Page 79 - 1964-03

Nr. 2873 Drumul socialismului Pag. S

SBEffiS
jif r»

-

întrecerea olelatllor
ÎN M IE Z U L P R O B L E M E L O R Uunedoreni e parcă mai
pasionantă ca oriclnd.
Z) Toate otelăriile îşi de­
Aveam în faţă un tabe) cu reali­ gă puşcarea selectivă, iar lucrul să şi membrii activului fără de partid. păşesc planul In pro­
zarea planului pe sectoare la E. M. devină mai spornic. Procedînd astfel, adică, analizînd porţii însemnate. U r­
Barza, pe primele două luni ale anu­ Cum aplicarea întocmai a instruc­ de fiecare dată problemele cele mai m ăriţi situaţia publica­
lui. Cele mai frumoase rezultate erau ţiunilor tehnologice este un factor acute ce le ridica procesul de pro­ M inerul Darbu tă in pagina de lată i
înscrise în dreptul sectorului 210 de de bază al succesului, în primele zile ducţie, organizaţia de bază de la loan, de la E. M. sc vede limpede cît de
la mina Musariu. ale lunii ianuarie din 1964, pe acea­ sectorul 210 al minei Musariu a reu­ Teliuc, a pr»mi: re­ frumoase sini rezulta­
— Aceasta, pentru că organiza­ stă temă, s-a făcut şi instruirea agi­ şit să preîntîmpine multe deficien­ cent insigna de tele muncii olelatllor.
ţia de bază de aici este mereu in tatorilor. Cu ajutorul lor, biroul or­ ţe. Şi, ceea ce este mai important, „Fruntaş în întrece­ Deocamdată stă mal
miezul problemelor — ţinu să mă ganizaţiei de bază a vorbit oame­ sa îndrume şi să mobilizeze colecti­ rea socialistă pe a- bine colectivul de In
lămurească tov. Militon Botici, se­ nilor despre necesitatea aplicării co­ vul de muncă de la acest sector spre nul 1963“. Totodată olclăria M artin nr. 1.
cretarul comitetului de partid... recte a metodelor de exploatare, asigurarea îndeplinirii şi depăşirii el a fost confiiTnat Cer dc la noua o/e/d-
Intr-adevăr, încă din luna decem­ respectarea profilelor de abataj, a ritmice a planului de producţie, atît evidenţiat vi în p ri­ rie şi-au pus însă nă­
brie a anului trecut, cînd s-a con­ puşcării corecte etc. In felul acesta, la extracţia de minereu, cît şi la me­ mele două luni din dejde in cuptorul nr. f,
statat că echipele conduse de mai­ s-au putut evita multe neajunsuri ce tal. Datorită acestui fapt, el se află anul în curs. care a fost fn reparaţie
ştrii Remus Felea şi Cornel Fehcr, puteau conduce la stagnări în pro­ acum în fruntea întrecerii socialiste In fotografic : M i­ capilald. Cind al un a-
nu-şi îndeplinesc planul şi trag în ducţie. ce se desfăşoară între sectoarele E.M. nerul Barbu loan, gregat bine pus la
urmă realizările sectorului, biroul Deoarece în cursul anului 1963 au Carza. Fără îndoială, că, dacă comi­ ajuloi ul-m iner Ito - puncl, ca Şl nou, poli
organizaţiei de bază a luat în dis­ existat şi o serie de abateri de la tetul de partid ar fi vegheat ca şi ♦aru Gheorghe şi sconta pe rezultate bu­
cuţie activitatea acestora şi a stabi­ N.T.S. care au frînat activitatea, în celelalte birouri ale organizaţiilor vagonetarul SMo- ne.
