Page 83 - 1964-03
P. 83
Pag. S
Drumul socialismului
Nr. 2874
P A N fM)@ iFBH)NTASIB OB.
Organizaţia U.I.M. mobilizează pe tineri
la înfăptuirea sarcinilor ele plan
T in e rii m ineri de la E.M. Ccr- Pornind de la constatările făcute, partid Aure! Stăneulcscu din sec I p
tej, m obilizaţi de către organizaţii noi am urm ărit să asigurăm o te torul III lucrează şi tin e rii luau
le U.T.M. sint boieriţi să-şi adu>ă meinică instruire a organelor nou Turcan, Teodor Miclea, loan Branu,
o contribuţie mai mare decît în alese cu sarcinile ce revin organi şi loan Neagu. Brigada s-a angajat
zaţiilor de ba/ă U.T.M. pe lima ca în luna februarie să nu rebuteze
anii trecuţi la realizarea ritm ica a nici un vagonot pentru steril vizi
sarcinilor de plan, la înfăptuirea orientării tin e rilo r în luarea de an bil. A vind în faţă exem plul cornu-
angajamentelor luate de colectivul gajamente concrete în întrecerea
socialista. Cunoseînd că Ut secto ' niştilor, tin e rii de mai sus au mun
minei în cinstea celei de-a X X-a ani rul I se stă mai slab eu îndeplini cit cu m ultă însufleţire şi au con
versări a eliberării patriei. Comitetul rea ritm ică a planului de producţie trib u it la extragerea, peste angaja
U.T.M. pe exploatare, sub îndruma am indicat ca angajamentele tine ment a unei însemnate cantităţi de
rea com itetului de partid, şi-a pro minereu de bună calitate.
pus ca în anul 1064 să desfăşoare rilo r m ineri să reflecte concret cu
mal perseverent munca politică in cit vor spori ei productivitatea Avînd în vedere faptul că peste
muncii, ia r la sectorul III am in jum ătate din efectivul exploatării
rîndul tineretului pentru ca acesta
să participe cu tot elanul şi dra sistat ca angajamentele luate dc ti sînt tineri, contribuţia lor la reali
gostea sa la realizarea unor succe neri în întrecerea socialistă să aibă zarea sa ra n ilo r de plan este hotă
Ti nărui PETRU GUTA, mais
se de seamă in întrecerea socialis ca obiectiv principal calitatea. râtoare. In lunile ianuarie şi februa tru miner la scclorul II al E.M Prim -topilorul TEODOR FILUT- In liecare lună, pe graficul IOAN MOLDOVAN, şcl de
tă. In această direcţie de mare aju Indrum înd organizaţiile U.T.M. rie, de exemplu, sarcina de plan la ' Tcliuc /şi conduce cu multă întrecerii de la fabrica „.S’cbe- echipă Iu şanlictul dc con
to r ne-a fost analiza făcută la înce cslc unul dintre tinerii o/c/arl şul“ apar cifre oare exprimă la strucţii din Cugir, este con
să organizeze discuţii cu tin e rii îna metal a fost îndeplinită in propor pricepere schimbul spre reali siderat ca unul dintre cel mal
putul lunii ianuarie în plenara lă r intea consfătuirilor de producţie, zarea fiecărui indicator al pla dc la O.S.M. 2 iruntaşi în în conic şi rczulfa/c/c muncii p li
gită a com itetului U.T.M. pe ex ţie de 102,24 la sută. nului de producţie. Lunar el a trecerea socialistă pe anul 1063. ne dc abnegaţie a tinerei MUN- prJccpufi zidari, de pe şantier.
