Page 85 - 1964-03

Hupedoara-Î^eva

PROLETARf DIN TOATE TARILE, U N lft-V A t
Cetatea luminii
Innum ărul ele azi
hunul socialismului căniii m uncitor ; ul teleionului vocea dispecerului să utilaje şi materiale dc construcţii
J a masa dc comandă
allau vatoare puternice muşcau cu lăco­
sc
• Pregătiri in vederea i nchî-
mie din pâm inlul reavăn, macara
mai mulţi cncrgclicieni. Sc aş­
dci i i anului de învăţă m int po-
înălţim i
tepta clipa tin d de ta ccialult capul ie ridicau la
amctitoaic
li l ic U T M. la sate ;
o
Calitatea — - obiectivul fie-
umi/i/c cuplarea turbinelor Momen­ Noul corp al grupului a începui să
tul cm solemn. Totul a fost pus Iu prindă contur. In noile hale, munca
precizie. de montare a agregatelor şi insta­
marc
punct cu ccu mai
•
Pe teme culturale
Prin apăsarea citoiva butoane, co­ la ţiilor se dcslăşura din plin...
(pag.
2 -a) ;
loşii dc metal ai generatoarelor şi 1 e impresionează coloşii meln-
• Porumbul — o Citi 1 UIl ă va- turbinelor vot Iace ca manie hai* * Hei, instalaţiile pc mii de me­
m ai « in tu i kgiqnal h u m a al hm.ii. şi m sfatului popular regional Ioroasă ale termocentralei să vibreze. Zbir- tri de conducte, zeci dc kilom etri
' m (pag. 3-a) ; n iilu l teleionului ii tăcu pc cci dc de cabluri dc Iurtă, gigantul turbo
fală şi mai nerăbdători. Se auzi •> gcneialor. Uriaşele macarale, cu
• De peste hotare voce ; Cupla(i turbinele". Uolouicle clinchetul lor spccilic, le lac o/cnl
(pag.. 4-a). din pintccul generatoarelor se puse­ ca sini sub sarcină şi n-ai voie să
Anul XVI. Nr. 2875 JOI 26 MARTIE 1964 4 pagini, 20 bani ră in mişcare, iar bala începu să sc treci /x? locul mute se transportă
cutremure. Zeci şi sule </e becuri, materiale. Loviturile metalice pro­
asemenea unor licurici, au început duse de ciocanele cazangiilor, zum
su clipească. Acele manonrettclni ■zelul aparatelor de sudură, sc îm­
L A E. M . B A R Z A vibrau cu iebi Uitate. La masa de pletesc annonioz in acest complex
comandă sc auzeau voci : al munci. Constantin Cristian ş*
— Parametrii optimi. Totul nor­ Nicolae Mihalache dau îndrumări
APORTUL CADRELOR mal I precise ortacilor de munca Maistrul
'jf'n lu l s-a petrecut cu opt ani in Tiberiu Oltcunu. împreună cu teh­
M urmă Atunci cind pentru p ri­ nicianul Nicolae Matei şi inginerul
TEHNÎCO-SNGiNEREŞTI ma oară, dc la Poroşcni. pc calea Mihai Georgcscu, consultă o schiţă
reţelelor aeriene dc înalta tensiune, şi urmăresc cu nlcnfic lucrările de
energia electrică u im plozii întrea­ montaj, lucrare lucrător are satcini
ga fără. M ii dc agregate de la Jic bine stabilite. *
POATE FI M A I MARE şifa, Hunedoara, Bucureşti sauCruio- In marca hală a cazonelor l-am |
va au /os/ puse in mişcate de pu­ In tîln ii pc inginerul şcl Alexandra ‘
ternica energic de Io Paroşeni. Zeci Milccscu, care ne-a iclatut cileva as- *
Este l i iesc că alunei cînd nu se umed, de ce a rămas de ani dc zile şi sute dc loca/ită{i din patria noas­
respectă instrucţiunile tehnologice, in stadiul experim ental aplicarea tră, pină atunci învăluite in bezna. pecte din munca constructorilor
