Page 80 - 1964-03
P. 80
Drumul socialismului Nr. 2873
Pag. 4
O deciarafie a guvernului sovietic
NEW YORK 22 (Agerpres). — tică nu participă şi nu va participa
Agenţia TASS anunţă câ reprezen la cheltuielile pentru operaţiile
tanţa U.R.S.S. îa O N U. a dat pu O.N.U. în O rientul m ijlociu şi în
b lic ită ţii o declaraţie a guvernului Congo.
sovietic în legătură cu faptul că, în In declaraţia guvernului sovietic
ultim ul tim p, în unele cercuri dc la se menţionează că, intrueît Carta
O.N.U. sc discută despre refuzul U- O.N.U. prevede că hotăririle p riv i
niu u ii Sovietice de a participa la toare la acţiunile de sp rijin ire a
cheltuielile necesitate de operaţiuni păcii şi securităţii internaţionale, in
La G e n e v a s-a deschis Declaraţiile U n a l t g r u p le O.N.U. în O rientul M ijlo ciu şi în clusiv stabilirea condiţiilor dc finan
d e t i n e r i a m e r i c a n i Congo. G uvernul sovietic arată din ţare a acestor acţiuni, pot fi luate
Iui Ernesto Guevara nou câ răspunderea pentru lichida numai do Consiliul de Securitate şi
Conferinţa Na(Siiniloi> Unite v o r v i z i t a C u b a rea consecinţelor agresiunii, inclusiv întrucît h o tă ririle privind acoperirea
NEW YORIC 23 (Agerpres). — SAN FRANCISCO 23 (Agerpres) consecinţele financiare, trebuie sâ cheltuielilor pentru operaţiunile
pentru eom ert şi dezvoltare Tntr-un in te rviu acordat societă Un purtător de cuvînt al Comite revină acelor ţă ri care au săvuşit ac O.N.U. în O rientul m ijlociu şi în
Congo au fost adoptate ocolindu-se
ţii de radio şi televizune din S.U.A., ţiunile agresive şi acum încearcă să
tului studenţilor am ericani pentru folosească O.N.U. drept paravan pen Consiliul de Securitate, nu se ponte
GENEVA 23. — T rim isul special ciale internaţionale, militează, în în regiunile mai puţin avansate ale „Am erican Broadcasting Company", călătorii în Cuba a anunţat duminică tru acoperirea p o liticii lor colonialis pune problema ca cineva să fie obli
Agerpres, N. Piticea, transmite : plus, in favoarea integrării mai com lum ii. In cadrul colaborării interna m inistrul industriei al Cubei, Ernes că un nou grup de tin e ri din S.U.A. te. Tocmai de aceea, Uniunea Sovie gat să suporte aceste cheltuieli.
La 23 mari ie s-a deschis la Gene plete a acestor ţări în viaţa econo ţionale — a spus Knissuny în înche to Guevara, a declarat că Cuba in se pregăteşte să viziteze această ţară
va conferinţa N aţiunilor U niie pen mică internaţionala. iere — şi pe baza respectului reci tensifică relaţiile comerciale cu ţâ:*î în ciuda interdicţiei din partea De
tru comerţ şi dezvoltare. A iît prin Contrastul între regiunile dezvol proc a d re p tu rilo r fiecăruia, comuni occidentale, ceea ce reprezintă un partam entului de Stat. El a declarat La Leopoldville
num ărul delegaţilor — aproxim ativ tate si regiunile subdezvoltate, trezi tatea de interese şi interdependenţa eşec pentru blocada economică a că aproxim ativ 500 de tineri am eri
J.500 — cil şi prin acela al ţă rilo r rea politică a popoarelor Asiei, A fr i economică ar putea să contribuie in S.U.A. îm potriva ţă rii sale. „Cuba
reprezentate — J23 (113 ţă ri membre cii şî A m ericii Latine, însoţită lotuşi mare măsură la (asigurarea prospe — a spus el — a cumpărat instalaţii cani au fost in v ita ţi s j viziteze Cuba Miting în sprijinul luptei de eliberare din Angola
