Page 76 - 1964-03
P. 76
Nr. 2872
Pag. i Dramul socialismului
a ---
V izita lu i de G aulle
în G uadelupa
POINTE A PITRE 21 (Agerpres). Preşedintele Franţei a atras în a-
In prim a zi a vizitei sale in Gua eelaşi. tim p atenţia asupra faptului
delupa, preşedintele de Gaulle a ros că ajutorul pe care Franţa îl poate
tit discursuri la Pointe a P itre şi in acorda altor ţâri este lim itat, ei tre
localitatea Basse Terre cu prile ju l buind „să fie pe măsura mijloacelor,
unor m itin g u ri organizate in cin sale".
stea sa. Referindu-se la aceste cuvin tari,
După cum transmite agenţia Fran com entatorii consideră că ele au fost
C I P R U ce Presse, dc Gaulle s-a referit în dis adresate îndeosebi acelor cercuri din
Sosirea la Geneva Semnarea Tratatului de prietenie cursurile sale la politica externă a S.U .A, îngrijorate, după cum sub
Acord de încetare a focului la Ghaziveran Franţei, punînd accentul pe ideea liniază presa franceză, de consecin
a delegaţiei R.P. Romîne dintre U.R.S.S. şi R.Â. Yemen independenţei Franţei. ţele pe care le-ar putea avea vizita
In cuvîntarea rostită la Basse T er lut de Gaulle in America Latină a-
N IC O SIA 21 (Agerpres). S. Gyani, comandantul forţei O.N.U. supra poziţiilor Statelor Unite in
GENEVA 21 (Agerpres). — re, relatează France Presse, el a ce
Simbătă a sosit la Geneva dele Situaţia din C ipru continuă să se in Cipru, va sosi la 23 m artie la Ge MOSCOVA 21 (Agerpres). — TASS cord de colaborare economică şi rut Statelor U nite să ţină seama de această regiune a lum ii.
gaţia R epublicii Populare Romîne menţină calmă. Corespondentul din neva pentru a se in tîln i lu n i cu se transm ite : tehnică între U.R.S.S. şi Yemen. „acest fapt nou". De Gaulle nu a ex Agenţia France Presse relatează că,
conduşii de tovarăşul Gogu Rădules- Nicosia al agenţiei France Presse a- cretarul general al O.N.U., U Thant, La 21 m artie, Leonid Brejnev, pre Au fost semnate, de asemenea, un clus posibilitatea ca actuala orienta în tim p ce preşedintele Franţei îşi
cu, vicepreşedinte al C onsiliului de re a p o liticii franceze să nem ulţu rostea discursul la Pointe a Pitre,
nunţă că in urma discuţiilor purta precum şi cu alte personalităţi in şedintele P rezidiului Sovietului Su acord cu p rivire la construirea de un grup de m anifestanţi au ridicat
M in iştri, care va participa la lucră prem al U.R.S.S., şi mareşalul Ab- către U.R.S.S. în Yemen a unui spi mească uneori pe a lia ţii Franţei. El
rile Conferinţei N aţiunilor Unite te intre reprezentantul personal al teresate in rezolvarea problemei c i i-a in v ita t însă „să se adapteze” îa pancarte pe care se putea citi „A uto
pentru comerţ şl dezvoltare. secretarului general al O.N.U. în priote. Paul M artin, m inistrul aface dallah As-Sallnl, preşedintele Repu tal şi a trei şcoli de cultură genera această situaţie. nomie
Delegaţia a fost intim pinată de Va- Cipru, P. Spinelli, cu preşedintele rilo r externe al Canadei a anunţat, b lic ii Arabe Yemen, au semnat, in lă, ca dar al guvernului şi popoare
sile Dumitrescu, ambasadorul R. P. Palatul Mare al K rem linului, Trata lor din U.R.S.S. către guvernul şi
Romîne în Elveţia şi de membri ai Maicarios şi vicepreşedintele Kuciuk, de asemenea, că va discuta cu secre tul de prietenie între U.R.S.S. şi Re poporul yemenit, un plan de cola Rezultatele convorbirilor Adoula — Spaak
delegaţiei romîne la conferinţă. s-a ajuns la un acord de încetare a tarul general al O.N.U., U Thant, publica Arabă Yemen. borare culturală pe 1964 şi alte do
focului în localitatea Ghaziveran. precum şi cu a lţi m iniştri de exter In aceeaşi zi a fost semnat un a- cumente. LE O P O LD V ILLE 21 (Agerpres). — le financiaro în suspensie între cele
C it priveşte forţa O.N.U., în C i ne aflaţi la Geneva, problema desem La 20 m artie au luat sfîrşit con- două ţări.