lit asemenea măsuri care au condus adunarea generală din luna ianua­ de baza, cum sînt cele de la sectoa­ mon Teodor. Dar nici cel dc la ve­
la întărirea simţului de răspundere rie, comuniştii au discutat despre rele Maria, l, 90, 150 şi 250 Musa­ chea ofelătie nu se
al tuturor maiştrilor din sector şi preocuparea conducerii sectorului riu, II Brădlşor şi Ruda Barza să pro­ mulţumesc cu ce au fă­
îmbunătăţirea asistenţei tehnice la pentru asigurarea respectării N.T.S. cedeze la fel, situaţia realizării pla­ cut. Şi aici căutările
toate locurile de muncă, iar rămî- şi condiţiilor optime de muncă pen­ nului de producţie pe exploatare ar i AL \ pentru mai buna folo­
nerea în urmă a fost în scurt timp tru echipe. I.n planul de măsuri fi fost cu totul alta. ( A A ) sire a capacilă{ii de
lichidată Tot atunci au fost discu­ adoptat de data aceasta s-au stabi­ GH. COMŞUŢA producţie sc desfăşoa­
tate abaterile de la disciplina de lit obiective ca : extinderea perfora- ră Intens. Comitelui de
producţie săvîrşite de unii mineri şi jului umed, îmbunătăţirea aeraju- partid a impulsionat ac­
şefi de echipe. S-au luat deci şi mă­ lui la o serie de locuri de muncă, re­ tivitatea de supraîncăr­
suri de preîntîmpinare a abaterilor pararea la timp a utilajelor, folosirea care a cuptoarelor. Cele
de la disciplină. In cadrul adună­ deplină a maşinilor de încărcat şi S itu a ţia Q*eaidsăs°ii p la n u lu i de p ro d u c ţie mal bune cadre de olc-
rii generale a organizaţiei de bază folosirea echipelor de control obş­ lari au studiat şi cont!-
din aceeaşi lună s-a analizat pe larg tesc pentru a veghea la felul în care nud să studieze pro-
felul cum s-au îndeplinit sarcinile se respectă instrucţiunile de tehnica şl pK’o d ia ctivItă td i m u n c ii în u n e le u n ită ţi in d u s tria le blema. La unele rezul­
de plan pe trimestrul IV al anului securităţii muncii. De asemenea adu­ tate bune s-a şt ajunşi
1963 şi s-a stabilit ce-i de făcut pen­ narea generală a însărcinat biroul ( I n p r o c e n t e greutatea şarjei a cres­
tru ca în 1964 ele să se realizeze rit­ organizaţiei de bază ca lunar, în fie­ cut in decurs dc ci tiv a
mic, din primele zile. Cu această care şedinţă a sa, să analizeze felul Î N T R E P R I N D E R I Producţie P roductivitate Producţie Productivitate ani cu 174 la sufd, iar
ocazie s-au stabilit sarcini concrete în care maiştrii se ocupă de apro­ (1-15 m artie) (februarie) . Î N T R E P R I N D E R I (1-10 m artie) (februarie) producţia cuptoarelor,
pentru fiecare membru şi candidat vizionarea echipelor din subordine cu 133 h sută. Bineîn­
de partid. Astfel, de la bun început, cu materialele necesare şi le asigu­ ţeles toate acestea în
i s-a arătat fiecărui comunist ce are ră asistenta tehnică de care au ne­ C. S. HUNEDOARA — 105,50 DIRECŢIA REGIONALA A E CO- condiţiile realizării ţi­
de făcut pentru a contribui din plin voie. NOMIEI FORESTIERE 102 101 nui ofcl dc bună cali­
la buna desfăşurare a procesului de In adunarea generală a organiza­ Cocseria 100 105,03 tate. Sc intenţionează
producţie. Aşa s-a reuşit ca în peri­ ţiei de bază din luna februarie s-a Fabrica de aglomerare a minereu rllor nr. 1 102 97,66 întreprinderea forestieră Baia de Criş 96 114,8 însă să sc Iacă Şi mui
oada următoare în majoritatea aba­ discutat din nou despre disciplina Fabrica de aglomerare a minereu rllor nr. 2 103 102,91 întreprinderea forestieră Dobra 102 111,4 mult. De lapt s-a Şi Id­
tajelor să se respecte tehnologia de în producţie. De data aceasta au Secţia l-a furnale 107 108,74 întreprinderea forestieră Haţeg 94 100,9 em un pas important în această direc­
extracţie, să se aplice pe scară lar­ fost invitaţi să participe la şedinţă întreprinderea forestieră Hunedo ara 104 93,6 ţie : un cuplor de acest lei se expe­
Secţia Il-a furnale 105 147,77
întreprinderea forestieră Orăştie 100 100,4 rimentează, El se deosebeşte dc cele-
Secţia IlI-a furnale 102 108,45 întreprinderea forestieră Petroşa ni 94 98,4 talie prin bolla ridicată cu 400 mm. si
Să producem m u l t, dar şi ieftin 116 108,64 întreprinderea forestieră Sebeş 108 97,2 înclinarea peretelui din spale de la
Oţelâria Martin nr. 1
Oţelăria Martin nr. 2 103 110,11 20 la 45 grade. Ce înseamnă aceasta?
