Page 81 - 1964-03

ra.V)CV'

P/îOtETAR/ DMV 7*OA7*E TAW tB. V h lŢ l-V Ă I
în vwniind de azi
mwnsrv\— rw HUH.»?yi>VTTOm a g^ţj-»r?rtcM
m ijlo a c e le b ă n e ş ti
• Pregătiri în vederea Închi­
deri; învăţăm lntului de partid Datorita dezvoltării şi îm binării cu 92 496 lei mai puţin dccît am sta­
la sate ; armonioase ji ra m urilor dc producţie, b ilit in plan, deoarece in cea maî
a jutorului p rim it din partea statu­ mare porte uncie materiale, p rintre
® O duminica la C ristiir ; lui prin credite, maşinile şi tractoa­ care şi aracii pentru vie au fost p i ­
rele pe care ni Ic-a pus (a dispoziţie curaţi pe plan local- Aceşti bani n-au
(pag. 2 a) ;
şi. nvind in permanenţă sp rijin u l şi rămas insă neulilizaţi. 'fin in d sea­
9 T încrcliiî, participant ac­ îndrumarea organelor raionale de ma de necesitatea dezvoltării secto­
partid, gospodăria noastră colectivă a rului zootehnic, sumele respective au
tiv la Întrecerea socialistă ;
făcut paşi însemnaţi pe calea conso­ fost folosite pentru cumpărarea de
(pag. 3-a) ; lid ă rii ci ec onomico organizatorice. animale de producte, fapt cc ne-a
Astfel, la s liiş itu l anului trecut \a- permis să sporim efectivul vacilor
9 De peste hotare ; de lapte cu încă 23 capete.
Joarea fondului de bază a ajuns la
(pag. 4-a) ; 4.874.013 lei, revenind citc 327.557 lei Principala noastră grijă, pentru ca
la 100 de ha. Ca urm are a v e n itu ri­ investiţiile să fie făcute cu m axim um
lor pe care le-am realizat, in 1963 dc eficienţă economică,, este orien­
tarea acestora in direcţia dezvoltării
fondul de bază a înregistrat o creş­
tere de 1.231.393 lei. Un alt indicator intensive şi m ultilaterale a produc­
La m asa rotundă caic dovedeşte progresul făcut de ţiei agricole. De aceea, fondurile
către gospodărie este şi faptul că in destinate fina n ţă rii procesului de
producţie sint gospodărite cu m ultă
fiecare din u ltim ii ani am realizat atenţie ln vederea în tă ririi proprie­
N D I S C U Ţ I I - ven ituri băneşti dc peste 230 000 lei tăţii obşteşti punem mare bază pe
la suta de hectare.
folosirea m ijloacelor prop rii pentru
Experienţa ne-a dovedit eă succe­ investiţii. Acest lucru este dovedit
C A L IT A T E A C Ă R B U N E L U I sele dnbîndite în direcţia consolidă­ de însăşi faptul că în anul trecut va­
rii economico-organizalorice a G.A.C. loarea in vestiţiilor a sporit de a-
depind într-o măsură hotă rit oare de proape 2 or» faţă de anul 1962. De­
Cenuşa din cărbune le-a creat m ul­ mai vina noastră, a m inerilor — a
oarece pentru investiţii am folosit
te d ificu ltă ţi m inerilor din liric a ni. spus tovarăşul Vasile H riţcan — m i­ g rija pe care o manifestă consiliul de numai fonduri p ro p tii, pentru finan­
conducere, fiecare colectivist, pentru
N-a fost adunare de partid sau con­ ner şef de brigadă. In unele abataje ţarea producţiei am îm prum utat cre­
sfătuire de producţie în care să nu ilum inatul nu este corespunzător, de folosirea cit mai chibzuită a ve n itu ri­
se ridice problema ca lită ţii. Din cau- Ia „ziuă" ne vin vagoneîe caic n-nu lor obţinute de către gospodărie, dite in valoare de 460.000 lei. Aceas­
tă sumă am utilizat-o pentru procu­
za depăşirii procentului admis de fost bine curăţate de steril. In alte pentru păstrarea corespunzătoare a rarea dc material săditor. Suma res­
cenuşă, exploatarea a fost nevoită să cazuri nu putem executa corect po- rodului muncii comune, cind pro­
plătească penalizări, ceea ce a in ­ direa vctrelor din abataje din cau­ duselor şi banilor ee s-au repartizat pectivă a fost rambursată insă la
timp, pe măsură ce am făcut înca­
fluenţai negativ asupra rezultatelor za lipsei de materiale. Dar dacă ne la d iferite fonduri li se dă utilizarea sări Procedind astfel, dobinda plă­
obţinute in producţie. Comuniştii au vom organiza mai bine munca şi cuvenită, p o trivit h o tă ririlo r adop­ tită pentru creditele acordate de
dezbătut cauzele care au dus la de­ dacă vor fi luate măsuri ca lipsurile tate de adunarea generală. Deosebit stat a fost destul de mică.