relevă
Agenţia Associated Press
N.S. Hruşciov pru continuă să sosească noi trupe nării unui m ediator în Cipru. M inis vorbi-rile dintre p rim ul m inistru con- că, deşi nu este specificat in comu
golez, Adoula, şi m inistrul de ex
va vizita canadiene. Un purtător de cuvint a trul de externe canadian a subliniat Comunicatul comun sovieto-suedez terne belgian, Spaak. După cum se nicat, cele două părţi au sta b ilit mo
R. P. Ungară declarat că pîhă dum inică numărul că generalul Burns, reprezentantul ştie, m inistrul belgian s-a aflat în- dalită ţile de compensare a belgieni
soldaţilor canadieni a fla ţi în Cipru Canadei la C onferinţa' celor 18 state STOCICHOLM 21 (Agerpres). Cele două părţi consideră că pro tr-o vizită oficială de mai multe zile lor care şi-au pierdut proprietăţile
BUDAPESTA 21 (Agerpres). — se va ridica la 948. pentru dezarmare a fost menţionat La încheierea vizitei oficiale pe blema dezarm ării are o însemnătate în Congo. Intr-un comunicat comun în Congo în primele luni după inde
După cum anunţă agenţia M T f, la printre a lţii pentru funcţia de media care A. A. Grom iko, m inistrul afa deosebită pentru destinderea încordă dat publicită ţii după încheierea con pendenţă.
Invitaţia C om itetului Central al Din Geneva agenţia France Presse cerilor externe al U.RS.S. a făcut-o rii internaţionale şi că orice măsuri v o rb irilo r se spune că Belgia a ac A tit Adoula cit şi Spaak şi-au m ani
P.M.S.U. şi a guvernului revoluţionar transmite că generalul locotenent, P. tor în Cipru. in Suedia intre 17 şi 21 m artie la in in această direcţie corespund intere ceptat să predea guvernului congo- festat satisfacţia pentru rezultatele
muncitoresc ţărănesc ungar, o dele vitaţia m in istrulu i afacerilor externe selor celor două state. lez baza navală de la Raoana, situa convorbirilor. M in istrul'belgian a de
gaţie de partid şi guvernamentală a al Suediei, T. Nilsson, a fost dat pu
U niunii Sovietice, condusă de N. S. Referindu-se la C onferinţa N aţiu tă la gura flu v iu lu i Congo, şi baza clarat că particip a n ţii la convorbiri
Hruşciov va sosi în Ungaria înlr-un Răspunsul guvernului Turciei b lic ită ţii lin comunicat. n ilo r Unite pentru comerţ şi dez aeriană de la Kainina, in nordul K a „au căzut de acord asupra procedu
v iito r apropiat in tr-o vizită oficială Ce» doi m iniştri de externe, se a- voltare de la Geneva, cei doi m iniştri la ngăi. rii în vederea unei reglementări defi
de prietenie. Ia memorandumul Iui U Thant ratâ în comunicat, au făcut un de externe şi-au exprim at convinge Comunicatul anunţă, totodată, re nitive. Acum trebuie puse în apli
schimb de păreri în problemele lega rea că schimbul comercial lib e r între
A N K A R A 21 (Agerpres). te. agenţia France Presse arată că te de apropiata vizită a lu i N. S. ţările din întreaga lume este un fac- glementarea unora dintre probleme care m ăsurile preconizate".