In cuibul acestui an reducerea preţului de treprinderii a luat li­ Oţelăria electrică 104 107,11 ÎNTREPRINDEREA REGIO NALA DE In prim ul rînd un important spor dc
colectivul de muncă de cost. In luna ianuarie nele măsuri pentru Laminorul de 800 mm. 102 107,29 TRANSPORTURI AUTO 100,2 113,1 producţie de otel.
la I. F. Sebeş, îndru­ la I. F. Sebeş mecanis­ sporirea productivităţii O lelăria electrică deţine acum ti­
mat de organizaţia de mele nu au fost folo­ m uncii şi reducerea Laminorul de 650 mm. 111 108,97 Autobaza Deva 102 115 tlu/ dc secţie fruntaşă fn întrecerea
partid, a obţinut rezul­ site la capacitatea lor. preţului de cost. Cu Laminorul de 1.000 mm. 100 101,68 Autobaza Petroşani 102,1 110 socialistă pe anul 1963. Fireşte, co­
tate frumoase în pro­ Ca urmare, la fazele toate acestea, sarcina Laminorul de 750 mm. 121 Autobaza Sebeş 100.3 112 lectivul seefiei e animal de d o rin ii
ducţie. In lunile ianuA- fasonat mecanic planul p roductivităţii m uncii Laminorul de sirmă 112 106,43 Autobaza Alba iul ia 103.8 113 de a ob/ine realizări trumoasc şl lu
rie şi februarie sarci­ a fost realizat doar în a fost realizată doar Laminorul de profile fine 112 101,59 Autobaza Hunedoara 100,1 116 196-1 şi deci de a reedita suc­
nile producţiei globale proporţie de 82 la su­ în proporţie de 97,2 la Autobaza Brad 101.7 113 cesul. Ptimele rezultate confirmă
şi m arfă au fost depă­ tă, scos-apropint 76 la sută, ia r preţul de cost Laminorul de benzi 96 101,58 TERMOCENTRALA PAROŞEN T această părere. Echipele conduse dc
şite. La principalele sută, încărcat 51 Ia su­ a fost depăşit. Aceasta 102,63 100,46 Haiduc Fior ian, Georgcscu V uşile,
sortim ente cum sînt tă (?). Pentru realiza­ pentru că nu s-au folo­ UZINA „VICTORIA" CALAN — 98,61 FABRICA CHIMICA PRAŞTIE 101.3 106,6 Cordoneanu Gheorghe Şl ca acestea
buşteni din fag, buşteni rea planului la aceste sit toate mecanismele Întregul colectiv, au depus clorlu rl
din stejar, lemn din operaţii I. F. Sebeş a la întreaga capacitate, Sectorul furnale 130,3 101,91 ATELIERELE R.M.R. SIMERIA 94,6 100,85 stăruitoare pentru ca zi de zi să de­
fag pentru celuloză, folosit un num ăr de încărcătoarele mecani­ Sectorul semicocs 101,7 105,42 păşească sarcinile de plan. Patalel cu
lemn din răşinoose m uncitori mai mare ce şi-au realizat planul Turnătoria de lingotiere 106,7 100,54 FABRICA „VIDRA1* PRAŞTIE 100 105 aceasta şi otelarii de aici au căutat
pentru celuloză, lemn decît era necesar. Re­ doar în proporţie de FABRICA „SEBEŞUL" SEBEŞ 100.3 clemente noi fn tehnica siderurgică
din răşinoase pentru zultatul ? C heltuielile 78 la sută. Turnătoria nr. I 124,9 100,76 100,93 pentru sporirea producţiei de otel.
cherestea şi la altele, planificate pentru ex­ Planul de stat tre­ FABRICA „CĂPRIOARA" SEBEŞ 96,16 100,20 A sllcl la cuptorul nr. 1, cu p rilelul
planul a fost depăşit ploatarea masei lem­ buie îndeplinit la toţi COMBINATUL CARBONIFER reparaţiei capitale, s-au tăcut unele
cu circa 400-600 m. c. noase au fost depăşite. indicatorii. De aceea, VALEA JIULUI 100 93,9 FABRICA „1 MAI" PETREŞTI 101,49 103,36 m odificări constructive ; pereţii inte­
Succese asemănătoare De pildă, pentru ex­ conducerea în treprin­ FABRICA „ARDELEANA" ALBA IULIA 100.9 rio ri sint acum înclinaţi, fn vreme ce
au fost obţinute .şi în ploatarea unui m etru derii va trebui să acor­ Exploatarea minieră Lonea 100,7 99,6 101,18 fnainlc erau drepţi. Ce efect are
cele două decade ale cub de lemn din fag de o atenţie mai mare Exploatarea minieră Petrila 100,2 93,8 ÎNTREPRINDEREA „MARMUR A" aceasta ? Durabilitatea zidăriei creş­
lu n ii martie. s-au cheltuit în plus sp oririi productivităţii Exploatarea minieră Aninoasa 100 101,1 SIMERIA te cu 30 şarje.