păşirea procentului admis de cenu­ semnalate să fie înlăturate, vom pu­ de im portant in această privinţă este
şă din cărbune, au luat măsuri pen­ tea reduce procentul de cenuşă din rolul comisiei dc revizie, caic v e rifi­ Demn de rem a rca t. este faptul că
tru îm bunătăţirea asistenţei tehnice, cărbune sub admis*. că cu multă seriozitate cum sint res­ la planificarea in ve stiţiilo r am avut
pentru întărirea controlului. Aceas­ pectate prevederile planului de pro­ in vedere utilizarea cit mai raţiona­
ta a dus la reducerea şistului vizibil, Colectivul răspunde: ducţie şi ho târirile luate în adunări lă a construcţiilor existente, astfel
in anul 1963, reducerea a fost de 1 generale de către colectivişti. In fie ­ incit să evităm cheltuirea dn bani si
la sulă fată de anul 1962, dar sar­ prezent care an, cu ocazia discutării şi apro­ mijloace materiale pentru obiective
cina stabililă nu s-a realizat. Nici in bării planului dc producţie, chibzuim de mică însemnătate. De asemenea,
ianuarie şi februarie din acest an în prim ele două luni ale anului, m ult asupra modului cum putem ob­ este im portant să arătăm că )n lu­
din cauza nealegerii atente a şistu­ ţine rezultate tot mai bune şi cu crările de investiţii am folosit in ­
exploatarea nu s-a încadrat in in d i­
cele de calitate planificat. lui vizibil, au fost transportate in cheltuieli scăzute. In acest scop. o tr-o măsură însemnată, pe lingă ma­
plus peste 1 200 vagonete cu steril. deosebită atenţie acordăm folosirii terialele din surse locale, contribu­
Redacţia ziarului „D iurnul socia­ La .sfinţitul lunii februarie comu­ judicioase a sumelor de bani alocate ţia colectiviştilor. In anul lie cut.d e
lism ulu i1'. în colaborare cu com itetul niştii au hotărît in adunările gene­ la fondul de bază, adică investiţiilo r pildă, colectiviştii au executat peste
de partid de la E.M. U ricani. a o r­ rale de partid să desfăşoare pe toa­ pc care le face gospodăria colectivă, 1 000 dc zile muncă prin contribuţie
ganizat o discuţie pentru a analiza te fronturile o luptă energică impo-, ln anul trecut, de pildă, valoarea In­ voluntară la realizarea a o seric de
cauzele care fac ea indicele de ca­ triva ccnuşci din cărbune. Şefilor de vestiţiilor pc care le-am făcut se ri­ obiective stabilite în planul de pro­
litate să nu fie realizat. Cu acest
brigăzi, toţi comunişti, ii s-a trasat dică Ia 783.328 lei Aceşti bani i-am ducţie.
