Page 77 - 1964-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VÂ!

In» socialismului
-Sk.

Anul XVI. Nr. 2873 MARTI 24 MARTIE 1964 4 pagini. 20 bani

Ancheta n o aslră Consfătuire cu corespondenţii

Ce m ăsuri aţi lu at în ved erea al oraşului regional Deva, o consfătuire cu corespondenţii vo­
Dum inică 22 m artie a c. a avut loc în sala S fatului popular
luntari, colaboratorii şi c itito rii ziarului.
sporirii producţiei de legum e La consfătuire au participat iov. loan Pipoş, m em bru al B irou­
lui C om itetului regional Hunedoara al P .M .R , şi tov. Cornel
F e rtiliză m solul ş i m ă rim s u p ra fa ţa i r i g a t ă Stoica, vicepreşedinte al C om itetului executiv al Sfatului popu­
lar regional — Hunedoara.
An de an suprafaţa cultivata cu le­ la ardei soiurile Galben titron, Ca- In cadrul consfătuirii tov. loan Sirbu, redactor şef al ziarului,
gume în cadrul gospodăriei noastre a Jincov verde etc. în vederea obţine­ a prezentat un referat p rivin d rezultatele concuisului desfăşurat
crescut sim ţitor. Aceasta, datorită rii unor producţii sporite de legu­ în anul trecut cu corespondenţii voluntari şi a vo rb it despre sar­
cond iţiilo r favorabile, pe care le a- me am luat din tim p măsuri pentru cinile actuale şi de perspectivă ale ziarului, subliniind contribu­
vem cit şi faptului că din această ra­ producerea răsadului de legume ne­ ţia pe care corespondenţii pot să o aducă la înfăptuirea lor.
mură de activitate realizăm venituri cesar. Pîr.ă la dala de 1 ianuarie din In discuţiile purtate, numeroşi corespondenţi şi colaboratori
tot mai însemnate. De pildă, in cursul cei 1.006 :n.p., răsadniţe am amena­ au scos in evidenţă aportul ziarului la răspîndirea experienţei
anului trecut, de pe 60 hectare am jat 786 m.p., suprafaţă care a şi fost înaintate, făcînd totodată propuneri valoroase pentru îm bunătă­ Zilnic la Clubul m inerilor din Lupeni domneşte o vie activitate. A iit i n sălile de joc cit şi la cercu­
realizat peste 630.000 lei. semănată cu varză de vară, ardei, ro­ ţirea conţinutului tem aticii, form ei articolelor, pentru îm bu­ rile de pictură, dans ele, sau /a biblioteca care dispune de peste 26.500 volume, minerit pot petrece orele ii-
In acest an cultivăm cu legume şii, gulioare precum şi alte legume. nătăţirea muncii de masă a ziarului. bere in mod plăcut.
75 ha. Pentru a spori sim ţitor pro­ Paralel cu aceste lucrări, în cîmp, IN FOTO: Sala de lectură a bibliotecii,
Consfătuirea a constituit un rodnic şi valoros schimb de ex­
ducţia de legume la hectar, am luat am trecut la amenajarea şi extinde­ perienţă între lucrătorii redacţiei şi masa largă de corespon­
o serie de măsuri. Astfel. întreaga su­ rea canalelor de irig a ţii. Anul aces­ denţi voluntari, colaboratori şi c itito ri ai ziarului.