Rezultatele obţinute 15 lei. Preţul de cost muncii şi reducerii 107.8 109,26 C iştigătorul întrecerii nu este însă
pînă acum puteau fi in loc să scadă, a cres­ preţului de cost, să ia Exploatarea minieră Vulcan 94,9 97,8 ÎNTREPRINDEREA „VISCOZA" LUPENI 99,5 102,7 stabilit numai fn lunclie dc depăşirea
mai frumoase dacă se cut în luna ianuarie cu cele mai corespunză­ Exploatarea minieră Lupeni 99,4 97,9 planului de producţie. Trebuie îndepli­
luau măsuri corespun­ 4,88 la sută. toare măsuri pentru Exploatarea minieră Uricanl 108,3, 104,9 ÎNTREPRINDEREA DE PRODU SE RE- nite o seric de alic condiţii, impuse
zătoare şi în ceea ce In luna februarie si­ obţinerea unor rezulta­ U.R.U.M. Petroşani 100 109,16 FRACTARE BARU MARE dc insăşl realizarea planului la to ii
priveşte sporirea pro­ tuaţia s-a mai îmbu­ te frumoase în muncă. 111 126 Indicii. La olclăria M artin nr. 1 nu
d u ctivită ţii m uncii şi nătăţit. Conducerea în­ D. LUPAŞCU TRUSTUL MINIER DEVA — 107,41 TRUSTUL REGIONAL DE CONS TRGCŢII se stătea tocmai bine cu planul pe
sortimente. Comitetul de partid a luat
HUNEDOARA-DEVA 75 94,78
Exploatarea minieră Teliuc 94 103,87 tn discufie aceaslă problemă şi a sta­
Unde duce lipsa de organizare Exploatarea minieră Ghelar 105,8 118,11 ÎNTREPRINDEREA d e c o n s t r u c ţ ii b ilit măsuri penlru îndreptarea situa­
Exploatarea minieră Deva 103 1C6,5 ţiei. Eteclul ?• In perioada următoare
In 1964, la P etrila, se vor construi cios de organizare, să traducă de ur­ Exploatarea minieră Sâcărimb 98 104,7 SIDERURGICE HUNEDOARA 102 106,25 au (ost realizate ţoale sortimentele
341 apartamente. Sarcina de execu­ genţă în viaţă prevederile acestuia î n t r e p r i n d e r i l e d e i n d u s t r ie planificate.
ţie a fost încredinţată şantierului şi să-şi întocmească grafice de exe­ Exploatarea minieră Muncelul M ic 91,9 108,2 Cine va cîşllga întrecerea dintre
nr. 3, aparţinător grupului nr. 2 al cuţie cît mai concrete, pe baza că­ Exploatarea minieră Bâiţa-Crăciu neşti 99 140,58 LOCALA cele trei otelarii ? E greu de dat un
T.R.C.H. din Petroşani. In ianuarie, rora să se urmărească zilnic produc­ Exploatarea minieră Boiţa-Haţeg 100 120,15 pronostic. La ţoale sediile sc
februarie şi prim ele 15 zile din mar­ ţia. Introducerea metodei de execu­ I.R.LL. Alba 112 115
tie rezultatele obţinute au fost neco­ ţie în lanţ şi extinderea plăţii în Exploatarea minieră Zlaşti 101 104,7 I.R.I.L. Brad 107 134,33 munceşte bine. Un lucru esfe Insă lim ­
respunzătoare. Planul de producţie a acord global sînt de asemenea fo r­ 1.0. 1.L. Deva 104 102,39 pede : procesul de producţie al com­
rămas neîndeplinit, ia r stadiul fizic me care vor duce la intensificarea TRUSTUL AURULUI BRAD 90,27 I.R.I.L, Haţeg 104.2 108.4 binatului hunedorean se desfăşoară
al lu cră rilo r este înt-îrziat faţă de ritm u lu i de execuţie şi la întărirea 1.0. 1.L. Hunedoara 104.02 fn bune condifiuni, ceea ce face ca
prevederile graficelor de execuţie. sp iritu lu i de răspundere a fiecărui Exploatarea minieră Barza 99,1 80,90 I.R.I.L. Orăştie 105.4 ţoale secţiile să-şt îndeplinească pla­
De ce s-a ajuns in această situaţie? constructor de pe şantier, pentru Exploatarea minieră Ziatna 102,4 114,63 100,1 125 nul. O preţioasă conlribufie şl-o aduc
M ai în tii trebuie spus că tovarăşii munca ce o desfăşoară. 1.0. 1.L. Petroşani 90,3 74,93 in această direcţie otelarii.