nu sin: folosite din plin tim pul de metodelor de exploatare de mare au fost luminate de energia produsă — Lucrările dc montaj ale noului ^
lucru şi utilajele, cirul mi există o se- productivitate ele. dc termocentrala dc Iu poa/c/e mun­ grup sini inti-un stadiu avansai ţ
veră disciplină a m uncii, reali­ Fără îndoială că pentru rezolvarea ţilo r Vulcan şi Slrupi. Putoşcnii, cu­ S-a /acu/ deja proba hidraulică ta s
zările sînt sub nivelul posibilităţilor, cu succes a problem elor ce lc ridică noscut cu zeci dc ani in urmă doar cazanul IV. A ilat rezultatele scon,
aşa cum s-a întim plat in cursul anu­ pătrunderea şi extinderea tehnicii dc locuitorii V ăii Jiului, a devenii iote A lost pus în funcţiune Irans-
interne
servicii
*ormalonil panlru
lui trecut şi in prim ele luni din n- noi în abataje, se cere |>a.siune şi p ri­ Un punct insemnat pc harta tării, dr 1/0/0 KV şi slatii/c de 6 KV, lar
cest an la unele seci oare de la E.M. cepere La E.M. Barza există m aiştri, unul din cele mai importante centre
Barza. Dar cine trebuie să asigure ingineri şi tehnicieni cu multe cu- energetice ale patriei noastre. rlrcu ilctc dc conducte provizorii
respectarea acestor cerinţe ? Cine nustinţe, cu experienţă bogată. Şi nu Inccpind din 1050 cind, pentru p ri­ pentru spălarea acidă a cazanului
sini cei chemaţi să-i ajute pe m un­ încape îndoială că marea m ajorita­ ma dată în Valeu Jiului, a început IV, instalarea pompelor şi ahclc sini
cito ri în organizarea muncii, in a p li­ te îşi îndrăgesc meseria aleasă. sa bată „inim a" termocentralei, H- Pe terminate.
carea întocmai a tehnologiei de ex­ Atunci cum se explică aceste lacu­ nărui colectiv dc nici a adus o sub­ Grupul dc 150 MW csle unul din
tracţie şi folosirea judicioasă a me­ ne in activitatea lor ? La unii este stanţială contribuţie la sporirea p ro ­ cele mai moderne din tura. Aici nu
canismelor ? In prim ul rînd m aiştrii, vorba de comoditate A lţii, după cum ducţiei dc energie electrică. An do lost ,montate cazane cu circulaţie
conducătorii direcţi ai producţiei şi se poate vedea din exemplele de an el a obţinui succese din cc in lortată, care funcţionează cu para­
inginerii, oamenii de concepţie. Fap­ mai sus, nu privesc cu toată râ spun -' Intr-un aliniament peticei, demn dc invidia oricărui desenator, noile blocuri de locuinfe construite in c/'|i- ce mai mari... metri supraînalfi: 140 atmosfere,
tele au dovedit că acolo unde cadre­ derea sarcinile ce le sînt încredinţate, vu ani au dat o nouă înfăţişare oraşului Btad. f} u o ă numai opt ani, la Paroşcn) temperatură dc 510 grade C şi o ca­
le tehnieo-inginereşli s-au preocupat sau nu sînt pătrunşi pe deplin de ^ au sosit din nou constructorii pacitate dc 270 tone de căi bune pa
îndeaproape de buna organizare a menirea ce o au ca îndrum ători şi De dala aceasta ci nu venit să con­ oră. Numai pentru automatizări si
muncii, aprovizonarea echipelor cu conducători ai procesului de pro­ struiască, alături de „ vechea“ ter­ loifu au lost montate 180 !%m. dc
cele necesare şi i-nu s p rijin it pe m i­ ducţie. M u lţi dintre ei îşi pierd tim ­ 4.473 tone cărbune ÎN PRAGUL PRIMĂVERII mocentrală, un alt grup energetic cablu tiz.