ploatare asupra modului în care au iar in adunările generale să se Sîntem hotărîţi ca şi in continua de/xjşit planul la cxfracfia de El continuă şi In acest an scria TEANU MARI A II din secţia Bun organizator at muncii, et
o reuşii ca în liecare lună să şl
participat tin e rii la întrecerea so dezbată periodic felul cunV se în re să desfăşurăm o susţinută acti minereu reuşind iolodafă să succeselor. Astlcl, de la înce încheiat. In urma rezultatelor menfină titlu l de cvidcnfiat în
cialistă anul trecut. Cu acest prilej, deplinesc angajamentele in între vitate politico-educativă in rîndul îmbunătăţească şi calitatea Iul putul anului şi pină in prezent bune obţinute in întrecerea so întrecerea socialistă şi, cn ur
a reieşit faptul că în anul trecut nu cerea socialistă, am ajutat pe tineri tin e rilo r ia r prin diferitele acţiuni Recent, ca semn al preţuirii cialistă, ca a prim it dc curind mare, a lost declarat „Fruntaş
se organizau discuţii cu tin e rii îna să cunoască mai bine obiectivele ce Ie organizăm să le trezim in hărniciei lu i, t-a lost laminată a dai peste sarcinile dc plan insigna „ Fruntaş in întrece în in/rcccrca socialistă" pe a*
intea şedinţelor lunare de grupă spre care să-şi îndrepte atenţia şi teresul şi dorinţa pentru obţinerea insigna „ Fruntaş in întrecerea 350 tone otel de bună calitate. rea socialistă" pe anul 1063. nul 1063.
sindicală pentru a-i orienta în lua să-şi ia angajamente concrete, să socialistă" pe anul 1003.
rea angajamentelor. Aceasta a fă unor noi succese in întrecerea so
lupte cu entuziasm pentru a le da cialistă.
cut ca de multe ori angajamentele viaţă. Citeva exemple sint edifica
luate de tineri să nu reflecte posi SIIVHON MÂBCUŞ 100 hantri peste plan Laminoristul
b ilită ţile reale ale lor, să nu fie toare în această privinţă. In b ri secretar «îl C om itetului U.T.M,
mobilizatoare. gada condusă de candidatul de E.M. Certej
Staţiunea de maşini şi tractoare şi noi, tinerii mecanizatori din sta de ia postul principal
din Alba lulia a obţinut rezultate ţiune. In anul trecut preocuparea
de seamă în cursul anilor prece principală pe care am avut-o a fost Pc ulemislut loan Roman, l-am a căutat să-şi însuşească cît mai
denţi. Astfel, paralel cu dotarea sta de a-mi realiza şi depăşi sarcinile de întîlnit la locul sau de muncă — la m ult din tainele meseriei de lami
ţiunii cu noi tractoare şi maşini a- plan. Ca urmare a muncii depuse, postul principal — de la laminorul norist. Azi învăţa una, mîine alta şi
gricole moderne, s-a efectuat un faţă de cei 567 hantri planificaţi de BOG mm. Era înconjurat de nu tot aşa pînă ce s-a simţit slăpîn pe
pentru întregul an, am realizat 829 mai puţin 6 manete, pe care le în meserie. Atunci a cerut conducerii
volum tot mai sporit de hantri, de*
ceea ce înseamnă o depăşire de 45 torcea cu mişcări repezi şi bine cal schimbului să-l treacă pe postul de
păşindu-se an de an prevederile la sută fa(ă de prevederi. culate Privirile îi erau concentra manevrant principal. La început <i
planului. In acest an lucrez în brigada a te asupra lineouloi de otel rau; m- lucrat împreună cu manevrantii
La dobîndirea acestor rezultate o V-a care deserveşle gospodăria co t md şi ieşinid prin cilin'h'ti cajei dc Petru Baidan şi loan Topliceanu
contribuţie de seamă ne-am adus-o lectivă din Vinţul de )os. O dată cu laminare căpăta lungimea zvellă a — Nu uit niciodată momentul
prelucrarea cifrelor de plan m-am ţaglei. cînd am laminat prim ul lingou, ne
angajat în faţa adunării generale a ...A văzut lumina zilei într-un sat spune cu emoţie. Mă tot apropiam
comuniştilor, să obţin peste sarcina de tov Baidan şi-mi ziceam în gînd;
La executarea lu cră rilo r dc din raionul Botoşani. îndrăgostit pes
construcţie a blocului nr. 7 de pian 100 hanlri, lucrările pe care te măsura de locurile natale i-a lost „ LingouI ăsta care vine îl laminez
din Deva un aport preţios l-au le voi efeclua sa fie de bună cali toarte greu să se desprindă de casă. eu". Dar trecea şi ăsta, venea altul
adus tin e rii loan G hcrlit, Ghc- tate şî să realizez economii la piese Şi totuşi a plecat A schimbat poeti şl eu simţeam încă un tel dc frica,
za Ucrtalan, Costachc Silion şi şî carburanţi în valoare de 800 lei. cele ţinuturi ale Botoşanilor cu pei de teamă. Aveam emoţii. Dar m-am
Aron Tămaş. Lucrările dc ca In perioada reparaţiilor am lucrat sajul de foc al Hunedoarei. Asta a holărît. M-am uitat cu cea mai mare
litate executate la fiecare o- în cadrul echipei condusă de comu atenţie la el, la fiecare mişcare pînă
peraţie în parte au făcut ca nistul l.adislau C'vaci, care m-a în fost în 7956 cînd s-a înscris la şcoa ce mi s-a întipărit bine în minte to
tov. din comisia de recepţie să la profesională pentru a se califica
acorde constructorilor califica drumat îndeaproape şi m-a spriji în meseria de laminorist manevram. tul. Alunei i-am zis : „lasă-mă Bai-
tiv u l dc foarte bine. nit pentru a efectua lucrări de bună dane /". Ce să va spun, totu/ a mers
F oto: V. ONOIU calitate. Abia din 7967 lînărul loan Roman loarte bine.