prafaţă s-a arat încă din toamnă, ad- ta vom iriga 25 hectare, faţă de nu­
m inistrîndu-se pe 40 ha. cile 18 tone mai 16 hectare cile au fost irigate In aşezarea din inima munţilor
de gunoi de grajd la ha., ia r pe alte anul trecut. In acest sens avem asi­ Trei noi T oate piesele
35 ha. s-au adm inistrat cite 6 tone gurate două pompe acţionate de mo­ cinem atografe de c a lita te bană / ' a să ajungi la Ccrbăl în aceste
de m raniţă la ha. Pe întreaga supra­ toare stabile eu care vom iriga în­ '"’*’ zile de iarnă intîrziată, este nez.e mintea copiilor. Nicolae Cor- lemn, 10.000 bucăţi cărămidă, 10
noiu, directorul Şcolii de 8 ani din
faţă s-a adm inistrat superfosfat treaga suprafaţă planificată. săteşti Iacob lancău şi Nicolac Iunie, de destul de greu. Comuna se află la Cerbăl şi deputat comunal, deşi lî- tone ciment, 15.000 bucăţi ţi­
(250 l<g. la ha.). Pentru îngrăşarea su­ O atenţie deosebită am acordat ex­ la Fabrica chimică din Orăştie, lu ­ o distanţă apreciabilă, in inim a ma­ glă, 90 m.c. nisip etc. Aprovizionarea
Duminică, In localităţile năr îşi aduce bine am inte cum în­
plim entară a legumelor am procurat tin d e rii c u ltu rilo r duble. Astfel, pe Criş, din rolonul Brad, Sîrhl crează pe unul din cele mal mari sivului Poiana Ruscâ. De la Govăj- văţau copiii cu cîţiva ani în urmă. cu m ateriale a asigurat buna desfă­
construcţie
şurare a lu c ră rilo r dc
8 tone azotat de amoniu, care se va 13 hectare vom cultiva după ridichi şl Viscaf din raionul lila. strunguri din fabrică. Piesele care se tiia urcăm cu „Gazul** pe drum ul în­ — Cind am fost repartizat să lu­ astfel că la finele anului au putut
folosi in tim pul perioadei de vegeta­ ceapă verde, salată şi spanac, roşii, execută pe această maşină cer diu gust s tră ju it pc o parte de vereantul crez ca învăţător în satul Poieniţa
s-au deschis încă trei noi fi term inate cele 3 săli de clasă. De
ţie. vinete, castraveţi şi altele. cinematografe săteşti. Re­ partea lor cunoştinţe profesionale m untelui. Pe partea cealaltă a d ru ­ Torni nu era local de şcoală. S trîn- asemenea, au fost procurate mate­
Tot în scopul sp o ririi producţiei de Prin aplicarea m ăsurilor am intite marcăm că prin deschidereo bogate, o organizare bună a muncii. m ului, adineitura văilor îţi provoa­ geam cei ciţiva copii în camera in rialele necesare co n stru irii localului
Nicolae
că emoţii. Dar, omul de la volan,
S trungarii Iacob lancău şi
legume am sta b ilit cele mai producti­ vom reuşi ca in cadrul gospodăriei cinematografului din locali, Iunie au înţeles acest lucru, s-au şofer încercat, se descurcă adm irabil. care locuiam şi le iransm iteam anu­ Şcolii de 4 ani din Socet. Tot în anul
mite cunoştinţe. Cu sp rijin u l statu­
ve soiuri. De exemplu, pe 4 hectare noastre colective producţia de legu­ lalea dc munte Criş a losl în­ străduit în permanenţă să-şi ridice După o asemenea călătorie grea ai lui nostru dem ociat-popular acum trecut au fost reparate şi întreţinute
cultivăm h ib rizi de roşii 10 X Bizon, me să sporească sim ţito r şi, paralel cheiată cinelicarea comune­ nivelul cunoştinţelor profesionale, o deosebită satisfacţie atunci cînd in ­ tn fiecare sat s-a construit şcoală drum u ri pe o suprafaţă de 36.900
apoi roşii din soiul Aurora şi Ţigă­ cu aceasta, să obţinem ve n itu ri lot lor din raionul Brad. să-si organizeze judicios munca. Ca tri pe „poarta C erbâlului“. Oamenii nouă. m.p., au fost construite 5 fin tîn i pu­
blice. au fost curăţate şi întreţinute
neşti, care s-au dovedit a da produc­ mai m ari la hectarul cultivat cu le­ In prezent, in regiunea urmare, ei reuşesc să-şi depăşească de aici, care trăiesc din tată în fiu Nicolae Cornoiu ca şi ceilalţi au 120 hectare păşune şi multe alte lu­
ţii bune în cadrul gospodăriei noas­ gume. noastră funcţionează 229 cl- zilnic sarcinile de plan cu 10-15 la în m ijlocul m unţilor, sînt deosebit vorbit cu pasiune de lu cru rile noi crări gospodăreşti şi de înfrum use­
tre. Pentru varza de vară cultivăm SIM IO N CR1STEA ncmatograte săteşti. sută, să execute numai piese de ca­ de prim ito ri. Cînd am ajuns erau cu înfăptuite pe raza comunei Ccrbăl, ţare. C om itetul executiv, sub îndru­
litate bună.
