t>7 clorie Ostap, Constantin Grigoraş, ceputul anului şi pînă în prezent să pionieri fruntaşi in activităţile desfă­ IU L IA N IONAŞ
încărcătorul Petre Haneş, şefii de tu­
V I de tovarăşi. Aceasta a constituit o a- ră Nicolae Burlacu şi Pa vel Erdei. se economisească o mare cantitate şurate In cercuri. (din colectivul subredaeţiei
dovăratu sărbătoare in unitatea noas­ — Fruntaşi, avem mulţi, 'Amintesc voluntare Sebeş)
tră. P rintre fruntaşii depoului se nu­ G lIE O IiG H E ISTRATE de cocs metalurgic, E suficient săa-
mără mecanicii de locomotivă Petre mecanic dc locomotivă răiăm că numai cu cocsul economi­
Stanciu, Romulus Tolh, Alexandru (din colectivul subredaeţiei sit luna aceasta sc pot produce mai
Popa, lăcătuşii Tiberiu Fol tea n, Tu- voluntare Simeria) m ult de 1.200 tone fontă. In acest fel
angajamentul de a se economisi 10
i „ F , S e b e ş
c'JM }. kg. de cocs pentru fiecare tonă de
- - .
Acum cîteva 2ile, la sectorul de nici de funicular. loan ITaţegan, şef fontă a fost cu m ult depăşit. Sînt
exploatare Oaşa din cadrul I.I*\ Sebeş, do brigadă, Vasile Burnete, inginer,
m au avut loc adunări ale grupelor loan Voican, G riguic Danci, m unci­ posibilităţi ca în v iito r consumul de
sindicale de Jn gurile de exploatare tori şi alţii. De la acest sector au p ri­ cocs să scadă şi mai mult. Furnaliş-
TW/.
e E rtfo \>v. in cadrul cărora s-au inm înat celor m it insigne un număr de 10 salariaţi, tii sint h o lă iîţi să facă acest lucru.
'r ■*.*. ■ •n.- ’ iac o brigadă şi două echipe, diplo­
mai buni m uncitori forestieri insig­
nele de fruntaş în întrecerea sucia- me. TETRU NICŞA
listă pe 1903. P rintre cei care au apadueticr
p rim it această distincţie se află co­ C. PODEA
■ munistul Lazăr Gheorghc, sef de tehnician GIIEORG1IE DULCA
* > ^ j
parchet, loan Aloman, şef de brigada, (din colectivul subredaeţiei caupcrlst
]OAN BAC1U, Nicolae Angliei şi Ilie Suciu, meca­ voluntare Sebeş)
miner şof de brîc/adă la 6eotorul II CARA PETRU
al E. M. Lonea S e c ţ i a h i d r o t e h n i c ă — C . S . H . lăcătuş
T'ata — M iluş — scrutînd îm pre­
Secţia noastră asigură aproviziona­ M ilita m şi Vasile Soş, cea de insta­ (din postul de corespondenţi ju rim ile , din ţarcu-i de sinnâ im-
rea cu apă, potabilă şi industrială, a latori condusă de M ircca Popa, au voluntari de Fa secţia II furnale pleu,a' M am *> — Păunită — cu gemenii săi P ix şi Pax.
tu turor secţiilor com binatului şi în­ prim it diplome de echipe fruntaşe in a C.S. Hunedoara)
treţine întreaga reţea de alimentare întrecerea socialistă pe 1903. Insigna (Fologiatii tealhale de cercul loloam alctilor de la casa din Sebeş).
cu apă. Asigui’înd o funcţionare bu­ de fruntaş au prim it-o tov. Ştefan
nă a tuturor instalaţiilor şi pompe­ Balaji, maistru principal instalaţii, i
lor, noi am acordat s p rijin u l cuvenit Teodor Florean, maistru lăcătuş, Şte­ n i I
lurn n liştilor, oţelurilor, lam inatori- fan Foghel, m aistru principal exploa­ a ţ i I 9 2 ti A. C.
)or în sporirea producţiei de metal. ca, raionul Brad, acordă o atenţie
ha., din care 40 ha., fertilizate cu
Pentru aportul adus în muncă, echi­ tare, Iacob Domocos, Ştefan Doboş, în g r ă şă m in te organice deosebită folosirii raţionale a îngră­ cile' 18-25 tone gunoi de grajd la ha., mai mare parte a lu cră rilo r agricole
pele de lăcătuşi conduse de Luca Aron Motoc mecanici şi a lţii. Numă­ şăm intelor organice şi minerale. Ast­ sint destinate pentru cultura porum­ pregătitoare în vederea începerii
rul celor care au p rim it această şi m inerale fel, culturile insăniinţate in toamna bului. campaniei de prim ăvară. Pînă acum
F a b r i c a d e h î r t i e distincţie se ridică la 18. pe s u p r a fe ţe întinse anului trecut au fost amplasate nu­ Cu multă chibzuinţă se folosesc şi au lost transportate si îm prăştiate
1.200 tone îngrăşăminte naturale |:<*
mai pe terenuri fertilizate cu cite îngrăşămintele chimice. Pină acum,
| g g A ; P e t r e ş t i VASILE BREI1AN Cunoscind faptul că fertilizarea so­ 15-25 tone gunoi de grajd Ia ha. De p o triv it schiţei de fe rtiliza re a tere­ G0 ha. şi 44 tone de îngrăşăminte chi­
. mecanic lulu i constituie unul din factorii cei asemenea, pentru cu ltu rile ce se vor nului şi în funcţie de starea de vege­ mice care s-au aplicat pe 240 ha. cu l­
A ~ A nul trecut colectivul fabricii (din postul de corespondenţi mai im portanţi pentru sporirea pro­ însăminţa în această prim ăvară s-au tivate cu gnu de toamnă.