ale O.N.U. si 10 ţări nemembre, in de menţinerea unei subjugări eco rită ţii şi păcii mondiale. industriale complete din Anglia, de Federaţia studenţilor cubanî. Un
vitate în iulie 1903 de către Aduna nomice şi a m izeriei — iată după In continuarea lu cră rilo r conferin Franţa şi Japonia, care ne-au garan prim grup de 40 de studenţi din re LE O P O LD V ILLE 23 (Agerpres). liştilo r portughezi şi a m ulţum it ţă
rea Generală a O.N.U.) — ca se în părerea mea, a spus U Thant, ade ţei, s-a trecut la adoptarea regula giunea San Francisco a hotărît să La Leopoldville a avut loc o adu rilo r care sprijină această luptă. El
scrie ca cea mai reprezentativă con văratul cadru în care se situează con m entului de procedură, ian* după a- tat, in acelaşi timp, furnizarea piese răspundă acestei in vita ţii. nare consacrată celei de-a 3-a a n i a condamnat, totodată, poziţia ţâ ri
ferinţă internaţională in domeniul e- ferinţa noastră. Obiectivul conferin ccca la constituirea com isiilor şi ale lor de schimb pentru u tila ju l cum P urtătorul de cuvînt a adăugat că
conomic, sub egida O.N.U. Convoca ţei este acela de a acţiona. In aceas gerea b iro u rilo r lor. părat înainte din aceste ţă ri". com itetul se adresează in prezent versări a începerii luptei armate de lor N.A.T.O. care sprijină războiul
rea acestei conferinţe a fost urmarea tă sală se găsesc reuniţi oameni de Ca preşedinţi ai celor cinci comi eliberare a poporului angolez. In ca dus de colonialiştii portughezi împo
logică a h o lă rîiii Organizaţiei N aţiu stat si economişti eminenţi din ţări sii principale au fost a le ş i: Bei nard Guevara a spus câ unul din rezul m uncitorilor şi alto r cetăţeni am eri drul adunării au luat cuvîntul şeful triva Angolei.
n ilo r Unite de a proclama perioada mari sau mici. bogate sau sărace. Grinspun (Argentina) comisia nr. 1 ; tatele blocadei economice a S U.A. cani pentru ca, la fel ca si studenţii, guvernului angolez în exil, cu sediul Prim ul m inistru Adoula a adresat
1960—1970 ,.deceniul dezvoltării". Bunăvoinţa politică şi cunoştinţele T. Syaminala (India) — comisia nr. îm potriva Cubei a fost creşterea con .să plece în Cuba. C riticînd interdic la Leopoldville, Roberto Holden, şi un salut poporului angolez şi s-a
O biectivul acestui deceniu, p o trivit economice sînt larg reprezentate aici. 2 ; danez Stanovrjik (R. S. F. Iugo ţiile anunţate de Departam entul de p rim ul m inistru eongolez C yrille pronunţat pentru sp rijin ire a de că
rezoluţiei adoptate de către Aduna Pentru a le pune în valoare trebuie slavia) — comisia nr. 3 ; A. E. How- ştiinţei naţionale şi a s p iritu lu i de Stat, el a spus: „D orim să ni se Adoula. In euvînlarea sa, Holden a tre ţările africane prin toate m ijloa
rea Generală la 19 decembrie 19ul, să dăm dovadă de devotament şi sa son-W right (Nigeria) — comisia nr. luptă a poporului cuban pentru a de alăture oameni de cele mai diferite
este ca „în fiecare ţară slab dezvol crificiu. de înţelepciune. păşi dificu ltă ţile . Tn prezent — a a- convingeri politice”. relevat succesele obţinute de poporul cele posibile a luptei de eliberare din
tată să se realizeze o m ărire sensi In încheiere, secretarul general nl 4 : Ronald W alker (Australia) — co angolez in lupta îm potriva colonia Angola.