neri în aplicarea întocmai a instruc­ pul cu diverse h irtii şi situaţii, !u- peste plan dc 150 M W ; primul din la'n noas­ D e şantierul din Pnroşcni munca
ţiu n ilo r de lucru, realizările au fost sînd ca luci ul în abaiaje să se desfâ- După calendar primăva­ Ic afli intr-o adevărată (/ra­ cnre vor împodobi tră de acest lei. * sc dcs/âşonrâ din plin. Nu pes­
cit se poate de bune. Exemple ne o- scaiede la sine. Cadrele inginereşti 0 M in e rii dc la E.M. Vulcan ra a sosit. Ea şi-a trimis dină Aici. m iini/c harnice străzile, zonele verzi Era la jumătatea anului trecut. In te mult timp, din cclalca lum inii dc
feră m aiştrii Nicolae Benea (le la îndeosebi, nu desfăşoară o muncă sus­ au inccput activitatea in a- insă mcsa/crii cu mult ale maistrului horticol Mi- şi parcurile oraşului. eurlea termocentralei a început mun­ la Paioşcni vor lua drumul pc ca­
orizontul J80, Nicolae Dan de la 210, ţinută de concepţie. Foarte m ulţi in­ nul 196*1 anim aţi dc dorin­ timp înainte. In serele o- hai Torcea, a pregătit pc Acum, maistrul şicelc lea reţelelor aeriene, spre uzine şj
A urel M irza de la 250 mina M usariu, gineri lucrează în birourile exploa­ ţa dc a da peste plan o can­ raşului Orăşlic, dc pildă, cei 150 mp. dc seră llorilc 3 lucrătourc rcpică ră­ ca lebri/ă, caracteristică şantierelor labrici, zeci rle mii de Uilovati Pu­
de construcţii. Zeci dc basculante
Cornel Bocâmci şi Nastasiu Ciocan tă rii, iar cei de la sectoare se pierd titate însemnată dc curbu- sadurile de Hon, din terea termocentralei sc va dubla.
de la Valea M orii, Petru Dincş şi în probleme de dispecerat. Ea ue.borîd calitate. In p r i­ cele 20 specii. De ase­ şi maşini încărcate cu materiale F L A V IU ISTRATE
Ghcorghc Cimpean de la Brădişor, Prin urmare, conducerea exploa­ 0 mele două luni ale anului, Evidenţiaţi în munca cu cartea menea, s-au procurat Intrau zilnic pc poarta uzinei. Exca­
inginerii Nicolae Pavelescti şi loa.n tării, îndrumată de comitetul dc sectorul III, condus dc tov.