începe să-şi practice meseria îndră ...Venind in secţie cu temeinice
Dorinţa mea fierbinte este să-mi
gită cu atila pasiune. cunoştinţe teoretice, tînărui loan
respect angajamentul luat. Roman, aiulat de tovarăşii săi de
IOSIF BUTCA Cî(iva ani la rînd a lucrat ca sim muncă a crescut repede, ajungînd
• CUVINTUL DE COMUNIST Oprlş II, .apoi pe Puia Petru, pe fo dar avea motive ca să ezite. Pe dc ducă o luptă susţinută cu timpul ca mecanizator la S.M.T. Alba plu manevrant. In tot acest timp să cunoască la acelaşi nivel şi păr
• NOUA BRIGADA A LUI sil Korom, pe Constantin Mihăild, altă parte, conşliinfa de comunist să nu piardă nici un minut, ortacii ţile practice ale meseriei. A prim it
MIHALACHE pe loan $crbăneseu. Toţi ortacii din nu-I lăsa să dea înapoi. Dacă nu va au văzut că Mihalachc cslc priceput cu cea mai mare dragoste şi oricînd
• FAPTELE CONFIRMA brigada lui au trecui prin lata me li el, altul va trebui să preia con Si Inimos. S-a muncit bine toa'ă Un obiectiv d® seamă: calitatea
sei prezidiului Insoliţi, in semn de ducerea brigăzii. Greutăţile tot vor luna. Uneori a avut şi greutăţi cu / s-a oferit ajutorul celor mai vîrst-
In sector erau şi u liii, „eu vechi-
preţuire, de aplauzele tovarăşilor uc tiebui învinse... aprovizionarea, cu sterilul din Iront.
mc“. Mihalachc credea că li se cu- întotdeauna a prim it Insă ajutor, şi In cinstea celei dc-a de experienţă ce se or R e c e n t , organizaţia nici, celor consacraţi în meserie.
ylne intiictatea. muncă din scclor. Dar pină să alun — Cu zic — U rupse tiru l gîn- X X-a aniversări a eli ganizează pe secţii. U.T.M. din secţia c ir Adevărata1 lui învăţător la şcoala la
Cînd preşedintele comitetului sin gă aici brigada a parcurs un drum d utilor secretarul organizaţiei de dc la organizaţia dc partid, şi de Sa berării patriei, colec In prim ul rînd, am culare a pus în discu minatelor a fost şi este încă mais
dical dc seci ic ii strigă numele, M i destul de lung, a trebuit să înlrun- partid — să preiei Iu brigada. Asta-i conducerea sectorului. La slirşitul tivu l fa b ricii noastre u rm ă rit ca colectivele ţia adunării generale
lunii, numele lui şi al brigăzii au
halachc tresări. Obţinuse in anul te greutăţi. şl părerea conducerii sectorului. lost trecute pe panoul evidcntiu(l- şi-a luat angajamente posturilor utemiste de pe 'utemîstn Elena La- trul principal al secţiei Nicolae Ne•
1963 rezultate frumoase In produc + N u-H ,lic teamă, ai să Iii ajutat. lor In întrecerea socialistă. Şi dc delcu.