bilă a ritm u lu i de creştere, fiecare O.N.U. a făcut apel la un efort sin misia nr. 5. dâugat e! — cu a jutorul echipamen In vara anului trecut, 59 de stu
fixîndu-şi propriul său obiectiv, ur cer de cooperare între toţi partici Conferinţa şi-a întrerupt apoi lu tului cumpărat ne dezvoltăm o serie denţi am ericani au vizitat tim p dc o
m ărind realizarea unei creşteri anua panţii pentru a face din comerţ un crările pentru scurt tim p, şi ia re întreagă de industrii noi. lună Cuba. deşi nu au p rim it perm i Vizita lui de Gaulle
le m inim e a venitului naţional glo instrum ent real de progres econo luarea lor s-a trecut la alegerea v i siunea din partea a u to rită ţilo r ame
bal „pînă la s fîişitu l deceniului". mic. contribuind astfel la asigurarea cepreşedinţilor conferinţei. Au fost a- M in istru l cuban a subliniat câ ţara ricane. Trei dintre ei, consideraţi în Guyana franceză şi Mar tini ca
Delegaţia R.P. Romîne este condu prosperităţii şi păcii mondiale. le.şi 27 vicepreşedinţi. Tovarăşul Go sa doreşte normalizarea re la ţiilo r cu drept organizatorii acestei călătorii,
să de tovarăşul Gogu Rădulescu, vi S-a trecui apoi la alegerea pre gu Rădulescu. vicepreşedinte al Con S.U.A. pe baza egalităţii depline. au fost daţi în judecată. FORT DE FRANCE 23 (Agerpres). politic. Deputatul M artinichez Aime
cepreşedinte al Consiliului de M i şedintelui conferinţei. La propune siliului de M iniştri, şeful delegaţiei
niştri. rea solului delegaţiei Indiei, Manub- R. P. Romîne a fost ales vicepreşe In continuarea vizitei pc care o în Ccsairc, conducător al partidului
progresist şi p rim a r al oraşului Fort
In marea sală a Palatului N aţiu hai Shnh. a fost ales în unanim ita dinte al conferinţei. Proiectul unei noi constituţii treprinde in America Latină, preşe de France, care afirm ase cu puţin
dintele de Gaulle a sosit sîmbătă du
n ilo r se află delegaţi din partea fie te, ca preşedinte, şeful delegaţiei Re S a trecut apoi la alegerea rapor pă-a miază la Cayenne, capitala Gu- mai înainte dc începerea vizitei lu i
cărei ţări participante, reprezentanţi publicii Arabe Unite, A bdd Moneîm de Gaulle câ statutul de „departa
ai in s titu ţiilo r specializate ale O.N.U. torului. în persoana Iui Georges Ha- provizorii a R.A.U. vanei Franceze, venind din Guade
°l Kaissuny. m inistrul de finanţe, al lupa. ment de peste m ări" al M ariin ică i
şi ai altor organizaţii de comerţ in kim (Liban).
ternaţional, mem bri ai corpului d i trezoreriei şi planificării. M ulţum ind In încheierea lu cră rilo r şedinţei, a CAIRO 23 (Agerpres). de către corpul electoral pe o perioa După cum transmite agenţia F ran va trebui să fie schimbat deoarece
plomatic, in vita ţi. delegaţilor pentru cinstea ce i s-a Preşedintele R. A. U., Gamei Ab- dă de şase ani. Ele definesc, de ase ce Presse, de Gaulle a rostit la Ca această situaţie împiedică dezvolta
fost adoptată ordinea de zi a confe del Nasser a anunţat prevede yenne, cu p rile ju l unui m iting orga rea ei economică, a afirm at din nou
Loja piesei este arhiplină şi abia făcut, preşedintele conferinţei a ros menea, natura statului, a proprietă nizat în onoarea sa, un discurs în ca în faţa preşedintelui republicii că
poate cuprinde sutele de ziarişti pre tit apoi un discurs în care a arătat rinţei, asa cum a fost propusă dc rile proiectului unei noi consti ţii obşteşti, proprietăţii cooperatiste „problem a reorganizării in s titu ţiilo r
zenţi. Tot de aici asistă )a deschide către Comitetul de pregătire, apro- tu ţii provizorii a R epublicii Arabe Şi a celei particulare. Noua adunare re s-a referit din nou la politica ex în M artiniea nu va mai putea fi e-
ternă a Franţei şi la relaţiile cu a lia
rea conferinţei un numeros public. nrintre altele r „Existenţa inegalităţii bîndu-.se, totodată, repartizarea punc Unite, care urmează sâ iniocuiascâ naţională va avea posibilitatea să re
Mai sini cîteva m inute pînă la des ©conomice rrescînde este una din constituţia provizorie promulgată la tragă încrederea în guvern sau în- ţii Franţei. ludntâ".