toţii strinşi in sala căm inului cultu ­
soiurile Prim a recoltă şi G loria, iar ing. la G.A.C. M ihalţ AL. MARDARl dîn oraşul regional Hunedoara. Oa­ marea com itetului comunal de partid
N. STOICA ral pentru a sărbători un eveniment menii îşi amintesc. D eputaţii din
corespondent corespondent deosebit : prim irea diplom ei de co­ şi cu sp rijin u l deputaţilor a antre­
Vom e x tin d e cu ltu rile succesive mună clasată pc locul III pe regiune toate satele au stat de vorbă cu ce­ nat m ii de cetăţeni care au prestat
Excursii ale elevilor în gospodărirea şi înfrumuseţarea tăţenii şi au hotărit să construiască 02.400 ore muncă patriotică. Fiecare
In anul trecut gospodăria colecti­ Practica a dovedit că un rol im ­ satelor. şcoli pentru ca copiii să aibă unde locuitor a prestat 62,38 ore muncă
vă din Lâpuşnic a obţinut din c u lti­ portant în sporirea producţiei de Pentru cunoaşterea noilor obiective gional. Prim a excursie a fost făcută D âdurenii, cum sînt num iţi oa- învăţa. Prima construcţie a fost în­ patriotică în valoare de 141,41 lei.
varea legumelor un venit de peste legume îl are fertilizarea solului. Ia­ economice şi social-culturale, precum de către elevii claselor a V llI-a şi a 1 menii de prin aceste locuri, au cepută in anul 1959 în satul Poiana La executarea lu cră rilo r a m intite'
Rechiţelei. In anul urm ător localul
300.000 lei. M ai m ult de o treime din tă de ce, pină acum, pe terenurile $i a lo curilor istorice din patria X-a care, însoţiţi de profesori, au dus o viaţă grea în anii regim ului era gata, ia r m icuţii elevi profitau si-au adus contribuţia mai ales ce­
tăţenii V iorel
Simincsc,
Gheorghe
aceste venituri au fost realizate prin destinate c u ltiv ă rii legumelor au fost noastră, conducerea Şcolii medii din vizitat Muzeul Doftana. burghezo-moşieresc. In nicî unul din de condiţii bune de învăţătură. In Costa, Gheorghe Peticei, loan Costa.
valorificarea c u ltu rilo r succesive de transportate 475 tone de gunoi de Miercurea a organizat în ultim ul E U S IG M E ŢU G U I cele şapte sate nu existau localuri anul 1960 a fost construit local de Nicolae Petru, Nicolae Lăscuş, M i-
legume şi zarzavaturi, cultivate pe grajd. De asemenea, s-au luat. m ă­ tim p două excursii prin ţară cu au­ de şcoli sau cămine culturale. Nu şcoală tn satul Poieniţa Torni iar în ron Ruja, Nicolae Bislrîan şi m ulţi
6 ha. din cele 29 ha. destinate gră­ suri pentru irigarea unei suprafeţe de tocarele O.N.T., şi una pe plan re­ profesor — Miercurea erau nici învăţători care să Jumî- anul 1962 s-au dat in folosinţă alte a lţii.
d in ii. 6 hectare. P o trivit planului de pro­ irei localuri în satele Feregi, Arăneş Pentru anul acesta cetăţenii din
A vînd la bază experienţa anilor ducţie vom realiza anul acesta p pro­ şi Ulm. Fiecare local de şcoală cu­ comuna Ccrbăl şi-au propus să exe­
trecuţi, în prezent am luat o seamă ducţie totală de peste 300 tone le­ prinde şi cîte o cameră destinată că­ cute alte lucrări gospodăreşti şi de
m inului cultural.
de măsuri care să asigure o produc­ gume şi zarzavaturi. Aceasta este e- M e fe o ro S o g s a în a ju to ru l © m u lu î /| cum citeva zile cetăţenii din înfrum useţare. Valoarea lor se va ri­
dica la peste 102.000 lei.