ţie, a lost evidenţiat in întrecerea Cu aproape un an In urmă lină- — Primesc tovarăşe secretar. Nu atunci In liecare lună s au număral însufleţitoare ' printre control să fie Instruite zăr care a vru t să in — Deseori după ce ieşeam din
socialistă, dar brigada pe care o rul miner Vasi/e Mihalachc u tost mai că, şliu cu, sint cam tinăr, şi In printre evidenţiaţi. care şi îm bunătăţirea temeinic cu sarcinile ducă in eroare contro
conducea era mai tinără ca alte calită ţii ciorapilor dc ce le au de rezolv«it, lul tehnic dc calitate. schimb, ţinu să precizeze loan Ro
brigăzi. Primele două luni din acest un bumbac cu 0,2 la sută, arătindu-le cum să or Faţă dc atitudinea ci man, tov. Nedelcu mă chema la el
Se ridică in picioare, urmărit dc arată că buna organizare a lucrului, a ciorapilor de relon ganizeze raidurile-nn- au luat o poziţie c ri
folosirea jtidiclosă a tim pului şi di> în birou şi mă întreba, ba una, ba
privirile ortacilor cu 1 la sută, ia r a tr i chetă, ce probleme să tică Ileana Vlas, Matei
— Pentru merite deosebite obţi ciplina n-au rămas Iară rezultat. cotajelor de bumbac cu urmărească mai îndea Ciuca, M iron Tomcscu alta despre mersul procesului teh
nute in întrecerea socialistă — sc In ianuarie au realizat o produc 2 la sulă. La înfăptui nologic. Cînd nu ştiam ceva îmi
tiv Hale de 6,96 tone pe post lată de proape. Aşa se face că şi a lţi tineri prezenţi la
auziră cuvintele preşedintelui — to rea acestor angajamen adunare. explica, mă ajuta să înţeleg.
varăşul Mihalachc Vasite, miner sel 4,60 planificat, iar In februarie bri marea m ajoritate a
de brigadă la E.M. Uricanl este de chemat la conducerea sectorului. brigadă sini şi oameni mai In vlrs- gada a extras peste plan 93 tone te şi organizaţiile posturilor U.T.M. de îm bunătăţirea conti .. Ulemislul, laminoristul princi
clarat „Fruntaş In întrecerea socia Aici, II aşteptau secretarul organt- tâ. Este Ptriu, Korom, Lepădaţii, Ni- cărbune. De la începutul anului şi U.T.M. din fabrică sînt control susţin, prin a r nuă a calităţii produ pal loan Roman, este un tînăr cu
listă pe anul 1903“. zalici dc bază şi şclul de sector. chitor... Au mal multă experienţă. ptnă acum, a da: peste plan 230 dc chemate să-şi aducă ticole. raid u rile ce se selor devine pe zi ce care se mîndreşte întreaga secţie.
Ungă maso prezidiului se opri. — Ştii că Nicolue loan a plecat — Experienţa se ciştlgă — îl în tone. Angajamentul pe cele două contribuţia. Ele trebuie publică, problema îm trece o problemă dc
Ţinea In m iinl culiufa albă cu ste- din exploatarea noastră — îl intim - trerupse şclul sectorului. Da, expe luni a lost de 100 tone. „ Cc-i plus, să desfăşoare o astfel bunătăţirii cn lilă ţii pro seamă a fiecărui tinăr, Toţi au numai cuvinte de laudă şl
lu/a de fruntaş, şi brevetul. pină şeful sectorului. Brigada lui a rienţa se cişllgă in timp, muncind cu trece de la noi — spune M ihala de activitate incit toţi duselor. O menţiune in fapt dovedit de numă simpatie faţă de el.