chiderea conferinţei şi fotoreporterii, problemele cele mai serioase care telor de pe ordinea de zi pentru ce 5 martie 1958. tr unul din m em brii acestuia G uver Duminică, şeful statului francez a După cum subliniază France Presse,
operatorii cinem atografici şi aî tele ■itau în prezent în faţa om enirii. In le cinci comisii. Aceste prevederi vor râmîne în vi nul urmează să aibă aprobarea de sosit în M a rtin ira unde a rostit, de dc Gaulle a refuzat sâ accepte ideea
viziunii, declanşează neîncetat apa tr-o astfel de situaţie, ar fi o eroare Cu aceasta au luat sfîrşit lu c ră ri goare pinâ ia elaborarea de către putaţilor pentru încheierea de îm asemenea, un discurs la Fort de acordării autonomiei M artinicăi, su
ratele. In sală se face linişte şi de le prim ei zile a conferinţei N aţiuni parlament a constituţiei definitive şi prum uturi, stabilirea de noi impozi France. P o triv ii agenţiei France bliniind că ea va putea să se dezvol
la tribună, secretarul genera! al tragică de a ne m ulţum i cu simple ia aprobarea acesteia in cadrul unui Presse, vizita lui de Gaulle în M arti- te nprr.ai în cadrul Franţei, „ca un
O.N.U., U Thant, declară deschise lu paleative. Lumea are nevoie in mod lor Unite pentru comerţ ' şi dez referendum. te, elaborarea unor proiecte mari. nica a luat de )a început un caracter departament francez".
crările conferinţei. El dă apoi cuvin- real de o nouă şi viguroasă politică voltare. P o trivit prevederilor constituţiona In acelaşi tim p, în Republica A-
tul lui Ludw jg von Moos, preşedin de colaborare internaţională, în ca M arţi dimineaţa, încep dezbateri le, preşedintele R epublicii este ales rabă Unită au fost date publicită ţii
tele Confederaţiei elveţiene, care sa le generale. Sînt înscrişi la cuvînt. o serie de decrete care reglementea Depunerea jurăm înfului de către regele
lută pe participanţii la conferinţă si drul căreia comerţul şi finanţele in Constantin al G reciei
le urează succes în rezolvarea pro ternaţionale trebuie să joace un rol secretarul general al conferinţei, Interviul ză problemele asigurărilor sociale.
blem elor im portante ce vor fi dez cheie in vederea favorizării dezvol Râul Prebisch, precum şi delegaţii Totodată a fost publicat un decret A TEN A 23 (Agerpres). — ţa occidentală. O parte im portantă a
bătute.
tă rii economice şi, în mod deosebit, Columbiei şi Belgiei. lui Dean Rusk privind trecerea in proprietatea sta La 23 martie, regele Constantin acestui mesaj este consacrată proble
In continuare, ia cuvinlul U Thant,
lu lu i a fon d u rilor şi b unurilor se al Greciei a depus jurăm întul in faţa mei C iprului.
secretarul general al O.N.U., care W ASHINGTO N 23 (Agerpres). — Parlam entului. Vorbind despre re la ţiile Greciei cu
subliniază că conferinţa N aţiunilor Secretarul de stat al S.U.A., Dean chestrate în baza legii excepţionale
Unite pentru comerţ şi dezvoltare Măsuri pentru normalizarea vieţii Rusk, într-un interviu televizat s-a şi compensaţiile pe caye urmează să După depunerea jurăm întului, re alte ţări, regele a a ră ta t: „Sîntem
este un eveniment im portant in is referit printre altele la tratativele le primească proprietarii respectivi. gele Constantin a dat citire mesaju a lia ţii Occidentului. Noi vrem, de a-
somenea. să fim prieteni cu Răsări
toria colaborării internaţionale sî va
marca fără îndoială o cotitură deci în Cipru privind dezarmarea. El şi-a expri Un alt decret prevede, de asemenea, lui tronului. In mesaj se face o tre tul şi să cultivăm re la ţiile noastre c-
cere in revistă a principalelor pro
sivă in activitatea economică a O r mat speranţa că pot fi realizate punc plata unor compensaţii pentru acţiu bleme de politică internă şi externă conomiee şi culturale cu aceste ţâri.