prilej, participanţii la discuţie, m i­ ea sarcină să se ocupe personal de utilizat la construcţia a două g ra j­
neri fruntaşi in întrecerea socialis­ calitatea cărbunelui, să ţină mereu duri cu o capacitate de adăpostire Exercilîndu-şî dreptul do control
tă, cadre tehnice şi inginereşti, au trează atenţia m inerilor faţă de ale­ pentru 200 bovine, la construcţia de asupra a c tivită ţii desfăşurate de con­
Insistat în mod deosebit asupra po­ gerea şistului vizibil. Conducerea Noul pătrunde vertiginos chiar şl acolo unde totul este nou. La la m inorul blum ing s-a dat dc curind in ateliere, procurarea unei mori cu siliu l de condi^ere al G.A.C., orga­
s ib ilită ţilo r pe care m inerii le au tehnică a luat măsuri pentru ca lo­ exploatare un transfercar, prin care se realizează un spor al capacităţii de producţie. ciocane, a unui autocamion, a două nizaţia de psrtid din cadrul gospo­
pentru a îm bunătăţi continuu cali­ curile de muncă să fie mai bine ilu ­ IN FO TO G R AFIE: Tabloul aparatelor de comanda automată. dăriei colective urmăreşte îndeaproa­
tatea cărbunelui extras. Foto : I. TEREK motoare pe care Ie folosim la iriga­ pe înfăptuirea m ăsurilor stabilite eu
minate, să li se asigure m inerilor
ţii şi la tocarea furajelor, cumpăra­
materialele necesare am enajării pe­ p rivire la creşterea ve nitu rilo r, ana­
Numai condiţii obiective? rea de animale dc producţie ele.
reţilor despărţitori şi vetrclor din lizează periodic cum se îndeplinesc
abataje, precum şi vagonete goale Subliniez faptul că orientîndu-ne ele. Astfel, se asigură o gospodări­
Brigăzile de mineri de la Urieani
au fost penalizate de controlul intern bine curăţate. M aiştrii au p rim it sar­ mai bine asupra va lo rifică rii rezer­ re chibzuită a m ijloacelor băneşti,
de calitate cu 1 255 tone în luna ia­ cina sâ controleze mai îndeaproape velor existente în cadrul gospodăriei fiecare leu fiin d cheltuit eu m axi­
nuarie şl cu o cantitate destul de plasarea găurilor, direcţia lor, ast­ colective, la unele obiective am rea­ mum de eficienţă pentru nevoile dez­
mare şi în februarie. „Cauza fel ca în tim pul puşcării să rupă
numai în cărbune. A fost întărit con­ lizat cheltuieli cu m ult mai scăzute voltării producţiei.
principală pentru care brigăzile A 2§.00O-a tonă oţel peste pian Folosind raţional
au fost penalizate a fost lipsa trolul ca lităţii. In ajutorul tehnicia­ faţă de cele prevăzute în planul de K IR R lO A N
nului cu calitatea, pe lingă m aiştri, producţie. Astfel, la procurarea de preşedintele G.A.C. din Apoldul
de exigentă fată de calitatea cărbu­ au venit tehnicienii şi inginerii din parcul de maşini
nelui — a arătat tov. ing. loan Să- serviciile funcţionale ale exploatării, Oţelarîi hunedoreni muncesc din ce in ce mai bine. Ci reuşesc sa material pentru plantaţii am cheltuit de Sus, raionul Sebeş
bău, şeful exploatării. La aceasta au iar la claubaj a fost m ărit numărul realizeze in fiecare zi indici de utilizare a cuptoarelor superiori celor Antrenaţi în întrecerea socialistă,
concurai mai m u lţi factor». Este ade­ de m uncitori. O rganizaţiile sindicale planificaţi, obţinînd pe această cale importante sporuri de producţie. In îndrum aţi in permanenţă de către
vărat, condiţiile de zăcăniînt ne au luat măsuri de popularizare ope­ luna martie, pînă ieri, s-au produs peste plan 2.987 tone oţel la O S.M. organizaţiile dc ba/.â P.M.R. din ca­
creează dificu ltăţi. In abatajele de pe rativă a rezultatelor obţinute. iar nr. 1. 2 492 lone la O.S.M. nr. 2 şi 506 tone la oţelăria electrică Aces­ m m
straturile 8-9, o dată eu extragerea grupele sindicale au dus o muncă tea au permis să se producă la C.S. Hunedoara 25 000 tone oţel pesle drul autobazelor, m uncitorii, ingine­
cărbunelui, trebuie excavată şi inler- politică susţinută in vederea formă­ plan, de la începutul anului rii si tehnicienii În tre p rin d e rii re­