Guvernul turc a răspuns la memo acest răspuns ar fi pozitiv. Pe de Hruşciov în Suedia. In cursul con lor im portant care contribuie la des
încheierea lucrârilor randum ul secretarului geneml al altă parte. Ismet Inonu, preşedinte vo rb irilo r au fost examinate, de a tinderea încordării internaţionale.
le C onsiliului de M in iştri al Tutviel. semenea, problemele p rivin d în tă ri C onvorbirile, desfăşurate în s p iri congo : Acţiuni de „pacificare*4
O N U., U Thant, cu p rivire la crea rea şi dezvoltarea re la ţiilo r priete tul prieteniei şi încrederii reciproce,
sesiunii Comitetului a declarat că consultările în legătu
rea forţelor internaţionale O N.U. pen neşti dintre cele două ţări, situaţia se arată în comunicat, au fost utile
ră cu desemnarea unui mediator în ale răsculaţilor din Kwilu
Executiv al F.S.M. tru Cipru. C onţinutul acestui răs- problema C iprului vor continua şi U internaţională şi securitatea curo- pentru consolidarea prieteniei intre
puns nu este încă cunoscut, dar ci Thant va trebui să ia în această d i peană. Uniunea Sovietică si Suedia. LEO PO LDV1LLE 21 (Agerpres). mis sp rijin u l arm atei congoleze în
SOFIA 21 (Agerpres). — tind sui'se în general bine inform a- recţie hotărîrile cuvenite. Avioane ale arm atei guvernamen hrană şi medicamente.
După cum transm ite BTA, la cea
tale congoleze au lansat din nou ma De la comandamentul armatei na
de-a 27^a Sesiune a C om itetului Exe nifeste deasupra oraşelor şi satelor
cutiv al Federaţiei Sindicale M on Sesiunea Parlamentului european ţionale congoleze se anunţă însă că
diale, care şi-a desfăşurat lucrările Azi se deschide sesiunea Consiliului de solidaritate di/i provincia K w ilu , unde, după soldaţii trim işi în această regiune,
la Sofia, vineri şi simbătâ au luat STRASSBOURG 21 (Agerpres). — cuvintul senatorul socialist italian, cum se ştie, are loc o intensă luptă îndeosebi paraşutişlii, s p rijin iţi de
cuvintul, în cadrul dezbaterilor pe a ta rilo r Asiei $i A fric ii Joi au început la Strassbourg lucră Lucano Granzotto Basso, decanul de de partizani. In manifeste, guvernul jandarm i, desfăşoară zi şi noapte o
marginea rapoartelor prezentate, re rile sesiunii de prim ăvară a Parla congolez cere populaţiei paşnice, intensă operaţiune de „curăţare” . Un
prezentanţii sindicatelor din Indo ALGER 21 (Agerpres). — n ităţii Africane. O mare atenţie se m entului european, organ consulta virstă al acestui organism şi preşe detaşament de jandarm i a fost trim is
nezia, Spania, Franţa, Bulgaria, Un La 22 m artie la Alger se va des va acorda, de asemenea, mişcării de tiv vest-european care întruneşte 141 dinte al sesiunii, care a cerut rea care. de teama operaţiunilor trupelor în misiune în provincia învecinată,
garia, R. P. Chineză şi Italia. Din lizarea urgentă a unor măsuri capa guvernamentale s-a retras in desi
partea sindicatelor din R. P. Romînă chide cea de a 6-a sesiune a Consi eliberare naţională din ţările care se de deputaţi din ţările Pieţei Comune. Maindombe, unde în ultim ele zile au
află încă sub dominaţia colonială. bile să ducă la aşa-zisa unificare po şurile junglei, să se reîntoarcă la ca fost semnalate, de asemenea, acţiuni
a luat cuvintul Isac M artin, pre liu lu i de solidaritate a ţărîtor Asiei In prima zi a dezbaterilor a luat
şedintele Consiliului Central al Sin- | litică a Europei occidentale. se pînă la 31 martie, fiin d u -i pro de partizani.