Holhos de la M usariu etc. In marea partid, va trebui să militeze in p ri­ ing. Petru Stoica, a extras Difuzarea cărţii prin cooperativele de consum ocupă 400 trandafiri şj 100
m ajoritate a locurilor de muncă con­ mul rind pentru întărirea sim ţului peste plan 3.228 tone căr­ u:i loc lot mai im portant în activitatea acestor unităţi. arbuşti, iar 400 muş­ S e s iu n e a c o m is ie i m ix te ro m în o -iu g o s la v e
trolate de aceşlia, tehnologia de ex­ de răspundere al tuturor cadrelor Numai în ultim a vreme prin cooperativele de consum cate şi 0.000 pansclntc
ploatare se respectă întocmai, tim ­ inginereşti. P rin exemple concrete, 1 bune. din raionul Ilia s-au vindut cărţi in valoare (le peste aşteaptă zilele căldu­ d e c o la b o r a r e e c o n o m ic ă
Adăugind rezultatelor pre­
pul de lucru şi utilajele sînt judicios conferinţe, stim ularea ingine rilor şi cedente încă 1.245 tone ex­ 215.000 lei La cooperativa din Şoimuş, de pildă, de la roase c'uul să tic plan­ M iercuri, la Consiliul de M in iştri mine, ia r cea iugoslavă de M ilos
folosite Drept urmare, de aici ies la tehnicienilor merituoşi, diverse fo r­ începutul anului şi pină la 20 m artie planul de vînzări tate alnră. al R.P. Romine, au început lucrările M inici, vicepreşedinte al Vecei Exe­
„z i" cantităţi sporite de minereu de me de agitaţie, să le trezească tu tu ­ trase între 1-23 martie a.e., la cărţi pe p rim ul trim estru a fost realizat în proporţie Penlru ci leva clipe prim ei sesiuni a Comisiei m ixte ro- cutive federative a R.S F. Iugoslavia
acestui sector au
m inerii
bună calitate. rora pasiunea pentru rezolvarea pro­ scos in total la „ziuă" pe*- dc 112,2 la sulă. de odihnă, in oraş s-au mîno-iugoslave de colaborare econo­
Rău este însă câ lucru rile nu se blemelor complexe ce le ridică pro­ tc prevederile planului 4.4/3 mică. In aceeaşi zi, la amiază, conducăto­
petrec peste tot Ja fel. U nii maiştri, ducţia. Cu ajuto ru l organizaţiilor dc I tone cărbune. Aceste succese se datoresc atît a cţiunilor întreprinse aşezat 100 dc bănci. Delegaţia romînâ esle condusă d? rul delegaţiei romine a oferit un de­
cum sini Vasîle T rifa şi Teodor Flo- bază din sectoare, a com itetelor sin­ In această perioadă tre­ pentru popularizarea cărţii cum sînt organizarea de ex­ Toate acestea ves­ Alexandru Birlădeanu, vicepreşedinte jun în cinstea oaspeţilor.
ruţa de la Valea M o rii adm it să se dicale de secţie, sâ lupte pentru în­ buie subliniat aportul b ri­ poziţii şi standuri, precum şi a ctivită ţii depuse de d ifu - tesc că primăvara este al C onsiliului de M in iştri al R.P, Ro- (Agerpres)
comită sub ochii lor abateri de la tărirea a u to rită ţii m aiştrilor, sâ-i găzilor conduse dc Glioor- z.orii procentuali printre care se evidenţiază Cornelia
disciplina de producţie, a lţii cum sint determine să devină cu adevărat con­ ghe Drob, Rudulf Karnciu- Sâbău din Buruene, S ilviu Ccrcea şi Ana Constantin (lin intimpinută cum se
D ivio Floruţa, A lexandru Albu, teh­ ducătorii direcţi ai producţiei. co­ D n.v, Ştclan Pireu, şi a lţii. Din, Cornelia Câceu şi M aria Josnn din Dobra ele cuvine Iu Orăşlic.
nicianul Nicolae Blagu, inginerii loan Este necesar să fie activizată N. ŞTEFAN S. MUREŞ AN
Lungit şi V iorel Almăşan, nu urm ă­ misia inginerilor si tehnicienilor. Ea AUR EL HOZU corespondent corespondentă
corespondent
resc îndeaproape felul in care lu­ poate organiza colective pentru re­
crează echipele din subordine şi nu zolvarea anum itor probleme, care să
tau cele mai judicioase măsuri atunci cuprindă pe toţi inginerii şi tehni­ C adre pentru uzina de preparare D e stin a ta r I OtelărliSc HtltlSdOarei
eind constată răm îneri in urmă. B i­ cienii. La Teliuc se constru­ deosebit pe cunoaşterea
neînţeles că asemenea cazuri mai e- noilor utilaje, a flu x u ­ M obilizaţi dc com itetul U.T.M., tin e rii de la E. M.