— Eu, începu el, nu ini-am lacul rămas Iară conducător. Ce zici, pre tragere de inimă. che. Da vrem ca plusul să Uc cit tin e rii să aibă in cen plus se cuvine postu rul tot mai mare a ce
decit datoria. Era datoria mea de iei briguda ? Faptele l-au demonstrat acest lu mai marc\ tru l atenţiei lor îm bu rilo r utemiste de con lor care confecţionează Locul de munca unde lucrează,
comunist să tiu In frunte. Mă (îngă Mihalache tăcu. Ntt-i uşor să con cru şi Iul Mihalachc. La început o Cei zece membri ai brigăzii pe nătăţirea ca lită ţii pro este postul cheie al întregii secţii.
lez să port cu cinste această ste- duci oamenii, să răspunzi de ci, dc mers mai greu. Oamenii nu erau tn- care o conduce iinărul Vasilc Miha trol din secţiile înche un num ăr sporit de De felul cum se desfăşoară munca
lufu şi să nu vă lac dc ruşine. munca lor, de plan. Şi abatajul ca vâlafi cu stilul lui dc muncă, ba pe lachc, poartă loti stelatele dc „Frun duselor. In această p ri iat şi circulare a că ciorapi şi tricotaje de
Emofia li Irinsc vorbele. Auzi doar meră din straturile 8-9 li era oare deasupra era şl tinăr. Dar etnd a taş in întrecerea socialistă11. M eri vinţă, com itetul U.T.M. ror colective au in a- calitatea I. P rintre a- aici, adică de priceperea manevran-
aplauzele ortacilor care-l pctrecură cum străin. CondilH speciale dc 7.0- trecut la organizare şi a dat sarcini tată preţuire a muncii, preţuire pe a îndrum at organizaţii tenţin lor calitatea pro cestea se află A n i tului principal depinde întreaga ac
pină cind se aşeză la locul Ini. Cînd câminl, cu intcrcQlatic de steni precise fiecăruia, cind le-a explicat care brigada o conlirmă cu liecare le de bază U.T.M. să duselor. „Calitatea — Radu. M aria Besoi, Ru tivitate a secţiei. Cele peste 900 de
îşi ridică privirea dc pe steluţa ru Prcfuia încrederea organizaţiei (le că singur nu poate lace nimic, ci nu zi ce trece. acorde o mare atenţie obiectiv principal al sa li na Jurju, Apolzan
binie II văzu in fala mesei pe loon partid şi a conducerii sectorului, mai cu ajutorul lor, că trebuie să a ctivită ţii posturilor tt- întrecerii sociailiste", Elena, Ana Pctrişor, tone laminate dale peste plan în
t. nicoauA
temiste de control, în „Cum muncesc eu pen Ioana Ispas, An«i Hnţe- luna februarie cit şi cele peste 210
adunările generale să tru reducerea rebutu gan. şi m ulţi alţi tineri tone date peste plan în zilele ce s-au
pună în dezbatere pro rilo r", „T in e ri cu care care pe lingă depăşirea scurs din această lună vorbesc cît
Angajamentul socialist — cuuint de onoare blemele p liv in d îmbu ne m îndrim “ sînt doar planului de producţie se poate de convingător despre stră
nătăţirea ca lităţii pro
dau numai produse de
citeva din articolele a-
duselor, să mobilizeze părutc pină acum. calitate superioară, dania şi munca lu i.
pe tineri la cursurile O mare eficacitate o Ing. IO A N KOŞCA Talentul, pasiunea şi entuziasmul,
de calificare şi ridica are dezbaterea în adu responsabil cu produc fac din acest tinar un om pe mă
E’rijttr*» bună rea calificării, la con nările generale U.T.M. ţia şi calificarea in co sura prestigiului de care se bucura
Folosind judicio s ferinţele pe teme teh a problem elor privind m itetul U.T.M. fabrica Hunedoara de azi.