dicatelor din R. P. Romînă. şî A fric ii la caro vor participa re P rintre măsurile preconizate de
In încheierea dezbaterilor au luat prezentanţi din 71 de ţări. Sesiunea Granzotto, anunţă agenţia Reuter, se
cuvintul Louis Saillant, secretar ge va examina măsurile concrete ce numără, în prim ul rind, fuzionarea A 13-a c o n fe r in ţă
neral al F.S.M., şî Vincenzo Galetti. urmează să fie luate în vederea în executivelor celor trei organisme La Birmingham
m em bru al Com itetului Executiv al B ild e r b e r g au reînceput dem onstraţiile
F.S.M. tă ririi legăturilor cu Organizaţia U- vest-europene — C.EX., C.E.C.O. şi
Euratom — Alegerea P arlam entului NEW YO RK 21 (Agerpres). populafiei de culoare
Agenţi ai comisiei federale anchetează la Dallas European pe baza sufragiului uni La W ilham sburg s-a deschis vi NEW YO RK 21 (Agerpres).
versal (actualul parlam ent este al neri, sub preşedinţia p rin ţu lu i Bern-
Agenţia U T I relatează că in oraşul
W ASHINGTO N 21 (Agerpres). misiei conduse de judecătorul Earl cătuit prin desemnarea m em brilor hard al Olandei, cea de-a 13-a confe Birm ingham , statul Alabama, au re
Agenţi din partea comisiei fede W ancn, a declarat că toate proble- săi de către parlamentele naţionale), rinţă Bilderberg. La această conferin
rale de anchetă asupra asasinării lărgirea Pieţei comune prin p rim i ţă participă peste o sulă de persona început dem onstraţiile dc stradă ale
nie’e rămase in suspensie vor fi cla populaţiei de culoare, deoarece m uni
fostului preşedinte a! S.U.A., Ken- rea unor noi membri, precum şi crea lită ţi din ţările membre aleN.A.T.O.
rificate in următoarele trei sau pa cipalitatea oraşului nu şi-a respectat
b**cy, au început vineri cercetări la rea unei singure „capitale vest-eu P rintre cei prezenţi se numără Les-
prom isiunile p rivin d integrarea
ra
Dallas, la locurile legate de atenta tru luni, astfel incit un raport final ropene" în care să-şi aibă sediul in ter Pearson, prim ul m inistru al Ca sială. T oliţia a arestat 12 manifes
tul de la 22 noiembrie, anul trecut. să poată fi înaintat preşedintelui nadei, George Ball, subsecretar de
s titu ţiile celor trei organisme. tanţi, printre care opt elevi dc şcoală.
Ei au cules depoziţii din partea u- Jrl.nson in cui-sul verii. EI şi-a ex Se ştie că toate aceste idei au fost stal al S.U.A , Gaston Defferre, can In cadrul unei conferinţe de presă,
nor m artori oculari, p rintre care mal prim at speranţa că raportul, ca şi discutate m ult a tît la recentele în didatul P artidului socialist francez la ţinută la A tlanta, statul Georgia,
funcţia de preşedinte al Franţei, pre
muHi p o liţişti din Dalias. toate documentele strînse, vor fi adu trevederi dintre divei*şi conducători cum şi numeroase alte personalităţi pastorul M a rtin L u th cr King, cunos
Gerald Ford, unul din m em brii co se la cunoştinţa publică. vest-europeni cit şi în cadrul unor din industrie, învâţăm int etc. cut lider al populaţiei de culoare, a
organisme ale celor şase, dar nu s-a Conferinţa, care se desfăşoară cu de cla ra t: „V om asista Ia m anifestaţii
Apărătorii lui Ruby ajuns la niciun rezultat din cauza uşile închise, va lua în discuţie d i în favoarea integrării rasiale de o
poziţiilor divergente ale diverselor ferite probleme economice şi poli
au cerut revizuirea procesului ţări. tice care afectează direct sau in d i amploare încă necunoscută pînă in
Dezbaterile continuă. rect pe m em brii A lian ţei Atlantice. prezent".