xistă. Şi atunci nu-i de.m irare că la Fireşte, problemele cc li se dau ieşte o nouă uzină de lui tehnologic, a respec­ Petrila participă cu însufleţire la acţiunea patriotică de
m ulte locuri de muncă înălţimea lî- spre rezolvare sâ fie strict legate de preparare a m inereuri­ colectare a fie ru lu i vechi. In decursul lunii februarie
şiîlor (coamelor) ce se exploatează necesităţile în d e p lin irii s a b in ilo r de lor feroase. Concomitent tă rii disciplinei tehnolo­ a.c. ei au colectat şi expediat oţe lăriilo r din Hunedoara
este de 1— 1,5 m., in loc de 2 m., (â plan si promovarea tehnicii noi, să cu ridicarea acestui o- gice, tehnica securităţii peste 2 1 .000 leg. lic r vechi. In primele 20 de zile ale lu ­
lăţimea excavată esle mai mică (le- aibă termene concrete de găsire a biectiv, s-au luat măsuri muncii ele. nii martie, ei au mai sirius încă 18.000 kg. fie r vechi,
cit lăţimea filoanclor, câ nu se a p li­ so lu ţiilo r si aplicarea lor în practică şi pentru şcolarizarea Pentru cunoaşterea mai care a şi fost expediat către Hunedoara.
că puşcarea selectivă şi sc pierde A r fi bine ca, com itetul de partid viitoarelor cadre, cc vor complexă a întregului
minereul in vatră, că tim pul efectiv si conducerea exploatării să studie­ munci în secţiile (le ba­ flu x tehnologic au fost O contribuţie preţioasă la strîngeren acestor cantităţi
de lucru este foarte scăzut ş.a.tn.d. ze felul în care este făcută reparti­ ză Astfel, au fost orga­ trim işi pentru speciali­ şi-au adus tinerii M ihai Popovici, Horia Tonta, M ihni
Tot o consecinţă a lipsei de îndru­ zarea m aiştrilor pe echipe (deoare­ nizate trei cursuri de ca­ Nicoară, Vaier Avram , Crixlca Badea, V ictor lonaş şi
mare şi control este şi folosirea in­ ce sînt cazuri cînd unora le revin zare în U .R SS m unci­ a lţii I. CHIRAŞ
completă a parcului de utilaje. De prea multe şi altora prea puţine) şi lificare pentru prepara­ tori cu o înaltă califica­ corespondent
remarcat că maşinile de ineuncat au posibilitatea în tă ririi sectoarelor pro­ tori, eoncasorişti şi cup- re şi ingineri.
fost folosi :e în perioada de care ne ductive cu cadre inginereşti de In lorari, care sînt urm ate N. PREDA Un specîacol reuşit
ocupăm abia în proporţie de 30 la p" de 100 cursanţi. In ca­
sută, reeompri mat oarele de aer com­ serviciile centrale Aceasta. penlru a responsabilul Zilele trecute colectivul căm inului cultural din Riu
prim at în proporţie de 20 la sulă. iar pulea îm bunătăţi asistenţa tehnică drul lecţiilor ce se pre­ subrcdacliei voluntare de M ori a prezentat pe scena căm inului cultural din
ventilatoarele in proporţie de 50 la în abataje. Căci, cu cît se va asigu­ dau, se pune un accent din Teliuc comuna Sarmisegetuza un reuşit program artistic Din
sulă. ra o îndrum are mai judicioasă a echi­ repertoriu a făcut parte prezentarea
Introducerea şi folosirea tehnicii pelor, cu atit se va respecla mai F ifm u l „ C u m s ă c ir c u lă m " la T o te ş ti piesei „L a n ţu l m anevrelor" in cmc
noi este o condiţie esenţială in creş­ bine tehnologia dc extracţie, utila­ s-au remarcat M aria M ilu iţi, D um itru
terea p ro d u ctivită ţii muncii, iar pro­ Zilele trecute /a cinem atograful n iţi în număr mare, au urm ărit cu viu Sorescu, Zidăroiu Xenia şi a lţii.