calaţia de steril. S-a încercat aplica­ rii opiniei de masă pentru îmbună­ gionale de transporturi auto s-au
rea unor scheme de puşca re selec­ tăţirea calităţii. Au fost puse în dis­ străduit permanent să folosească ra ­
tivă, dar, în tim pul puşcării, şistul cuţia colectivului brigăzile caic nu Seara închinata tinerilor fruntaşi
se fărimiţenză amesleeîndu-se cu căr­ au ales eu g rijă şistul vizibil, la ga­ ţional capacitatea de transport a
bunele. Aceasta a făcut să scadă exi­ zelele de perele au fost popularizaţi Tinerii muncitori (Ic retului. Această acţiu­ interesante şt educati­ parcului auto. Ca urmare a acestei
genta faţă de calitate, m otiv în du-so m inerii care nu se ocupă indeapioa la U.lt.U.M. Petroşani, ne a tosl orqanizaKi ve, tu muzica şi dans, strădanii, ei au reuşit ca în ziua de
că şistul nu se poate alege. O ailă pc de îm bunătăţirea calităţii. T ot­ special pentru ei. din Juia de tinerel închina­
dificultate pe care am întîm pinnt-o cărora le-au tont inmi- 23 martie ac. să-şi îndeplinească
odată, in iţiativa „N ici un vagonct de nule dc curind msiqnc- iniţiativa Comitetului ta Unciilor truniQşi a
în efectuarea unui control riguros a cărbune rcbulat pentru şist" a fost U.T.M. din uzina şi oierii acestora o scară planul producţiei globale pe trim es­
constat şi în aceea că mai multe îmbrăţişată de nnmeron-e brigăzi. Ic dc fruntaşi in intre- conducerea clubului sin­ plăcută, instructivă şi
brigăzi evacuează cărbunele prin o- cerca soc io tist o pc anul trul I al anului J9GI.
„P rin măsurile tehnice luate si da­ dicalelor din Petroşani recreativă.
celaşi rostogol colector. Astfel, nu torită controlului operativ efectuat 1063, au participai ;c- Presărată cu jocuri dis­ I C IIIR A Ş EVA MOISE
s a putut stabili caro brigadă nu Ia locurile de muncă, s-a pusral con­ ccnl la o Joic a tine­ tractive, cu expuneri corespondent corespondentă
alege cu atenţie şistul vizibil.
form schemelor dinainte stabilite, a-
Organizaţiile de partid au desfă­ legerca şistului vjzjbil s-a făcut cu Lucrări la răsadniţe
şurat o luptă susţinută îm potriva o deosebită atenţie, iar m aiştrii, teh­ Gospodarii oraşului
.acestor justifică ri, iar comitetul de nicienii şi inginerii nu îndrum at în­
partid a îndrum at conducerea teh­ deaproape brigăzile de m ineri — pre­ se pregătesc In vederea obţinerii de producţii ridichi, iar a lţi 800 m p. s-au pregă­
nică să întărească controlul dc cali­ ciza .şeful exploatării. Şi rezultatul : sporite, colectiviştii din Şard, raio­ tii pentru a se insămînţa cu alte le­
tate în subteran. Rezultatul a fast încă din prima zi procentul de ce­ nul Alba, au acordat o atenţie spo­ gume
că în luna februarie procentul de nuşă din cărbune a scăzut sub ad­ In aceste zile, gospodarii oraşului rită pregătirii campaniei agiicolede La efectuarea acestor lucrări s-au
cenuşă a fost redus faţă de ianua­ mis ln ziua de 3 m artie s-a realizat regional Petroşani, fac ultim ele pre­ primăvară. Astfel, pentru fertilizarea
rie. 41,7 la sută faţă de 43 planificat, ln gătiri în vederea începerii lucrărilor terenului ce se va însăminţa eu c u l­ evidenţiat colectiviştii M arja M un­
prima jum ătate a lunii m artie m i­ dc înfrumuseţare a aşezărilor dc pe turi de prim ăvară s-au transportat tean, Raveea Borza, Gheorghe T ur-
Se poate, dar... nerii din Urieani au reuşit să extra­ Valea Jiului. loa, Traian Heius, llie Lucaci şi al­ La G A S. din Miercurea, creşte rea păsărilor ocupă un loc însemnat
gă peste plan mai m ult de 1.G00 tone Aşa cum prevede planul dc acţiu- în cimp 1.200 tone gunoi de grajd, ţii. in cadru) sectorului zootehnic. A ici. mecanizarea proceselor de lucru uşu­
Dacă nu condiţiile obiective au do cărbune a cărui calitate a fost iar suprafaţa destinată pentru lotu­ D DUIMITRESCU rează m ult munca în g rijito rilo r de ia ferma de găini.