D A LLA S 21 (Agerpres). nată şi de avocatul Percy Foreman,
A p ărăto rii lu i Jack Ruby au pre care a acceptat să preia locul p rin ci
zentat vineri tribu nalulu i din D al palului avocat al lui Ruby, M elvin
las o cerere de revizuire a procesului lle lli. D E P R E T U T I N D E N I
pentru vicii de procedură. După cum Se aşteaptă ca judecătorul Brown
se ştie, Ruby a fost condamnat săp- să se pronunţe asupra cererii în r e l a t A r i d e s p r e s i t u a ţ i a te categoriile, o fost declarat inapt lat — dupd cum relatează agenţia
tâmina trecură la moarte pentru a- cursul săptâm înli viitoare. P o trivit DANEM ARCA : G uvernul danez a elaborat recent un proiect de lege E X P E D IŢIE I PERUVIENE pentru serviciul m ilitar de către UPl — cd respectivele „opere" a-
sasinarea lui Lee Oswald. Phîl Bur- declaraţiilor avocatului Foreman, în care pievede ridicarea pre ţu rilo r la* unele produse de consum. consiliul de revizie. Aceasta este parlin unul cimpanzeu de la gră
leson, unul din avocaţii condamna orice caz un nou proces al lui Ruby Recent a avut loc o demonstraţie dc protest îm potriva m ajorării pre LIM A 21 (Agerpres). — a doua oară cind Cassius C/ay este dina zoologică din Goteborg cunos
tulu i, a declarat că cererea de revi nu va avea loc decit peste un an sau turilor. Au participat peste 4.000 dc m uncitori din capitala Danemar Dupd cum Iransmile agenţia Fran declarat inapt pentru serviciul m i cut locuitorilor oraşului sub numele
zuire a procesului se bazează pe mai doi. cei. Această demonstraţie s-a desfăşurat sub lozincile luptei pentru ma ce Presse, operaţiile de salvare a litar. de Peier.
m ulte puncte, printre c a re : refuzul Intre tim p, la San Francisco, fos jorarea salariilor şi îm bunătăţirea co n d iţiilo r dc muncă. membrilor expediţiei peruviene a- C riticii jig n iţi s-au adresat poli
de a transfera procesul in tr-un alt tul avocat al Iul Ruby, M elvin Belii, Delegaţia dem onstranţilor care a încercat să pătrundă în clădirea tacafu de indieni Intr-un luminiş din E XP LO ZIA Ş LEP U LU I OCEANIC tiei, cetind ca Impresarul să He dat
oraş din statul T exas; ju ra ţii au vă a declarat că a h o tă iit să demisione pddurea virgină siluală la frontiera „P A LM E R " în judecată pentru „ fraudă In artă\
ze din Asociaţia avocaţilor americani Parlam entului penhu a lum ina o petiţie cuprinzind revendicările m un dinlre Peru şi Brazilia au trebuit stl
zut la televiziune scena asasinării lui cito rilor a fast oprită de detaşament e de poliţie. NEW YORK 21 (Agerpres). — dar li s-a replicat că chiar dacă
din cauza c ritic ilo r form ulate împo lic aminale din cauza înrăutăţirii
Oswald, astfel îneît ei au fost în rea triva lui de preşedintele asociaţiei, IN FOTO : Demonstranţi in fala Parlam entului încearcă să rupă cor condiţiilor meteorologice. In prezent Agenţia UPl anun/d cd „Palmer", ceea ce a lăcut Pe/er nu este arid,
litate m artori etc. Cererea a fost sem W alter Craigh. donul poliţiştilor. se crede că membrii expediţiei vor cel mai mare şlep oceanic din lume, In nici un caz nu a /ost comisă vreo
a explodat In estuarul Oaklond din
trebui sd mai petreacă 4—5 zile In ilegalitate.,.