noastre a obţinut realizări de seamă. de la secţia Hidrotehnic o C S.II.) ducţiei agricole, colectiviştii din Riş­ aplicat îngrăşăminte organice pe 52 taţie a cerealelor păioase semănate De asemenea, in scopul produce-
w A m Planul anual a lost depăşit la toţi in toamnă, s-au adm inistrat 8.000 Jeg. iii răsadurilor necesare s-au insă-
H I — azotat de amoniu, dozele la ha. va­
indicatorii. Succesele dobîndite sînt niînlat 45G m.p. cu dife rite legume
rodul muncii însufleţite a m uncitori­ riind între G0-I00 kg. Paralel cu a- tim p u rii, iar 80 m.p. cu legume în
M lor, in g in erilo r şi tehnicienilor noş­ ISF ceasta, pentru sporirea producţiei de cultură forţată.
tri. Ne m îndrim cu un mare număr 1 masă verde şi de fin, o suprafaţă de
de fruntaşi in întrecere printre care .-V • 1G ha. de, păşuni, fineţe naturale şi PETnU TOM A
se numără tov. D um itru Mogoş, Va­ trifo i a fost îngrăşată cu azotat de funcţionar
sile Căta, Susana TuteJea, M aria Bîs- . p*. _L.g*v‘fp- amoniu. (responsabilul Mibredacţici
10SIF LACATOŞ, E M , In vederea creşterii producţiei de
prim maislru miner la sectorul 11 ră II, Margareta Dnichend, Aurelia s:• j %L ţ l »•'t • v *sV }* legume şi cartofi, pe suprafeţele des­ voluntare Alba lu lia )
al E. M. Lonea Dogarii, M aria Mottel, Itosina Den- tinate acestor cu ltu ri s-au aplicat
gel, Vasile Celic, loan Toma, Lu- * . i tx -
rreţia Tompoş, M aria Muntean I, Va- 5.000 kg. superfosfat. L u crări î liv a d ă
leria Grozav, Sim ioi* Probsdorfer, 1 Faptul că au fost fertilizate supra­ şi pe păşuni
noer Friederch. Echipele conduse de f e i f feţe întinse de teren cu îngrăşăminte
Simion Marta şi Gheorghc Roman au organice şi minerale constituie o ga­ C olectiviştii din Boz, raionul Jlîa,
prim it diplome. j â l ranţie că vom realiza şi depăşi pro­ au plantat în anii trecuţi cu pomi
ducţiile stabilite în planul dc pro­ fru ctife ri o suprafaţă de 17 ha. A -
VALEK1U C ATANA r ducţie pe anul I9G4.
maistru r ŞTEFAN POPESCU nul acesta ei vor extinde livada cu
(din colectivul subredacţlci r ing. agronom la G.A.C, incu 5 ha. In acest scop s-a făcut de­
voluntare Petreşti) Rişca, raionul Urad ja picheta tul pe toate cele 5 ha.,
s-au săpat peste 600 de gropi şi s-au
plantat 300 de pomi. Jn această ac­
S e c ţ i a în să m in fă m cultu ri
ţiune se evidenţiază m em brii brigăzii
d e p a n i f i c a ţ i e B r a d de p rim ă va ră a 11t-a T îinăvjţn.
A vind pregătite seminţele şi tere­ *
Cu cileva zile in urmă a avut loc, nul, colectiviştii din Dala, raionul
la secţia de panificaţie din Brad, o Sebeş, au început acum cileva zile Pentru sporirea producţiei de ma­
consfătuire de producţie a m uncito­ însăm înţaliil c u ltu rilo r de prim ăva­ să verde pe o suprafaţă de 2G ha.
rilo r brutari. Cu acest prilej s-a în­ ră. Pînă în prezent ei au însămîn- păşune s-au executat lucrări de cu­
muiat unui număr dc 10 tovarăşi in ­
signa de fruntaş în întrecerea socia­ ţat 15 ha. eu gnu de prim ăvară şi 4 răţare, acţiune ce se desfăşoară zile­
ha. eu floarea soarelui.
listă. P rintre aceştia se numără tov. F IU I* i\!Il!A F L A le acestea cu succes sub conducerea
Gheorghe Tudoran I, Viorel Dobir- brigadier la brigada I tov. losif Cismaş, vicepreşedintele
cău, Tiberiu Tudoran. Gheorghc Si- de cîmp (din colectivul postului gospodăriei.
mon, Petru Iancu, Gheorghc G rofii. Tovarăşul Ion Beşteleie, şef do corespondenţi de la G.A.C. Daia)
IO AN HESOIU este cunoscut de colectiv ca autor a de schimb Ia secţia La chimică, atelierul tanin de la F.C. Oj-ăstie. M IRO S ŢIC
NICOLAE NEDELCU, maistru numeroase inovaţii. P rintre m ultiplele preocupări el găseşte tim p să contabil
muner şef de brigada la sccIomiI 11 (din colectivul subredacticl sene şi redacţiei. F o lo sin d tim p u l prieln ic (responsabilul postului de
al E. M, Lonea IN FOTOGRAFIE : tov. loan Beşleleîe, al doilea clin stingă, consullindu-se cti un grup de ingineri s! Tim pul prielnic a permis colecti­
voluntare Urad) corespondenţi voluntari
tehnicieni asupra unei noi inovaţii.
Foto: V. ONOIU. viştilor din Alba lu lia să execute cea din G A C. Boz)