ganizaţiei N aţiunilor Unite. In cursul NICOSIA 23 (Agerpres). nou pentru buna înţelegere între ci te ale unui acord lim itat, deşi recen nile societăţilor şi organizaţiilor e- ale Greciei subliniindu-sc câ Grecia D orim să fim prieteni cu orice ţară,
anilor — a spus el — o serie de eve Guvernul cipriot depune eforturi p rioţii greci şi turci. In declaraţie el ta lipsă de progres a conferinţei de economiee naţionalizate dc către stat care este gata în mod sincer să răs
nimente au contribuit la întărirea pentru normalizarea vieţii in insulă. a subliniat că „vărsarea de sînge nu la Geneva este dezamăgitoare. îşi va îndeplini toate obligaţiile ce
convingerii că N aţiunile Unite tre Corespondentul din Nicosia a! agen aduce nici un folos nici grecilor şi Referindu-se la diferendul dintre în baza legii din 1901. decurg din participarea sa la alian pundă reciproc prieteniei noastre1'.
buie să facă un efort hotărît pentru ţiei France Presse relatează că pen nici ţu ic ilo r din Cipru. IrTtreaga S.U.A. şi Panama în privinţa cana
a aborda in acelaşi tim p a iît proble tiu prima oară de la izbucnirea con populaţie a insulei nu are decît de lului Panama, Dean Rusk a arătat
me comerciale, cît si probleme ale flic tu lu i dintre cip rio ţii greci şi turci pierdut, cei ce au de profitat de pe câ Statele U nite sînt gata să discu
dezvoltării, pentru a nu se compro m inistrul de interne al C iprului, Po- urma acestui conflict sînt anumite te cu acest stat toate problemele. In
lyknrpos Gheorghadjis, a preconizai elemente, străine de soarta poporu
mite eforturile pe care organizaţia acelaşi tim p el a spus câ ţara sa
duminică desfiinţarea „lin ie i verzi" lui C iprului".
le depune pentru menţinerea păcii nu-şi poate asuma dinainte angaja In ianuarie a c.
care separă cele două com unităţi — La rindu) său, deputatul cipriot
mondiale. Problema m enţinerii păcii greacă şi turcă — din Nicosia, ca grec Vasso Lyssarides, preşedintele mente in privinţa viitoarelor soluţii. a avut loc ccl de
este la fel de complexă ca şi viaţa o măsură necesară pentru restaura ' om itelului cipriot de solidaritate cu Rugat să comenteze recenta vizită al V lI-lca Congres
Însăşi şi probabil că generaţiei noas rea ordinei. Menţinerea ei ar consti ţările afro-asiatice, a declarat că a lui de Gaulle în Mexic, secretarul al Frontului naţio
lui un obstacol, împiedicînd coniac „forţa O. N. U. poate da un ajutor nal de eliberare
tre îi este oferita cea mai bună şan de stat a arătat că Statele Unite au
lele intre cip rio ţii greci şi turci. „L i substanţial e fo rtu rilo r de încetare a chemat de m ult a lia ţii europeni să din V iclnam ul dc
să de a înţelege că relaţiile interna
nia verde", a relevat Gheorghadjis, violenţei dintre c ip rio ţii greci şi turci. manifeste interes mai mare pentru sud. Ia care au
ţionale nu sînt determinate exclusiv constituie un element de separare şî Unitatea dintre cele două comuni America Latină. Vizita preşedintelui participat delegaţi
de acţiuni diplom atice si dc? forţa m i nu de unitate a celor două comuni tăţi ale insulei, a declarat Lyssari Franţei este tocmai o manifestare din partea d ife ri
litară, ci si de cei care muncesc pe tăţi cipriote. des este absolut necesară, întrucU a acestui interes. telor partide de
Observatorii polilici prezenţi în serveşte atit pe unii cit şi pc a lţii". mocratice, organi
ogoare şi în uzine, acolo unde oame
capitala C iprului arată că această 4r Secretarul de stat a arătat că în zaţii dc masă şi
nii îşi cîştigă pîinea lor zilnică. politica S.U.A. faţă de Vietnam ul
hotărî) e, al cărei in iţia to r principal NICOSIA 23 (Agerpres). din partea forţelor
A rătînd cu în prezent există dife este preşedintele Makarios, ar putea Pc şoascana dintre Larnaca şi Nico de sud nu au avut Ioc schimbări. populare ale miş
renţe serioase între nivelul de trai să dea naştere la unele d ificu ltă ţi în cării de eliberare
sia s-a produs un incident, cînd un
al ţă rilo r industrializate şi cel al ţă tre guvernul cipriot şi comandamen grup de ciprioţi turci au atacai trei In foto : Mem bri
tu! forţei O.N.U. în Cipru, care sus A re sta re a conducătorului ii C om itetului Cen
rilo r In curs de dezvoltare, U Thant autobuze în care călătoreau ciprioţi
ţine menţinerea liniei de demarca tral al Frontului
a spus că aslăzi s-a creat necesita greci. l o v itu r ii de s ta t în vizită la o uni
ţie.