cantonamentul lor. Alameda, California, tocmai cind
/ % urma să se îndrepte spre Alaska cu
Intre timp, două mari elicoptere un transport de 42 de vagoane de O R B ITA S A T E L IT U L U I
In ajunul deschiderii conferinţei de ia Geneva unde vor încerca sd evacueze pe ră cale lerată. In acest accident au „SYNCOM-2" V A F I M O D IFIC A TA
americane au sosit Iq Iquitos,
de
losl ucise două persoane şi nouă ră
n iţi dintre care unii se pare cd se
WASHINGTON 21 (Agerpres). —
a//d Intr-o stare mai gravă. In acest nile. „P a lm er fusese lansat abia în La Washington s-a anunfat că
urmă cu opt zile.
scop In luminiş şe lucrează la o pis specialişti americani Jn comunicai il
Incepind de luni, 23 martie, Pala numeroase ţări — printre care şi din principalele probleme ale con la accelerarea d e fin itiv ă rii şi adop tă de aterizare. Indienii, care au spafiale au început operaţiile in ve
tu l N aţiun ilo r din Geneva va găzdui R. P. Romînă — care, a tit în cadrul tem poraneităţii, care necesită o re tă rii de prin cipii ale cooperării eco înconjurat cantonamentul expediţiei, C IM PAN ZEU L-PIC TO R derea schimbării orbitei satelitului
una din cele mai im portante şi re O.N.U. cit şi în afara ei au căutat şi zolvare urgentă. Totodată trebuie nomice internaţionale”. nu mai atacă, dar continuă sd su „ Syncom-2". Acest satelit, care asi
prezentative reuniuni internaţionale găsit metoda de a analiza temeinic subliniat că această problemă este Dc asemenea, la lucrările comite pravegheze de la distantă pe ase STOCKHOLM 21 (Agetpres). — gura transmisii experimentale de
din u ltim ii ani — Conferinţa N aţi o problemă aflată de m ultă vreme doar o parte a problemei generale tului pregătitor al conferinţei s-a diaţi. Setul expediţiei, Gumercinu La Goleborg s-a deschis o expo imagini deasupra Oceanului Atlan
u nilo r U nite pentru comerţ şi dez la ordinea zilei : desfăşurarea fără — normalizarea com erţului mondial, arătat că guvernul romîn consideră Flores, a stabilit legătura prin ra ziţie dc arlă modernă la care mai tic, urmează să treacă, după termi
voltare. In vederea acestui eveni restricţii şi piedici a com erţului in caiv include şi problema comerţului necesar ca împreună cu celelalte pro dio cu ziariştii şl a relatat despre multe tablouri erau semnale de un
ment, la Geneva se lac acum u lti ternaţional, pe baza avantajului re Esl-Vcst. bleme aflate pe ordinea de zi să se „cele şapte zile de coşmar" trd.'te picior necunoscut — Pierrc Brasseau. narea manevrei, deasupra Oceanu
mele pregătiri organizatorice şi teh ciproc şi in scopul dezvoltării eco Dat fiin d im portanţa şi efectul pro discute şi im portanţa şi utilitatea de membrii expediţiei. Potrivit de După ce mai m ulţi e tilic i de artă lui Pacific In scopul de a permite
nice pentru a crea celor peste 1.500 nomiei mondiale. In acest seas Con blemelor ce se voi1 discuta, sarcina acordurilor comerciale de lungă du claraţiilor sale, indienii au început şi-au exprimat admiraţia lafă dc obţinerea de imagini dc la Jocurile
de delegaţi şi observatori — m iniş ferinţa N aţiunilor Unite pentru co conferinţei este fără îndoială de mare rată pentru stabilirea şi dezvoltarea sd supravegheze expediţia încă din pinzclc expuse, un impresar a anun- Olimpice de vard de ia Tokio.