ÎNTREPRINDEREA MINIERA ŢEBEA 90,1 100,8 I.R.I.L. Sebeş 100
din conducerea şantierului nu şi-au A. OARGA 100 A. NICULESCU
întocm it un proiect de organizare,
încă de la sfîrşitul anului 1963. De
aceea, unele lu cră ri de organizafe
foarte im portante au fost tărăgăna­
te. De abia din luna m artie se lucrea­ de calitate - respectaţi întocmai
ză la amenajarea staţiei centralizate
de betoane din Petri la. Or, staţia
am intită trebuia executată în luna In conferinţa dc partid de la 15. M. dc partid, m inerii m obilizaţi dc co­ ţin u tu l dc metal în minereu, atît la
decembrie cel mai lîrziu. Dacă era Teliuc, ce a avut loc In noiembrie m unişti au extins puşcarea selectivă sideriiâ bulgări cit şi măruntă, a fost
gata, în prim ele două luni ale anu­ 1963, a luat cuvîntul şi un tovarăş şi au ales mai bine sterilu 1 vizibil. realizat în proporţie de 101,02 »a
lui puteau fi turnate fund a ţiile la in v ita t de la C S. Hunedoara. El a Sînt sem nificative în acest sens sută, iar in februarie în proporţie
blocurile E 1, E 3, E 4, E 5 şi astfel scos în evidenţă strădaniile depuse exemple ca cele ale echipelor con­ de 100,95 la sută, ceea ce a dus la
lucrările se puteau încadra in ter­ pentru sporirea producţiei de mine­ duse dc Gheorghe Popa din sectorul depăşirea planului de metal în m i­
menele stabilite. reu, dar a arătat că fu rn a liş iii in- IU, loan Enăşeău, G avrilă Valea, nereu cu aproape 2.000 tone. De ase­
tîm pinâ greutăţi din cauza nerespee-
Deşi ne găsim la sfii-şitul lu n ii mar­ Popa M. loan din sectorul II, A ndrei menea, în cele două luni sterilu l v i­
tie, pe şantier ritm u l de muncă este tâ rii tu tu ro r in d icilo r de calitate. Nicolae, Z am fir Văduva, loaehim zibil a fost redus cu 0,83 şi respectiv
„N u -i suficient ca minereul să aibă
neeoi^spunzător. Din mai multe mo­ Modileă din sectorul I şi m ulţi alţii, 0,76 la sută, respeclîndu^se întocmai
tive. In prim ul rînd fiindcă nimeni conţinutul planificat de metal — care s-au străduit să reducă şistul granulaţia cerută.