tea imperioasa de a se asigura dez In afară de această încăierare în tate a forţelor pa
Referindu-se la rolul foi ţei O.N.U., din G abon
voltarea economică rapidă a regiu Gheorghadjis a precizat că guvernul cursul căreia s-au înregistrat răniţi, triotice.
n ilo r slab dezvoltate, de a se ame C iprului „aşteaptă ca această foiţă nu s au semnalat alte ciocniri. L1BREVJLLE 23 (Agerpres). —
liora agricultura şi accelera indus să coopereze strîns cu el în tonte do Preşedintele Makarios a declarat Jean-H ilaire Aubaume, conducăto
m eniil'i unde se impun măsuri de intr-un interviu acordat ziarului rul lo vitu rii de stat care a avut loc
trializarea. Mai m ult, acum este evi luna trecută in Gabon şi apoi şeful
restabilire a ordinei". „Helsingin Sanomat" că ciprio ţii
dent că se impune o nouă diviziune guvernului provizoriu alcătuit după
La Nicosia presa cipriotă a dat pu greci ar accepta numirea lui Saknri
internaţionala a muncii. Faptul că b licită ţii declaraţia televizată a di*. Ttiomioja, actualul ambasador al înlăturarea pentru scurt tim p a pre
ţările socialiste deţin de acum o par Ihsan A ii, fruntaş al com unităţii tu r Finlandei in Suedia, ca mediator al şedintelui Leon Mba, a fast pus
te crescîndu in schim burile comer ce din Cipru, care s-a pronunţat din sub stare de arest, acuzat de „acti
O N U. în Cipru. vitate îm potriva securităţii sta tu lu i'. IDtîE PRETUTINDENI
Din Geneva se anunţă sosirea ge Arestarea lui a fost ordonată dc co
neralului Gyani, comandantul trupe misia guvernamentală de anchetă a VEŞTI D IN A N TA R C TIC A cxjicditici peruvicne surprinse de cumente şi note elaborate sau sem
Guvernul Vietnamului de sud se recunoaşte lor O.N.U. în Cipru, care a discutat cauzelor si vinovaţilor lo vitu rii de MOSCOVA 23 (Agerpres). — indieni sălbatici in jungla dc la Iron- nale de toslul preşedinte al State
cu secretarul general al O. N. U., stat. Se aşteaptă arestarea a nume Cu lo-ate câ In regiunile intercon tiera cu Brazilia au început dum ini lor Unite. Printre aceste documente
roase alte persoane, învinuite, de a-
râspunzător pentru acţiunile agresive U Thant, diverse aspecte ale m isiu semenea, de acţiuni îm potriva secu tinentale din estul A ntarcticii s-a că. Două elicoptere americane, so se va alia o copie a Tratatului cu
nii ce o va avea de îndeplinit. rită ţii statului. înregistrat o scădere a temperaturii, site special din Panama, au reuşit privire la interzicerea experienţelor
împotriva Cambodgiei lucrările expediţiilor sovietice con• să aterizeze in luminişul din inima nucleare ln trei medii, precum şl
tinuă cu intensitate. junglei unde sc altă expediţia şi să discursul inaugural rostit dc defunc
PNOM PENH 23 (Agerpres). ţionale de supraveghere şi control, La 23 mortie, trenul de sânii si ia pc bord un număr de zece lăniti. tul preşedinte fn ianuarie 1061.