tri, economişti, experţi etc. — con merţ şi dezvoltare se înscrie ca o amploare şi de o com plexitate deo schim burilor comerciale in te rn a ţi^ ziua instalării el In luminiş, defrişat,
d iţii cît mai bune de activitate. Pre nouă acţiune in spiritul coexistenţei sebită. Dar este clar, şi acest punct nale ; rolul pozitiv pe care il pot după ţoale probabilităţile, chiar dc
ocupările organizatorilor sint accen paşnice, a însănătoşirii re la ţiilo r in de vedere este îm părtăşit de majo avea liv ră rile pe credit de echipa indieni care au doborlt arbori Inalli
tuate de faptul că tot aici, in im pu ternaţionale. ritatea delegaţilor, că prin eforturi ment destinat construcţiei de unităţi de 30 plnă h 40 metri. La căderea Svcn Nilsson, în
nătoarea clădire de pe Lacul Lema- Discuţiile prelim inare au dus la unite se poate ajunge cu adevărat la industriale, proprietate exclusivă a nopfii ei ou lansat prim ul atac cu virslâ dc 8 ani, din
nului. îşi desfăşoară concomitent lu stabilirea unei ordine de zi provizo rezolvarea problem elor puse de o ţă rii care primeşte asemenea credite săgefi otrăvite. Conducătorul expe oraşul suedez L u l
crările Comitetul celor 18 suite pen rii, suficient de cuprinzătoare, care dczvoltaro sănătoasă a economiei ram bursabile prin cote părţi din pro- . diţiei a apreciat numărul atacatori ea, a fost surprins
tru dezarmare, precum şi numeroase înglobează principalele aspecte ale mondiale. Nimeni de aici nu se aş ducţie proprie obţinută ; im portanţa | lor la aproximativ 300, dinlre care zilele trecute dc o
comisii ale d ife rite lo r organisme ale com erţului şi dezvoltării economice teaptă ca dintr-o trăsătură de condei pe caic utilizarea in scopuri paşnice numai 5 sau 6 posedau arme de fuc. avalanşă pe cind
O.N.U. interesînd înlr-un fel .sau alutl toate aă fie înlăturate practici vechi, care a resurselor eliberate prin dezarma El a adăugat cd In m ijlocul lor se trecea cu mama
S-a in tra t din plin în atmosfera cele 123 de ţări participante la con acţionează nefast de ani de zile. P rin re o poate avea pentru comerţul in află probabil contrabandişti sau Ira- sa prin regiunea
m arilo r în tiln iri menite să ducă la ferinţă. cipalul este ca conferinţa să dea re ternaţional şi dezvoltarea economică. licanll de slupelianle. muntoasă Riks-
o mai strînsâ apropiere şi înţelege In vederea dezbaterilor au fost zultate pozitive, să fie startul unei Delegaţia ţă rii noastre aflată la gransen. El a. stat
re între popoare, intr-un domeniu întocmite rapoarte a tit de către noi dezvoltări a economiei mondia Geneva, în frunte cu tovarăşul Gogu ELICOPTER CU REACŢIE îngropat în zăpa
care a constituit întotdeauna o cale O.N.U. şi de in stitu ţiile sale specia le, corespunzătoare cerinţelor epocii Rădulescu, vicepreşedinte al Consi dă mai bine dc 12
firească de progres şi dezvoltare: lizate, cît şi de diferite organizaţii contemporane. liu lu i de M in iştri, va m ilita pentru KUIBI$EV 21 (Agerpres). — ore.
comerţul internaţional. Pe culoare şi internaţionale a căror preocupare Republica Populară Romînă, ţară abordarea cu roalism şi intr-un spi Un original elicopter cu reacţie. După cercetări
la etajele vastei construcţii a fostei principală o constituie comerţul in cu o economie viguroasă, în plină rit de cooperare a chestiunilor afla cu un singur loc, a io st construi! îndelungate ş i
Ligi a N aţiunilor intilneşti intr-un ternaţional. dezvoltate, a s p rijin it cu hotărire te în discuţie, pentru a se rezolva de studenta de la Institutul de con-’ foarte d ificile, din
necontenit dute-vino numeroşi de Raportul întocm it de Râul Pre- măsurile in vederea conferinţei pen problemele cardinale ale norm aliză strucHl dc avioane din Kuiblşev. cauza tim puluj nc.