fost acelea care au făcut ca luni In sim ţitor îm bunătăţită. . ne întocm it, in această prim ăvară rile experim entale de porumb s-a corespondent IN FO TO G R A FIE : Aspect din hala cu hrănitoare automate.
ş»r procentul de cenuşă din cărbune vor fi plantate : 1.500 bucăţi salcîmi
să se menţină ridicat, cauzele nein- N-au fost epuizate toate ornam entali, 1 500 bucăţi Prunus, 200 îngrăşat tu 28.686 kg. azotat dc n-
rn d ră tii în indicele de calitate an bucăţi castani, 9.525 arbuşti orna­ moniu şi superfosfat. A L V II-L E A C O N C U R S A R T I S T I C
fost căutate in altă parte. Nu mai rezervele mentali din diferite specii, 7 000 bu­ Paralel eu aceasta, pe o suprafaţă
poate contesta nimeni faptul ea in
abataje se hotărăşte calitatea căr­ în discuţia organizată s-a reliefat căţi arboreţi pentru garduri vii etc. de 380 m p. răsadniţe s-au însămîn-
bunelui. faina februarie demonstrea­ faptul că există încă valoroase re­ De asemenea, se voi* planta 14 9G0 ţat roşii, varză, gulii, ardei, vinete şi
ză acest lucru din plin. Şi, aşa cum zerve privind îm bunătăţirea calită­ bucăţi flo ri perene şi de talie înaltă,
spunea tovarăşul inginer Nicolae precum şi 560 000 bucăţi flo ri de se­
Teslici „ aici trebuie acţionai asu­ ţii. „A m putea folosi unele utilaje zon, ca panseluţc, margarete, gura Inovaţii
pra mai m ultor factori, şi, în prim ul cu ajulorul cărora să exploatăm se­ Icului şi altele. Vor mai fi amena­
rind, asupra organizării temeinice a lectiv straturile fi şi 9. Cred că fie­ Jn unna prelucrării planului Ierna­ întreceri vii Tn cadrul
lu crului in abataje. Stabilirea de sar­ răstrăul pentru cărbune ar da rezul­ jate 31 ha. zone vcitu. întreg nece­ tic dc inovaţii pe anul 1964, la cabi­
cini precise fiecărui membru al b ri­ sarul de m aterial săditor a fost pro­
tate bune în condiţiile noastre de netul tehnic din cadrul U.R.U M. Pe­ fazei raionale
găzii duce la reducerea duratei de curat din vreme, aş(cplîndu-sc tim pul troşani au fost înregistrate pinâ la
execuţie a operaţiunilor din cadrul zăcămint" — spunea m aistrul Şte­ favorabil. această dată un număr de. 9 inovaţii
unui ciclu, pe de o parte, ia r pe de fan Eleş. ldeea Juî a fast susţinută O mare parte din aceste lucrări. care au participat lorm afii ailistice precum şi cele ale G A S. din Călan
Două dintre acestea au şi fost ex­
altă pane, sarcina alegerii sterilu ­ si de inginerul Gheorghe Mihalache perimentate. u im ind a se aplica în dc amatori sindicale şî din sistemul şi ale clubului din localitQie. S-au
lui vizibil cade în răspunderea unui şeful sectorului II. \o r fi executate cu ajutorul cetăţe­ producţie. Acestea sint „D ispozitiv aşezămintelor culturale, tn iuta unui bucurat dc multă apreciere orchestra
membru din brigadă in cadrul fiecă­ n ilor prin muncă patriotică, lucrări Public numeros, au urcat ritul pe ritul şi soliştii clubului din Tcliuc, brigada
rui schimb. Dar, pentru ca sistul r.ă M inerii din Urieani au demonstrat care vor însuma o economie de de frezate a tije lo r pentru ancore dc scena lorm afiile corale de la Uzina
fierăstrău", autor
Viorei
Angliei,
poată li bine ales, este nevoie ca Ia că sînt hotărîţi să extragă cărbuni 200 000 lei faţă de devizele lucrărilor. maistru si „M odificarea tehnologie! chimică şi Exploatarea miniera din artistică dc agitaţie din Cinciş, forma­
perforare găurile să fie astfel plasa­ cît mai m ult şi să-şi respecte anga­ Ztaina, un octet vocal dc la aceeaşi ţia de dansuri populare a G A S. Că­
te ca in tim pul puşcării cărbunele să jam entul luat în cinstea celei de-a In acest scop deputaţii sfaturilor barelor cu came pentru grătare la exploatate minieră, brigada artistică lan şi adele.