Ei au losi transportaţi tntr-o aşezare
tr a c tire al grupului de speciulişl,
Pinâ în prezent au lost strinşi 4
Guvernul V ietnam ului de sud a guvernul sud-vietnamez a fost ne Scrisoarea adresata preşedintelui S.U.A. care au plecat fn urmă cu 80 ae forestieră situată la o depărtare de milionc dolari pentru conslruiiea a-
făcut cunoscut guvernului Cambod voit să se recunoască răspunzător zile din staţiunea „ Vostok“ — Polut 100 km dc unde vor fi evacuaţi Iu cestej biblioteci memoriale Iu Cam-
giei că îşi asumă deplina răspunde pentru această acţiune agresivă. de către reprezentanţii vieţii publice inaccesibilitulH relative spic stafiu• Iguifos pentru a primi tratament bridge (Statul Massachusetls).
re morală şi m aterială pentru ata Luind act cu satisfacţie de decla nea „M olodiojnaia" au ajuns la des medicul.
cul săvirşit de forţele sud-vietnnmc- raţia guvernului sud-vietnamez, şe americane tinaţie după ce au parcurs 2 700 Ai- In ce priveşte restul membrilor IM PO R TAN TE DESCOPERIRI
ARHEOLOGICE
ze asupra unei localităţi, cambodgie ful statului cambodgian, prinţul No- lometri. expediţiei şi unitatea m ilitară sosi
Dujiă părerea particijjantilor la
ne. După cum se ştie, în urma aces rodom Siamik, a declarat, totodată, W ASHINGTON 23 (Agerpres). — Scrisoarea exprim ă temerea că în ceastă ex/iedi/ie, rezultatele sondări tă joia trecută in ajutor, ei vor po/- ROMA 23 (Agerpres). —
ni pe jos j)ină lp tin i lavari unde
eă atmosfera nu este în prezent fa Agenţiile de presă anunţă că un azul cînd nu vor fi elaborate noi In cursul cercetărilor arheologice
tui atac, au fost ucişi mai m ulţi grup de economişti, pedagogi, scrii metode, automatizarea va duce ia lor seismice si o observaţiilor glu- urmează să se îmbarce pc bordul efectuate In Algonistan, Pakistan
vorabilă pentru iniţierea unor trata
cambodgieni, fiind provocate pagube tive intre cele două ţâri. El a subli tori şi lideri sindicali americani, au ..creşterea num ărului şomerilor şi cioloqice, magnetice şi de altă na unei canoniere a Hotei peruvicne. şi Iran dc cui re o expediţie arheo
tură vor contribui Iq stabilirea par
ExjacdHia Iqsu doi m orii in lum i
importante. In faţa faptelor eviden niat cu este necesară o perioadă dc adresat preşedintelui Lyndon John persoanelor fără avere". ticularităţilor continentului antarctic nişul unde a tost încercuită timp dc logică italiană, cercetătorii au fă
son o scrisoare în care îi cer elabo
cut descojicriri imjiortanle. In Pa
P rintre cei 32 de semnatari ai scri
te şi a concluziilor comisiei înterna- tim p pentru a se cicatriza rănile rarea unei politici noi pentru a pre- sorii se află dr. Lînus Pauling, lau Si în spec/a/ la grosimea si micşora şapte zile de indieni. Mem brii ex kistan ei au scos la lumină necro
provocate Cambodgiei de acţiunile im îm pina pericolul ca automatizarea reat al P rem iului Nobel pentru pace, rea cupolei sale dc gheată pediţiei au spus că au văzut in m ij pola unui oraş din anul 32G i.c.n-,
Se apropie de sdrşît şi marşul cx-
Vietnam ului de sud şi pentru a se să provoace în Statele Unite „dezor şi cunoscutul economist Gunnar jiedifiei comune a exploratorilor so locul indienilor mai m ulţi albi. Au cucerit dc Alexandru cel Marc. şi
O nouă victimă preciza mai concret poziţia reală a dini sociale şi economice fără pre M yrdal. vietici şi Irancezi pe rula „Vostok"- torităţile din Lima au declarat cu un oraş care a lost probabil capi
cedent".