rii com erţului internaţional contem
tru comerţ şi dezvoltare. La propu
legaţi sosiţi din toate continentele biscli, secretarul general al conferin Elicopterul cinlărcşte numoi 98 dc favorabil, cci doi
lum ii. Bineînţeles, p rintre ei se află ţei constituie o sinteză m ultilaterală nerea sa sesiunea trecută a A dunării poran. kg. In polida proporţiilor sale mi au fost descope
numeroşi ziarişti, care pătrund peste a deosebirilor in dezvoltarea ţă rilo r Generale a O.N.U. a adoptat in una .Şedinţa de deschidere a conferin niaturale, elicopterul posedă col)- riţi de către un
nim itate un proiect de rezoluţie în
tot în căutare de noutăţi, luări de industrializate şi a celor în curs de care se spune: „Adunarea generală ţei va avea loc luni la ora 16 (ora lăfi de zbor remarcabile. El poale cîinc dresat. Copi
contacte etc. dezvoltare. De altfel majoritatea pro acordînd o im portanţă specială ne Bucureşti), sub preşedinţia lu i U sd dezvolte o viteză dc pină la 100 lul era încă în
Thant, secretar general
O.N.U.
al
Aceeaşi preocupare o Intilneşti şi blemelor se referă la m odalităţile cele cesităţii unei declaraţii asupra coo După cuvintele de salut pe care le km. pc ord şi sd se rid/cc la o mare viaţă, dar mama
in holurile hotelurilor unde sînt găz mai eficiente prin care ţările in d u v perării economice internaţionale, ca vor rosti preşedintele Confederaţiei înălţime. lui, Henny N ils
d uiţi delegaţii veniţi la conferinţă. trialîzate ar putea s p rijin i ţările in m ijloc care să favorizeze relaţii eco elveţiene, Ludw ig von Moos, va avea son, murise.
Discutînd cu unii dintre ei desprinzi curs de dezvoltare, posibilităţile aces nomice sănătoase, stabile şi echita Ioc alegerea preşedintelui conferin C AM PIO N U L L U M II LA BOX Băiatul, cu un
cu uşurinţă optim ism ul cu care p ri tora din urmă de a se dezvolta prin bile între toate statele, şi să stim u ţei, a vicepreşedinţilor şi raportoru D EC LARAT IN A P T PENTRU braţ rupt şi cu
vesc lucrările conferinţei. Şi acest folosirea p ro p riilo r lor fo iţe şi m ij leze eforturile în vederea progresu lui, adoptarea regulam entului de des SER V IC IU L M IL IT A R răni Ia picioare a
lucru este cît se poate de firesc, in- lui economie şi social al tuturor po- făşurare a lucrărilor, constituirea co
loace economice. Este limpede că în ~ îost internat in
tru c it Conferinţa N aţiunilor Unite poatvlor lum ii.. îşi exprim ă speran m isiilor. Va fi adoptată, de aseme WASHINGTON 21 (Agerpres). — spital.
pentru comerţ şi dezvoltare a fost tregul complex de mijloace şi forme ţa că examinarea acestor probleme nea, ordinea de zi a conferinţei. M inisterul Apărării al SU.A. a co
pregătită cu m inuţiozitate şi seriozi de discrim inare în domeniul legă în comitetul pregătitor al Conferin N. PUICEA municat că Cassius Clay, campionul
tate. Ea este rodul a m ultor eforturi tu rilo r economice impuse ţă rilo r in ţei N aţiunilor pentru comei-ţ şi dez trim isul special Agerpres mondial proJesionist de box la toa-
depuse cu răbdare şi înţelepciune de curs de dezvoltare reprezintă una voltare şi la .conferinţă va contribui la Geneva
Redacţla şl administraţia ziarului slr. G Martie ar. 9, telelon 15 88. 12 75, 15 05, 20 /8. Taxa pîâlitâ In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, or. 2G3.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul i întreprinderea Poligrafica Hunedoara Deva 40.05b