jele şi tim pul dc lucru vor fi lolo-
m otorii ei trebuie să fie in prim ul sătesc din Toteşti, raionul Haleg, o interes Ulmul şi au apreciat bine ve­ Din a rtiştii am atori ai brigăzii ar­
tin d inginerii şi tehnicienii. Ei silit site mai bine, iar producţia şi pro­
fost prezentat Ulmul ,,Cum să circu­ nită şi instructivă această acţiune.
aceia care trebuie sa-i înveţe pe ductivitatea muncii vor creşte. lăm ", insotit de explicaţii din partea M. ALEXANDRU tistice de agitaţie s-au evidenţiat so­
m uncitori cu răbdare să lucreze cu corespondent liş tii vocali H uţ Octavia şi lacoboni
noile utilaje, sâ le creeze condiţii Ing. GIF. COMŞUŢA lucrătorilor de m iliţie. Cetăţenii ve­ Dorina. Spectacolul s-a bucurat de
pentru a obţine cu ele realizări cit succes.
maî frumoase. Din cele dc mai sus
insă sc desprinde cu preocuparea in­ R E C O R D U R I L E O Ţ E L A R I L O R A LE X A N D R U M AG U R EAN U Tablou din opereta „ Vînt de lib e rta te ” în interpretarea artiştilor
ginerilor şi m aiştrilor de la E.M. Bar­ corespondent amatori de la clubul m inerilor din Petrila.
za în această direcţie a fost cu toiul
nrsatislacătoarc. Dc altfel, ca se re­ Bălrinul maistru Răduică mm privi 30 minute proqtamut. Cind oala se şaijă. Pc Ielele brăzdate dc sudoa­
flectă şi in indicele scăzut de pro­ o dată, îndelung, spre pintccelc cup­ umplu şi ghiata puternică a maca­ re ale otelurilor sc citea emoţia Fruntaşi în gospodărirea satelor
ductivitate realizat pe exploatare. torului, in care tava incandescentă ralei o saltă uşor, ducind-o spre tre­ unei noi izbi m i .* vor reuşi să do­
După cum spunea zilele trecute, se zbuciuma, unduindu-se sub apă­ nul dc turnare, maistrul Raduică, cu boare „ recordul“ lui Ciocan ? ba
sarea locului. Ochiul său — bun cu­ oamenii din schimbul său. porniră scurteze ceva din Urnind dc 6 o:c Aceasta este inscripţia de pe in ­ au prestat la diferitele lucrări gos­
chiar mg. G avrilă Bogdan, şeful ser­ şi 10 minute 1 ţie a fost acordată unui număr de
viciului mecnno-energelic, faptul că noscător al ascunzişurilor metalului spre vestiar Ora ieşirii din schimb signele înm uiate celor mai vrednici podăreşti 180.000 ore de muncă pa­ 18 cetăţeni prin tre care Petru Popa,
maşinile de încărcat nu sînt folosite fp plămădire — pătrunse pierdeaun trecuse dc cileva minute. Schimbul O probă după alta luă drumul la­ deputaţi şi cetăţeni din satele regiu­ triotică a căror valoare sc ridică la
dc pură, rost indii-i parcă: şarja e se slirşise cu o nouu victoiie. boratorului. Procentele elementelor Petru Pirva, Cornel Stoica, Sabina
din plin, că numeroase t rol ii şi ma­ nii noastre care au participat cu en­ suma de 280.000 lei.
(p/a. Schimbă cileva vorbe cu topi- ,..Cu / o r noi, cei din schimbul dc din otel se apiopiau de lim ita pres- Spineanu şi Petru Albu.