Cetăţenii
t e sporită de legume, eşalonată pe şalonată pe tot tim pul anului, ince- A 1 Cerbăl participau la adunarea care au luat parte la discuţii cu p ri­
to t tim pul anului. In prim u l rînd pind din luna m artie eind vom livra In uriaşul ocean aerian ce încon­ atmosferei, pentru că ea studiază fe­ tim puri. In antichitate nu putea fi festivă cu ocazia acordării diplom ei lejul adunării festive p rin tre caro
ne-am îndreptat atenţia spre e xtin ­ cooperaţiei de consum peste 500 leg. joară Păm intui au loc schim bări nomenele fizice care au loc in atmos­ vorba de o interpretare şi o studiere de comună fruntaşă pe regiunea H u­ Viorel Siminesc, Gheorghe Lăscuş,
derea suprafeţelor destinate c u ltu ri­ spanac şi pînă în luna noiembrie continue ca : încălziri, răciri şi miş­ feră. Cercetarea fenomenelor meteo­ ş tiin ţifică a fenomenelor naturii. In nedoara în întrecerea patriotică pe loan Costa, A lexandru Ticula, N i­
lor succesive. P regătirile le-am înce­ cind se prevede a se recolta circa cări ale aerului, evaporări, conden­ rologice este strins legată de condi­ marea lor m ajoritate, acestea au fost anul 1963. D atorită rezultatelor de:>- colae Popa şi ceila lţi au vo rb it cu
sebite, comuna Cerbăl a ocupat locul
put p rin asigurarea m aterialului să­ 28.000 kg. dc varză şi gogoşari. sări etc., pentru a căror producere ţiile geogi-afice, arc legături cu h i­ a tribuite unor puteri supranaturale, m indrie de realizările lo r şi s-au an­
sînt cheltuite uriaşe cantităţi de e- drologia, oceanografia, fizica, astro­ născindu-se chiar un cult pentru ele. 111 pe regiune. Cetăţenii prezenţi la gajat să lupte cu mai m ultă însufle­
di tor. In acest scop, in gospodăria adunare au ascultat cu atenţie in fo r­
GHEORGHE MOISE nergie. Uneori plouă sau ninge, alte­ nomia etc. In Grecia antică, Herodot şi A risto- ţire pentru realizarea obiectivelor
noastră s-au şi însăm inţat 500 m p. ori cerul c senin şi nu plouă cu săp- lel au fost p rim ii care au încercat marea prezentată de tov. Petru Baba. stabilite a se executa in anul 1964,
grădinar la G.A.C. Lăpuşnîc Vremea ne este şi prieten şi duş­
de răsadniţe, din care o suprafaţă de tăm inile ; uneori e cald, iar alteori man. Uneori, fenomene cum sînt fu r­ să se ocupe cu elemente ale meteo­ preşedintele S fatului popular comu­ / n încheierea adunării a luat cu-
400 m.p. s-a protejat cu polietilenă. raionul Ilia e frig, uneori vîntul e slab, pe cînd tunile sau inundaţiile puternice pot rologiei, făcînd chiar unele obser­ nal Cerbăl. care a vorbit pe larg des­ A vîntul tov. M ircea Ramba, v i­
alteori e n iît de puternic, in cit dez­ provoca distrugeri însemnate ; alte­ vaţii sporadice, nesislematice. In pe­ pre realizările obţinute în anul 1963 cepreşedinte al C om itetului execuliv
Temeinfic pregălfji rădăcinează arborii sau doboară a- ori, o ploaie căzută la tim p, sau rioada evului mediu, sub tirania fa i­ pe linia înfrum useţării şi gospodă­ al S fatului popular regional, caro a