spunea el — ci trebuie să fie respec­
nu efectuează o urm ărire operativă tată granulom etria m inereului, pro­ vizib il astfel in c it să nu aibă nici Cu toate acestea, în cadrul exploa­
a realizărilor. Graficele do execuţie centul dc steril v iz ib il admis” . Ito- un vagonet sau maşină de minereu tă rii există unele lipsuri care au fă­
fiin d întocm ite Io general, necuprin- tărîrea conferinţei de partid a cu­ rebut. Un a ju tor preţios în munca cut ca 262 vagonete şi 134 maşini cu
zînd valoai>ea cantitativă a lu cră ri­ lor au p rim it m inerii din partea ca­ minereu să fie rebutate de contro­
prins măsuri concrete care, aplica­
lo r ce trebuie efectuate în anumite te în producţie, să ducă la îmbună­ drelor tehnice. M aiştri cum sînt Şu- lul intern dc calitate. Din cauza de­
perioade, n-au dat putinţa m aiştri­ tăţirea caJităţîi m inereului livra t fu r­ ber Gheza, A lexandru Oatu, Nicolae păşirii procentului admis dc ste ril
lo r sil urmărească operativ mersul lonaş, Vasilc Vîrţan, M ihai Tomeseu. vizib il unor echipe cum sînt cele
zilnic al producţiei. N ici acum, la nalelor. Aplicarea puşcării selective D um itru Dranciue şi a lţii, au îndru­ conduse de Pop Z. loan, G a vrilu ţ
In toate abatajele in care apar inter­
nivel do şantier nu există întocm it calaţii de steril, alegerea atentă a mat mai îndeaproape echipele de m i­ Nicolae, Stanciu Gheorghe, Domokoş
un grafic centralizator, pe volumele neri. Ei au inform at în mod opera­ Dionisie, Iiirib o i Constantin, Dobi-
s te rilu lu i v iz ib il în fro n tu rile de lu ­ tiv grupele sindicale, care au discu­
cele moi im portante de lucrări, prin cru, întărirea controlului dc calita­ niuc Ladislau, Sperios Aron şî Alţii,
urm ărirea căruia tovarăşii din con­ te pe flu x tehnologic, îm bunătăţiiva tat deficienţele ce s-au manifestat in li s-au rebutat un num ăr destul de
ducere să aibă întotdeauna imaginea m uncii în staţia de sortare, întărirea procesul dc producţie. Pe lingă acea­ mare de vagonete şi maşini de m i­
sintetică a realizărilor prezente şi sta, la vitrina calită ţii au fost expu­ nereu. Aceasta a dus şi la scăderea
ro lu lu i m aistrului în producţie şi se probe de minereu care conţinea
coca ce trebuie executat în v iito r. acordarea unei asistenţe tehnice co­ steril v izib il peste procentul admis. conţinutului în minereu, pe lunA fe­
Neoxisiînd acest sistem eficace de respunzătoare echipelor de m ineri, In anul trecut s-a constatat că unii bruarie sub realizările din ianuarie.
autocontrol, ritm u l de execuţie a sint doar cîteva din sarcinile care lucrători din staţia de sortare nu cu­ Rezultatele bune obţinute de ma­
fost lent, ia r munca a fost dezorga­ au revenit conducerii tehnice a ex­ nosc bine minereul. Pentru înlătu­ joritatea echipelor arată că dacă sc
nizată. Munca desfăşurată la întîm - ploatării. Urm ărirea operativă a fe­ rarea acestei deficienţe, a fast con­ du atenţia cuvenită respectării în­
plare n-a permis nici aplicarea me­ lulu i în care sînt înfăptuite aceste fecţionată o vitrină unde s-au expus tocmai a tu tu ro r in d icilo r de calitate
todei de execuţie în lanţ. ce putea măsuri, desfăşurarea unei permanen­ toate sorturile de minereu din ex­ m inereul extras de E. M. Teliuc va
aduce ordine în succesiunea opera­ te munci politice de masă, îndrum a­ ploatare, iar cadre tehnice şi ingine­ trece cu succes examenul, de a ltfel
exigent, al fu rn a liştilo r. Pentru acea­
ţiu n ilo r. Pînă acum conducerea şan­ rea organizaţiilor sindicale şi U.T.M. reşti au ţin u t în faţa întregului co­ sta, organizaţiile dc partid trebuie
tie ru lu i nu s-a preocupat nici de ex­ pentru n mobiliza întregul colectiv lectiv expuneri pe această temă. să ducă o muncă perseverentă pen­
tinderea muncii în acord global la luptă pentru îm bunătăţirea cali­ A plicînd consecvent hotârîrile tru ca de acolo de unde a pornit in i­
In viito r, tov. ing. A drian Gorno- Brigada de zidari condusă de comunistul Ştefan Roşianu de la I C S. Hunedoara jşt organizează in tăţii m inereului, au stat mereu în ţiativa „N ici un vagonet de minereu
viceanu, şeful şantierului, împreună aşa fel luciul îneît de mai multă vreme realizează planul săptamînal în cinci zile atenţia organizaţiilor de partid şî a conferinţei de partid, m inerii din Te­ rebutat" să se extragă numai mine­
com itetului de partid de la E. M. Te­
cu celelalte cadre tehnice va trebui IN FOTOGRAFIE: Zidarul Ştefan Roşianu, împreună cu o parte din brigada sa, examinînd un plan liuc. liuc au reuşit ca în acest an să se reu care să se Încadreze în toţi in ­
să-şi întocmească un proiect ju d i- de execuţie. încadreze în indicii de calitate pla­ dicii de calitate.
Dînd viaţă h o lă rîrilo r conferinţei nificaţi. Astfel, în luna ianuarie con­ S. POP