şini de perforat de mare productivi­ torul-şcl şi se îndreptă spic Şt icul după-masă, luceau ajustarea cupto­ scrisă. Lucrul pc şarjă înainta încor­ tuziasm la toate acţiunile de gospo­ A lţi corespondenţi printre care
tate stau degeaba în sectoare, cuptorului. Şlicarul Roibu Ghcorghe rului, în timp ce macaragiul llic V u- dat. O probă „la placa' pentru v r- dărire şi înfrumuseţare. luminarea M aria Băcilă, A drian Coşolea, loan Inmînarea insignelor de fruntaş în
ş.a.tn.d,, este şi o consecinţă a lipsei introduse (cava dc străpungere şi si/c de pc maşina de şarjate, aştep­ rilicarca temperaturii otelului şi ho- insignelor, a diplom elor de comune Herţ, Petru Muza şi Ion S iictcam i gospodărirea satelor a constituit im ­
din clipă-n chpă sc aştepla ca şu­ ta începerea încărcării. Vroia să sc tăiircu fu luată: evacuarea şarjei. fruntaşe pc raion şi evidenţierea re­ au scris despre cetăţenii şi deputaţii
de preocupare a ingin e rilor din ca­ bold in munca de v iilo r penlru toţi
voiul dc o{el sâ-i inunde cu lumina încadreze in timpul planii icul, s:m Sub tăria lo vitu rilo r primite, şti- zultatelor obţinute in întrecerea pa­ din comunele lor care şi-au prins cu
drul acestui serviciu pentru in tro ­ Sa lata udată dc sudoare. dc ce să nu-i scurteze ? Intr-adevăr, cui ceda puţin cile puţin. Aplecat triotică, constituie tenia mai m ultor m îndrîc pc piept insignele de „F ru n ­ cetăţenii.
ducerea lor şi a slabei colaborări Cileva clipe mai Urziţi. rezemat după 45 dc minute, coboro vesel peste peretele rinei, şticurul lovea scrisori trim ise in ultim ele zile de taş în gospodărirea satelor". Din co­
din tre cadrele tehnico-inginereşii de de balustradă, bătrinut maistru, în­ scara macaralei: încălcarea sc ter­ ritmic, cu precizie. Apoi, fn imensi­ corespondenţii noştri. Tovarăşii C or­ muna Sîrbi, raionul Ilia p rin tre cei
la 'partea clei ti o-mecanicâ şi secioa- conjurat de oi Iacii din echipa 'ui minase. Un nou record. tatea halei, răbufni o vilvătaic uria­ nelii! A rtenie din Haţeg şi Petru la- care au p rim it această insignă sint La concret
Ciocan Alexandru, sorbea din ochi Operaţiilc următoare dc lucru pe şă, presărată cu jerbe de scintcl
’e de exploatare. cob din Biad, spre exemplu, au iov. Pa vel Tâmaş, Va lei ia Popa,
şuvoiul de cu/oaiea soarelui, cc se şarjă au decurs „ca la carte" — cum multicolore. „ Recordului" lui Cio­
;*ot prin lipsa de preocupare a ca- scris despre realizările comunelor loan Suciu şi a lţii care au fost ne­
revărsa cu grabă spre oală. $arja le place ofelanlor să spună, şi peste can ii fuseseră smulse 10 minute / In cartierul Slcrmînos din U-
;!or tehnico-inginei eşti, se explică şarja purta dura tu : 6 ore Berthelot şi R ibiţa care s-au clasat lip siţi dc la acţiunile in iţia le de co­
hiscsc „scoasa" intr-un timp iecoril: putină‘ vreme, prim -topitorul loncs- ricani se află o staţie electrică
s, încetineala cu care pătrunde In pe prim ul loc pe'raion. m itetul executiv. In comuna V in ţu l
6 orc şi 10 minute, Jofă de 1 ore şi cu Emil turnă primo proba din noua ...In timp cc meiului lluid umplea de transform are caic riscă să
unele locuri de muncă perforajol oala uriaşă, echipa dc o(clari a lui Cetăţenii din Berthelot, scrie iov. de Jos, pentru munca prestată la se dărîme din cauza surpării
Ai tenie, au co n tribuit prin munca repararea străzii, construirea a două
foncscu Emil pregătea cuptorul pen­ terenului, p criclilînd siguranţa
wm ■ i patriotică prestată la repararea şi poduri pc strada gării, cină ţa rea
tru o nouă şarjă... Lupta „recordu­ cetăţenilor. Deşi sesizată la
întreţinerea a 59 km. de drum uri, la şanţurilor şi la alte lucrări, au p ri­ timp, secţia reţele Valea Jiu lu i
rilor" continuă avintată, clocoliloate.