coperişurile caselor. Acestea sînt după o perioadă de secetă, poale moasei in ch izjţii, toate ştiinţele şl rir ii satelor, metodele folosite in an­ fe licitat călduros cetăţenii din Cer-
Pentru buna desfăşurare a lucră­ schimbate la bazele de recepţie 8 doar citeva din fenomenele ce se salva recoltele dc la pieîre. Foarte p rintre acestea şi meteorologia au trenarea cetăţenilor la m uncile pa­ bâl pentru rezultatele obţinute în
rilo r campaniei agricole de prim ă­ tone de mazăre, 3 tone de floarea- petrec în atmosferă. nestatornică, schimbîndu-se cîteo- fost oprimate şi s-au dezvoltat foar­ triotice. Astfel, în această perioadă întrecerea patriotică şi a înm inat di­
vară. colectiviştii din raionul Alba snarclui şi 115 tone de porumb du­ Ş tiinţa care studiază fenomenele daiă de )a o zi la alta, vremea poate te puţin. Din cauza lipsei mijloace­ s-au făcut reparaţii şi întreţineri de ploma de comună fruntaşă în între­
au făcut intense pregătiri. Astfel, blu hibrid. De asemenea, s-au efec­ fizice şi complexul de procese care varia nu numai în funcţie de tim p lor tehnice şi a instrum entaţiei a- drum uri, desfundări dc şanţuri, cu­ cerea patriotică.
pină la data de 20 martie, întrea­ tuat lucrări de transportare în cîmp mu loc in atmosferă se numeşte me­ ci şi de loc. Deseori, in tr-u n anum it decvate în acele tim puri, meteoro­ răţări de păşuni, construcţii de şcoli Apoi, într-o atmosferă sărbătoreas­
ga cantitate de sămînţă de cereale a peste 60 000 tone gunoi de grajd, teorologie, denumire ce provine de loc ploile cad din abundenţă, şi-n logia a constituit un teren favora­ şi cămine culturale etc. Fără îndo­ că s-a înm inat unui num ăr de 16
păioase (160 tone), care se va fo­ iar cu îngrăşăminte chimice s-au acelaşi moment, la o mică distan­ bil pentru cultivarea celor mai va­ ială că cea mai im portantă lucrare
fertilizat 1.945 ha, aplicindu-se in la grecescul „m eteoron”, adică „ceea a fosi construcţia localului Sco­ cetăţeni insigna dc „Fruntaş în gos­
losi la însăm înţări s-a condiţionat. re se petrece în aer**. Meteorologia ţă, nici o picătură de ploaie nu udă riate superstiţii. podărirea satelor*.
tn scopul de a avea asigurate să- total 327 tone. suprafaţa păm intului. Prim ele observaţii instrum entale lii de 8 ani din Cerbăl, Ce­
minţe de bună calitate au fost L IV IA JOS AN mai poartă denumirea şi de fizica S-ar părea că schim bările vrem ii tn Europa, legate dc dezvoltarea deo­ tăţenii au transportat 90 m c. V. A LBU
se produc la voia întîm plării. E o sebită a ştiinţelor, datează din se­
părere greşită. Se ştie bine azi că colul al X VH -lea şi au fost făcute
anum ite legi ale n a tu rii guvernează de G. G alilei. Observaţii meteoro­ P e t e m e c u l t u r a l e
£a iziw nd şi dirijează aceste schim bări. Pentru logice organizate au fast făcute in L u c r a r e a d r e s a i a o ţ e S a r H o r
Rusia în anul 1722, pe tim pul lui
legi
practică, cunoaşterea
acestor
prezintă o deosebită im portanţă, din-
tarea meteorologiei în Rusia l-a avui
du-ne posibilitatea să prevedem cum Petru I. Un rol de seamă în dezvol­ De curînd. in Editura tehnică a Cu ocazia apariţiei acestei lucrări.