tala regiunii Swal. Exjieditia italia
guvernului sud-vietnamez. P rinţul „M irn /i". Această exjiedifie a cules nu cunosc încă motivele utitudinii no a terminat săpăturile la palatul
a represiunilor poliţieneşti materiale ample privitoare h natu agresive o indienilor tafă de explo
Sinnuk a propus să fie întreruptă islamic al lui Masudi al lll-lc a dalind
în Ecuador vizita pe care o delegaţie sud-viet- Avocaţii iui Ruby schimbă tactica ra cupolei glaciale a Anclarcticii. ratorii care încercau să delimiteze din secolul XII. De asemenea, ei au
După ce a descurcai echijaamem
(lescoj)crit obiecte preistorice
ca'e
G UAYAQ UJL 23 (Agerpres). — namcz.ă o efec tuează în Cambodgia şi alimente la staţiunea antarctică traseul unei .şosele în această zonă aruncă o lumină nouă asupra m!-
păduroasă, considerată ca una din
Comitetul Central al Partidului şi să se amine provizoriu convorbirile D ALLA S 23 (Agerpres). renunţa la teza „halucinaţiei de mo „Novolazarevskaia", nava Diesel grafiei pojioarelnr care au traver
Comunist din Ecuador a dat p ubli caic ar fi urm ai să aibă loc intre Pcrcy Forcman. noul avocat al lui electrică „O b i“ se deplasează in regiunile dc viitor ale rciiublicu sat Asia. Descoperirea cea mai im-
cităţii o declaraţie în care se arată ment", pledată de M elvin Belii, pen prezent, întrunlind gheţari puternici, Peru. jiortantă a fost lăcută în Sislnn
că Luiz Valdiviezco, membru al C.C. această delegaţie si membri ai gu Jark Ruby, a făcut o vizită clientu tru cea a „asasinatului fără preme spre stafiunea „ M o lo d io jn a ia u n c ie FONDURI PENTRU „B IB LIO T E C A (Iranul oriental) unde a lost scoasă
al P.C. din Ecuador, a fost aruncat de vernului cambodgian, pînă cînd sc lui său in închisoarea din Dailas. ditare". In Texas această crimă este va lua la bord pe oamenii de ştiin IM EM ORIALĂ ,1. F. KEN N ED V" la iveală o cetate care se întinde pc
poliţişti de pe o fereastră de la eta După cum s-a anunţat, Foreman îi pasibilă de pedeapsa cu închisoarea ţă care şi-au încheiat lucrurile in o roză de doi kilom etri şi reprezin
ju l patru din clădirea M inisterului va crea o atmosferă mai favorabilă. va înlocui pe Mol vin Belii, care u de la doi la cinci ani, cu posibilita Antarctica, inclusiv pe glaceologii W ASHINGTON 23 (Agerpres). - tă o admirabilă mărturie a civiliza-
A facerilor Interne. In prezent, sta El a insistat, in acelaşi timp, asupra fost avocatul principal al lui Rub' tea de suspendare a executării sen Irancezi. După aceasta, nava se va Comitetul însărcinai cu stringcrco t>el din epoca prim ilor achemem/.i.
rea lui Valdiviezco eslc foarte gra u tilită ţii convocării unei conferinţe la proces. In afară de Foreman, el tinţei. întoarce Jn jiatrie, uncie este aştep Printre nllelc au fost dezgrojiale ut-
vă. In urma protestelor vehemente va continua sn lie apărat de avocaţii tată in prima jumătate a lunii mn> dc fonduri jicnim conslruireo „B ib leva edificii ale oraşului, un templu
ale opiniei publice, poliţia a fost ne a ţă rilo r care au semnat acordurile După cum se ştie, Jack Ruby a EVACUAREA R Ă N IŢILO R liotecii memoriale J. P. Kcnnedv" a cu o serie dc altare şi locuri de sa
voită să dea publicităţii un comuni de la Geneva cu privire la Inilochî- Joc Tonnhill si l ’hil Burlesion. fost condamnat la moarte de ju riu l E XPED IŢIEI PERUVIENE anunţai că, la 20 moi, Iu New York crificare a animalelor, confinlnd
cat în care se arată că este vorba de Inti -o scrisoare adresată Iui Jack LIMA 23 (Agerpres). — Şi în alte 23 de oraşe ale S U A. vor elemente certe pentru stabilirea re-'
un accident, şi că Valdiviezco „n să na în vederea garantării neutralităţii Ruby( TonalulI declară că în cazul din Dailas care l-a recunoscut vino Oj)eraliilc dc evacuare a răniţilor
rit singur pe geam". Cambodgiei. redeschiderii procesului, apărarea va vat de „asasinat cu premeditare", li deschise cxjio/.ilii confinind do Hgiei iraniene din această jierioadă.
Redacţia şl administraţia ziarului slr. G Marlie ar, 9, lelefoo 15 88, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plâlitfl Io oumerar conlotio aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, ar. 263.328 din 6 aolembrle 1949. — Tiparul i întreprinderea Poligrafică Hunedoara Deve
4(1.05 H