preparaţie*. autori inginer Alexan­
nu fie lărim iţat. Aceasta depinde de populare voi fi anunţaţi din tim p de agitaţie, echipa de dansuri popu­
competenţa eu care m aistrul îndru­ X X-a aniversări a eliberării patriei la ce lucrări să mobilizeze pe cetă­ dru Şoimoşi şi M ihai Coman, tehni­ late şi cea dc l/uietaşi, orchestra de PETRU ALM A ŞA N U
mă munca fiecărei brigăzi*. noastre, de a reduce procentul de ţeni. cian. muzica uşoară dc ta uzina chimică, corespondent
La Urieani, preocuparea m a iş iii­ cenuşă cu două procente sub admis. N. RADU brigăzile artistice dc agitaţie de la
lo r pentru îm bunătăţirea ca lităţii a s. p o p corespondent mina Votca Dosului şi sectorul Atmoş,
crescut, dar cu toate acestea, m inerii I taraful de la sectorul Uancş, din ca­
întâmpină unele greutăţi. „Dacă s-a Realizări ale colectivului drul E M. Ztaina, corurile căminelor
întîm plat ea în unele vagonete să culturale din Ztuina şi Eencş, brigă­
se găsească şist peste admis, nu-i nu- de la I. F. zile artistice dc agitaţie ale căminelor
culturale din Ahnaşut Marc şi Metcs,
formaţiile de dansatori ale căminelor Pentru a şi îndeplini — cu
M uncitorii din sectorul silvic al
din Zlatna şi Almuşut Mate. l/uicraşii orice preţ — planul la vinzarea
I F. Orăştie au obţinut an de an dm satul Galaţi, comuna Eencş, şi de cărţi, gestionara Vlaicu Sa­
Citrs de instruire succese tot mai frumoase în ceea ce Oraştâe spectatori ou iu - laraqotiştii din Metcş. bina de la cooperativa din Si-
400
Peste
dc
priveşte ridicarea continuă a pro­
bot obligă cctâlcnii ca pe lin ­
Eorma{iite participante s au dove­
ln perioada 17-22 martie, consiliul d uctivităţii pădurilor. In u ltim ii trei marii cu interes tu­ dii, in marc majoritate, temeinic pre­ gă alte m ărfuri să cumpere vi
regional al sindicatelor Hunedoara- ani ei au executat îm păduriri pe o ia raionala a concursului ce s-o des- gătite, ele oferind spectacole dc ca­ cel puţin o carie.