va fi vremea in viito r. marele om de ştiinţă Lomonosov, apărut lucrarea „Cartea oţelaruluî" C entrul de lib ră rii şi difuzare a c ă rţii
0 tone oţel Astăzi nu există om. din orice ra­ care a arătat prim ul necesitatea or­ de ing. Josîf Tripşa, candidat în ş tiin ­ din Deva, a organizat, eu s p rijin u l
c e l o r 1 0 . 0 0 mură de activitate, care să nu fie ganizării unei reţele de staţii meteo­
interesat de felul cum va fi vremea rologice. ţe tehnice şi Ştefan Tripşa, Erou al com itetelor de partid şi a com itete­
mîine. II interesează pe colectivist In ţara noaslră. prim ele observa­ M uncii Socialiste. lor sindicale de la otelăriile Com bi­
Evenimentul a depăşit chiar de io narca necesară pentru a Ic reda dc Rusu loan şi a lţii au dat dovadă dc care aşteaptă cu nerăbdare să înce­ ţii meteorologice s-au făcut la laşi Cartea, care se adresează oţelari- natului siderurgic Hunedoara o ac­
naştere graniţele o (e lu rie i; ştiu des­ Iunie. Pol să spun însă că m-a im­ un tna/t simt al datoriei“. teze ploaia ca să înceapă însămîn- în anul 1770, iar la Bucureşti intre lor şi personalului tehnic din oţelării, ţiune de difuzare prin standuri a a-
pre osia Jurnaliştii, ştiu laminalorii. presionat tn mod deosebit telut cum In ziua cind locui a încins din nou ţările sau să poată slringe recolta 1773 şi 1789. In anul 1836, profesorul tratează despre m ateriile prim e folo­ cesiei cărţi. Cu acest p rile j, au fost
Poenaru, la Bucureşti, efectuează ob­
Cu lo fii ştiu că acolo, la cuptorul au muncii inginerii Cornel Scurta cuptorul se allau laolaltă cei care dc pe cîmp, îl interesează pe avia­ servaţii meteorologice asupra presiu­ site la elaborarea oţelului, materiale difuzate 300 de exemplare din „C ar­
unu al noii o(e/ării M artin de la şi O. Suciu ; maistrul Balini Carol. au executat reparalia şi otclarii. torul care are de întreprins un zbor refractare şi com bustibili, construc­ tea o ţelarului", reprezentind o va­
Hunedoara, s-a savirşil o adevărată brigăzile conduse de Bodea Traian, T oii urmăreau cu i nlrigurare telul Im portant, îl interesează pe naviga­ nii, tem peraturii şi umezelii aeru­ ţia şi întreţinerea cuptoarelor M ar­ loare de 2.100 lei. fapt ce dovedeşte
lui. O mai bună organizare a acti­
tor, pe. constructor, pe excureionisl
laptă de eroism. Din inalia conştiin­ Enăşescu loan, Mogorca Va sile, echi­ cum se comportă cuptorul. Fotore­ ca şi pe m uncitorul din uzină. Cu- vită ţii meteorologice în Romînta o tin şi electrice, funcţionarea cuptoa­ interesul cu care o ţelării hunedo-
ţă a oamenilor, din măiesfria lor pele conduse de Slavri Cuza, Sava porterul nostru a surprins citeva noscînd cum va fi vremea, se pot asigură in 1856 dr. Carol Davîla şi relor şi turnarea oţelului. reni au aşteptat nc ia lucrare.
profesională au izvorît 10000 tone Năslase, Burtică Nicolae, Delleg momenle. In lotogralia nr. I, ingine­ lua din tim p măsuri în faţa schim­ fulius Ba rase h. Primele observaţii
otel. Cum ? Reparaţia capitală a cup­ Ghcorghe, Ungurcanu Gheorghe şi rul Pocola Gnvril, şelul serviciului b ă rilo r care ar provoca pagube, sau orare, p o triv it in stru cţiu n ilo r prim u­ Bogată activitate artistică
torului nr. I s-a terminal cu 15 zile Renedec fu liu \ mecanic şei, inginerul Dan Constan­ ar pune în pericol viaţa oamenilor, a lui Congres meteorologic internaţio­
Inointe de termen. Despre contribuţia colectivului de tin, şelul sec\iei cuploare industriale plantelor si a anim alelor. Folosind nal (Viena, 1873) se fac la Bucureşti Form aţiile artistice ale căm inului cole, p rintre care 5 in deplasare.