repararea şcolilor şi căm inelor c u l­ m it insigne de fruntaşi cetăţenii a 1 R E II. n-a luat pină in pre­
GH I NEGREA turale, contravaloarea lu cră rilo r e- loan Apol/an, Nicolae Popescu, Ana zent nici o măsură pentru con­
controlor tehnic la oţelâria xecutate de ei fiind de peste 480 000 Jicărean, lacob Dragosin şi a lţii. solidarea staţiei.
M artin nr. 2 a C.S. Hunedoara lei, iar cei din Ribiţa. raionul Brad, In cemuna Bâcia această distinc­
M inare cetăţenească în oraşul leva
Activitate rodnică
Ieri, in oraşul regional Deva a avut loc o a (Ignare cetăţenească la
Ca urm are a unei munci mai or­ care nu participat organizatori de giupe de partid pc blocuri şi străzi,
ganizare, în acest trim estru lucrătorii deputaţi, preşedinţi ai com itetelor de blocuri, reprezentanţi ai organizaţii­
cooperativelor cir şi consiliile să­ lor de masă, conducători de întreprinderi şi in stitu ţii din oraş. In această
adunare organizată de către Comitetul orăşenesc de partid şi Comitetul
teşti din V inţu! de Jos au dobînclit
executiv al sfatului popular s-n dezbătut problema gospodăririi şi înfru-
rezultate de seamă in activitatea des­ seţârii oraşului.
făşurată. Astfel, numai pină la data Referatul prezentat de iov. loan Irim io, preşedintele C om itetului exe­
de 19 m artie 19GL planul la carte — cutiv al Sfatului popular al oraşului regional Deva, a scos in evidenţă
realizările obţinute prin muncă paliiolicâ în anul 1963 si lucrările urni
diverse a fost realizat în proporţie im portante prevăzute a sc realiza în cursul acestui an. S-a arătat ele
de 113 la sută, la alim entaţia publi­ exemplu că în 1963 contravaloarea lucrărilor executate prin munca pa­
că 102 la sută, la achiziţii de păsări triotică a locuitorilor o a ş u lu i este de aproape 2 .0 00 0 0 0 lei, iar în acest
an s-a prevăzut a se realiza, iot prin muncă patriotică, lucrări cum sini
199 la sută, ta rla contracte de lapte
reprofilări de străzi, zone verzi, trotuare şi altele in valoare de peste
penlru acest an, 102 la sută. In ace­
1 800 000 lei.
laşi tim p au fost încheiate conven­
P articipanţii !a discuţii au făcut numeroase propuneri cu p rivire la
ţii penlru 31.700 bucăţi ouă.
continua înfrum useţare a oraşului şi s-au angajat să ia parte la toate ac­
C olectiviştii din M iha lţ, raionul Alba, au oîştigat o bună experienţă în producerea de viţe altoite. De SIM IO N FLOREA ţiunile iniţiate de sfatul popular. Cu acest prile j s-a înm înat unui număr
aceea, această acţiune constituie una din preocupările lor actuale. — Noroc că c „ ancorată" do
IN FOTOGRAFIE : un grup de colectivişti pregătind sub supravegherea inginerului agronom şi a b ri­ preşedintele cooperativei din de 73 de deputaţi şi cetăţeni insigna de „Fruntaş in gospodărirea ora­ reţea, altfel ar li căzut dc mult.
V in ţu l de Jos şelor'’. desen V. MIHAlLESCU
gadierului, m aterialul săditor.