Deva a organizat la Băile Va ţa, raio­ suprafaţă de 2.3G0 ha., depăşind ast­ lăşurat duminică pc scena cosei ra­ litate. Au lăsat o frumoasă impresie
ionale dc cultură dm localitate. în­
nul Brad, un curs de instruire a fel sarcina planificată cu 60 ha. Din trecerea artiştilor amatori, la care au brigăzile artistice de agitaţie din Al-
m em brilor oo m ild clo r sindicale din totalul suprafeţei îm pădurite, pc c ir­ participat lor mat iile artistice ale că­ măştii Mare şi sectoarele Votca Do­
ca 1 700 ha. au fost planlate specii sului şi Almaş. de la E. M Zlatna,
întreprinderile forestiere ale regiu­ minelor culturale din $ibol. M uiti-
de arbori repede crescători care au corurile uzinei chimice şi a căminu­
nii noastre. Cu acest p rile j cei peste neşti şi Gcoaqiu-sal. s-a ridicai Iu un
83 de tovarăşi, membri ai comitete­ o valoare economică ridicată. bun nivel artistic. Dc o calda apre­ lui cultural din Zlatna. echipele dc
lor sindicale, au făcut un bogat In acest an, lucrătorilor forestieri ciere s-au bucurai corurile din Gcoa- dansuri ale u/inej chimice, căminului
schimb de experienţă în ceea ce din sectorul silvic le revine sarcina qiu-sat şi $ibot, care au interpretat cultural Zlatna şi cea din Almaşul
cintece cum sini
„Te cint, partid",
priveşte organizarea şi desfăşurarea să execute îm păduriri pc o supra­ Mure, tltncraşii dm Gutuii, totalul de
faţă de 744 ha., din care pe circa 511 ..Patrie, pămini dc aut“, „Bucurie n la llaneş şi solistu toana Modula, dc
inlrecerii socialiste, pregătirea şi ţi­ colectivă'", „Sa Iii partidului oştean".
ha. vor fi plantaţi puieţi de specii
nerea adunărilor m em brilor de sin­ ,,La qospoduric“ şi altele, brigăzile ar­ la căminul cuPural din Zlalna.
dicat şi a consfătuirilor de producţie, repede crescătoare, ln vederea în­ tistice dc agitaţie din Şibot şi M ărli- VICTOR MUREŞ AN
d e p lin irii acestor sarcini s-au luat Inspector cultura! la Com itelui
îmbunătăţirea a ctivită ţii culturale, a ncşli, (arc au pus m scenă texte'c
stilului si metodelor de muncă ele. măsuri importante. De pildă, pent»*u ..Colo in hlncâ, in grădina" şi ,r/>e la regional pentru cultură şi artă
crearea puieţilor dc calitate superi­ noi prin Mart meşt i", taratul din Gcnu-
ln cadrul cursului de instruire mai Aici hr/.a inioihi-
oară şi la un preţ de cosi scăzut, la qiu-sal cu solistele Mioara Ciolianu,
m ulţi tovarăşi p lin ire care A roii Col- Ocolul silvic C ugir a fost amenajată Elisal)cla Gir joi) şi Marcelu Panlil, TeliliC o concursului s-a
ceru, Gheorghe M ihăilă, loan li'im ie, căluşarii din Şibot. ______________desfăşurat in sola
o pepinieră centrală pe 50 ha., dota­
Traian Pirva, loan Almăşan au ţinut tă cu mecanisme moderne. S-au re­ î. MiN'DKU clubuluir In tuia unui număr marc dc
lecţii bogate în conţinut, pl ivind căi­ si>cclatori. dintre cate majoritatea mi­
vizuit şi reparat loate mecanismele corespondent
le care duc la perfecţionarea conti­ neri. Aceştia au răsplătit cu vii apla­
ce urmează a fi folosite în campa­
nuă a stilu lu i de muncă al organe­ nia de primăvară. Sarcinile de plan Timp de două uze strădaniile artiştilor amatori, care
Zlafna
lor sindicăle din intia p rin d e rile fo­ Anul acesta cci I.25C citito ri ai bibliotecii sindicale dc la Uzina au fost defalcate din tim p pe ocoa­ _____________ 'z.Oe. .simbufd şi du- au oierii spcclocolc bogate în con li ­
minicâ, in sola ci-
restiere. „V ictoria" Călan au citit peste 5.170 volume.
le silvice şi pe brigăzi. nemQlogtalulai din Zlatna s-a deslu- nul, bine interpretate. La fază au par­
C. BODEA IN F O T O : Bibliotecara Cutcan Rozaîia recomandă cărţi citito rilo r Ing. D PLEŞA şurat fazi raională a celui dc la V fi­ ticipat lorm afiile artistice ale cămi­ — Lo noi, marla se vinde numaL,
corespondent FOTO : V. ONOIU corespondent ica concurs — etapa a douo — la nelor cudutQle din Hăşdat şi Cinciş, cu cartea. Desen de V. MII-lAlLESCU