orgeiBSB$aB*4î ia. îSBBairccaâ nice şi la schim burile calitatea produselor. „Sebeşul" Gir. JURCA
In fiecare lună m uncitorii din brigada pe care o timpul de lucru
conduc işi iau angajamente mobilizatoare. In luna fe
bruarie, do pildă, brigada noastră s-a angajat să de M obilizaţi de către organizaţia U.T.M., noi, tinerii
păşească sarcinile planului de producţie cu 20 m p. bi- turnători de la uzina „V icto ria ” Că lan participăm cu
I k i>i» execute numai produse de calitate bună. A n- multă însufleţire la întrecerea socialistă. Pentru ea
■ i H K ) gajameniul luat n u numai că a fost îndeplinit dar a
Jost Şi depăşit. rezultatele noastre să fie cît mai bu ne, ca întrecerea
,..>_H*rciul rezultatelor dobîndite de m uncitorii brigăzii pe care o să sc desfăşoare la un bun nivel, noi ne luăm angaja
conduc constă în organizarea judicioasă a muncii. In flecare zi, înainte mente concrete. De pildă, în luna trecută, m-am
fabrica „Se
La
de începerea lucrului ne aprovizionăm cu m aterialele necesare celor opt angajat să dau peste sarcinile de plan 20 bu boşul" diu Sebeş
ore de muncă. Apoi, deşi pare un lucru mărunt, ne-am obişnuit să aran căţi radiatoare, ia r procentul dc rebut să-l reduc de la 11,5 la sută cit lucrează şi tinărn
jăm tc*te materialele în ordinea folosirii lor, în aşa fol incit ele să fie este planificat, la 10 la sută. Pentru înfăptuirea angajam entului luat, Eugenia Gata. In-
cit mai aproape de irujsa de lucru. Această măsură a dus la e lim in a te i mi-arn propus să folosesc la m axim um tim pul de lucru şi să-mi organi grijln du-şi bine
tim p ilo r neproductivi, la creşterea randamentului m uncitorilor. După maşina, organizin-
zez judicios numea. In acest scop, la începerea program ului de lucru ve
ce ne-am aprovizionat cu materialele necesare, personal, ţinînd seama du-şi bine munca,
de experienţa m uncitorilor ii repartizez pc operaţii de lucru, expliein- rific maşina de form are şi oala de turnare. Pentru folosirea judicioasă folosind din plin
du-le concret ce au de făcut. Po ccj care stăpîncse bine meseria cum a tim pului de lucru pregătesc alîtea forme in citc pot să torn odată. cele 480 dc m inu
sint tinerii Mihai Veliche, Gheorghe Ştclanî, Cornel Pctraşcu, ii pun să Apoi, pc măsură ce se transportă oala cu fontă, pregătesc noi forme pen te, ca reuşeşte ca
lună
fiecare
în
execute lucrări mai complicate ca încleiatul pieselor, şlaifuim l şi monta- tru turnate. Folosind din plin fiecare m inut, am reuşit să-mi depăşesc
să-şl depăşească
rr* fierăriei ele., iar pe m uncitorii cate au o calificare profesională mai angajamentul şi să torn peste prevederile planului 310 bucăţi radiatoare. planul cu 20—25
slaoa ii pun să execute lucrări mai simple cum ar fi : curăţarea cantu Rezultate frumoase am obţinut şi în ceea ce priveşte îm bunătăţirea la sută.
rilo r şi a feţelor de la piesele prelucrate, pregătirea pieselor pentru in- calităţii radiatoarelor, înregistrînd un procent la rebut de 4,4 la sută Fotoreporterul
elejere ş.n. In permanenţă ci sînt s p rijin iţi in muncă de m uncitori ca :
faţă de 10 la sulă cît a fost angajamentul. Reducerea procentului la re nostru a surprin
loan Barufca, Danilă Făivaş şi a lţii, care au o bogată experienţă in s-o pe Eugenia
muncă. but se datoreşle faptului că înaintea fiecărei lucrări verific ca oala de Gata lucrînd la
turnare să nu aibă zgură şi apoi o încălzesc. Aceeaşi atenţie acord ve
Personal, controlez felul cum lucrează m uncitorii, exp)icindu-le fie maşina de încheiat
căruia cum trebuie să execute operaţia respectivă. După terminarea rific ă rii nisipului urm ărind ca el să aibă proprietăţile chimice necesare, ciorapi.
o re n r de serviciu, curăţăm bine locul de muncă, aranjăm şi pregătim controlez cum sînt asamblate formele dc turnare, d«ică fonta arc tempe
sculele necesare pentru a doua zi. Toate acestea ne-au ajutat să elim i ratura necesară. M uncind cu multă atenţie, folosind cu pricepere tim
nam tim pii neproductivi, să lucrăm cu o productivitate sporită, fapt care pul de lucru, reuşesc întotdeauna să-mi respect angajamentul luat în în
ne-a adus succese frumoase. V A S II.E M1CU trecerea socialistă, să-mi aduc astfel contribuţia la succesele secţiei.
şef dc brigadă la sectorul X I
dc industrializare a lem nului CONSTANTIN C Â P IN A ItU
al I.F. Sebeş turnător U.V. Călău