Ne-au scris despre aceste fapte la cuptoare industriale la reparaţia şi maistrul principal Balini Carol prevederile asupra schim bărilor v ii­ Si Brăila. La 30 iulie 1884 ia fiin ţă , cultural din Rîu de M ori, raionul
mai mu/fi corespondenţi din combi­ capitală ne-a scris maistrul loan Si- urmăresc comportarea cuptorului. toare ale vrem ii, se pot planifica d i­ tn cadru) M inisterului agricu ltu rii. Haţeg, desfăşoară o bogată a ctivita ­ M IH U Ţ IU CORNEL
Institutul
meteorologic
central al
ferite munci agricole ; se poate fixa
natul siderurgic. Tovarăşul Emil mion. „Organizaţia de bază din sec­ Fologralia nr. 2 îi reprezintă pe mai­ cu o zi sau cu citeva zile înainte te. Brigada artistică de agitaţie a directorul Şcolii dc 8 ani
Pâlimaru, din seclla reparaţii side­ ţie a urm ărit lot timpul telul cum strul $lclan Tripşa, Erou al Muncii data cînd vor începe semănaturile, IO N EL GANEA pregătit textul „înfloreşte satul meu", din Rîu de (Mori
rurgice, spune in încheierea cores­ decurge lucrarea şi a intervenit la Socialiste, maistrul Aurel Slanclu, cînd se va cosi fin u l sau cînd se va Şeful staţiei meteorologice ia r form aţia dc teatru „L a n ţu l ma­ (din postul de corespon­
pondentei sale „...nu am pulul să timp cu măsuri eficiente — se spu­ şelul de echipă Ciocan Alexandru strînge recolta etc. Aeroport Deva nevrelor**. denţi voluntari)
scriu despre tot cc aş avea de ne tn scrisoare. La rindut lor, oa­ şi lopilorul lancu Cimpoca discu- Fenomenele atmosferice au reţinut Pe lingă aceste form aţii, la căm i­
spus la adresa celor care au execu­ menii din secţie care au lucrot aici, atenţia om ului din cele mai vechi (Continuare în pag. 2-a) nul cultural activează şi o form aţie
tat lucrarea ; laptele sini prea mari, cum sini Iacob Arghir, Reuschi Pa- lînd despre lelul cum se va lucra de dansuri, precum şi un num ăr în­ La concret
prea l/umoase şi eu nu am îndemî- vel, M unleanu Iacob, Bunea M ihal, pe prima şarjă a cuptorului.
semnat de solişti vocali.
In lunile ianuarie şi februarie a- Paznicul Bodea loan de la au­
ceste form a ţii au prezentat 9 specia- tobaza Brad obişnuieşte să
doarmă în tim pul serviciului
Difuzori de carte de noapte.
evidenţiaţi
P rintre d ifu zo rii care s-au eviden­
ţiat în munca de popularizare a căr­
ţii în localitatea Lupeni putem cita
pe tovarăşii Raicu Florea, Arm canu
Viorel şi Cărăguţ Elena, care, în p ri­
mele două luni ale anului, au d ifu ­
zat cărţi în valoare de 2.300 lei, 3.674
lei, şi respectiv 4.000 lei. Rezultate­
le bune obţinute de difu zo rii de mai
sus sînt o urm are a interesului ma­
nifestat în munca de aprovizionare
cu cartea de la lib ră ria din localita­
te, precum şi a acţiunilor organizate
pentru popularizarea, prezentarea si
recomandarea că rţilo r nou apărute
în rîndul m uncitorilor, tehnicienilor
şi ing ine rilor din secţia sau sectorul
In care-şi desfăşoară activitatea.
Asemenea exemple, ca cele dc mai
sus, se pot da şi din rîndul difu zo ri- — S-a fm im plal ceva
lor de carte de la Vulcan, Petroşani, noapte ?
Lonea, Petrila, Hunedoara etc. — Absolut nimic. Num
I. RUSTICE AN U nu ştiu cine mi-a furat că
corespondent Desen de V. M1HAILES