Page 87 - 1964-03

Nr. 2873 Diurnul socialismului Pag. 3
BS
w

Utilizări şi importanţa S(iali că 0 0 0 r*? ■“

economică ...în Peru a lost găsită urma u n u i canal pentru irigaţia porumbului V •: . ţ a :
i
lung de 750 hm. şi lai de 4 ni.
...Iq mexicani se păstrează din tim pu ri loorle v c c lii modul dc pregă­ ' Vu*-
an a sintetizat-experienţa va­ tire a unui Ici de piine din porumb denumită „ T o tlila " (turlâh In acest ura
Porum bul se cultivă astăzi uleiul de măsline, mai poate loroasa din cercetare şi pin - t / ; ( ‘ 5 V ;ir/C V A i
în toate continentele globului, fi între b u in ţa t în industria să­ ducţie, recomandînd consiliilor scop boabele se Herb împreună cu sodă, var si cenuşa pină cc se poale - K ; y ■ jiv îW l* ? ^ }
punului, vopselelor si chiar .a desprinde uşor coaja si embrionul. Endnspermul se pisează şi se ames­
ocupind locul al treilea p rin tre agricole, conducerilor u n ită ţi­ tecă cu apă, frunsforminclu-se intr-o cocă subţire care apoi se coace * < 1 ’ 4 tv ;'i <.
plantele de cultură. EI face vulcanizarea cauciucului. lor agricole şi specialiştilor să ...l:i templul închinat zeului porum bului din Cu/.co (l^eru), pe lingă cele . ÎS (4. *____ M .
parte din plantele noi de cul- Un alt produs ee se obţine urmărească aplicarea in mod 12 vase mari de argint pline cu porumb aliate in maica sală, se mai H I
u irâ ale Europei şi chiar ale din porum b este alcoolul. După dife re n ţia t a celor maf bune găsea jn grădină o plantă de porunti) In mărime naturală, lucrată din aur
celorlalte cOQiinenle vechi, înlăturarea em brionului, boa­ metode agrotehnice în vederea „
bele se folosesc de asemenea, şi argint.
fiin d adus în aceste părţi di:i s p o ririi producţiei de porum b ...floricele de porumb se folosesc in ultim ul timp ca ambalaj pentru
Am erica, după descoperirea ei. în parte şi la fabricarea berci
ca adaus la orzoaică. Cocenii la hectar. In acest scop va tre­ obiecte Ir-agile, dind rcz.ultatc mai bune decit lalajul sau birt ia.
de către Columb. ...unele rădăcini ale porumbului ajung pină la 3—5 m., servind in l>ri-
In ţara noastră, porum bul a se pot utiliza la fabricarea ce­ bui să se acorde m ultă atenţie
fost introdus în cultură m u lt lulozei si hîrtiei. O serie de calităţii lu c ră rilo r de pregătire mul rind la aprovizionarea plantei cu apă.
alte în tre b u in ţă ri au pânusile ...Înălţimea tulpinci plantelor de porumb oscilează de la 30 cm., la
mai urzit), la slîrşitu l secolu­ a patului ge rm ina tiv, semăna­
lui X V I I si începutul secolu­ care in afară de fu ra j se mai soiurile dm subspecia Everta, pină l-a 0 metri la soiurile cultivate in
lui al X V II 1-lea. De alunei, su­ folosesc la îm p le titu ri, ca am ­ tu lu i şi în tre ţin e rii c u ltu rilo r Anlilc. '
prafeţele ocupate cu această balaj etc. pentru păstrarea u m id ită ţii în ...există unele subspecii de porumb cu fiecare bob îmbrăcat in loi
plantă au crescut an de an, a- M u ltip la si larga utilizare sol. Aplicarea în practică a (7.ea mays tunicata).
ju ngînd ca în 19G4 să se c u lti­ fac ca pot tim bul să fie una din metodelor recomandate de şti­ ...după datele statistice, In perioada 1926— 193-1 se cultivau cu po­ ‘A . 1 i fti
ve a p ro x im a tiv 4 milioane ha., plantele de cu ltu ră de im p or­ rumb in întreaga lume iicstc 85 milioane hectare, din care in Europa 18,1
inţa agricolă va asigura ob ţi­
din care pentru boabe 3,0 m i­ tanţă economică principală. In sută, America dc Nord 51,ti la sută, America de Sud 10,1 la sută, Asia V erificarea sem inţelor constituie o acţiune de mare însemnătate.
lioane ha. Marea extindere pe care o are nerea unor producţii tot mai 10 la sută, Atrica 7 la sută etc. IN F O T O G R A F IE : La L a b o ra to ru l regional pe ntru con tro lu l sem in­
P orum bul are o largă şi va ­ cultura po ru m b u lu i în ţara sporite de porumb, co n trib u in - ,..G.A.S. Pieiroht din regiunea Bucureşti a realizat în 1962 peste 6.200
riată întrebuinţare, atît în a li­ noastră este ju stificată prin du-se pe această cale la întă­ hg. porumb boabe la ha. de pe o suprafaţă de 1.725 ha., iar in 1963 pe ţelor din A lb a lu lia se verifică g e rm in a ţia h ib riz ilo r d u b li de porumb.
mentaţia omului, cit şi ca fu ­ capacitatea lui mare dc pro­ rirea economico-oi ganiza lorică mari supralcle în condiţii de irigare s-au obţinui intre 8.000— 10.000 hg.
raj pentru anim ale şi materie ducţie, asigurată la rîndul oi porumb boabe la hectar.
prim ă pentru industrie. de condiţiile foarte favorabile a u n ită ţilo r agricole.
Doabele se consimtă sub fo r­ de climă.
mă de porum b fie rt sau pră­ M u ltip le le utiliză ri, trebuie Asigurăm o corelaţie justă
ji t în faza de coacere în lap- să determ ine conducerile un i­
ic. pentru care scop cel *n v n tă ţilo r agricole cît şi pe Spe­ Folosirea hibrizilor dubli
indicat este po rum b ul zaharat. cialişti de a folosi cele mai in ­ între producţia de porumb
Desfăcute de pe ştiulete in a- dicate metode agrotehnice pen­
ceeaşi fază de coacere în lapte, tru sporirea producţiei. Im p o r­
boabele se utilizează proaspe­ tanţa realizării acestui obiec­ asigură sporuri însemnate de recolte si cea de carne
te sau sub formă de conserve, tiv este demonstrată şi de u r­
la prepararea supelor sau so- m ătorul exemplu. Rcaiizînd de
teu rilo r, la fel ca şi mazărea po un ha. de porum b in c u ltu ­ Rezultatele cercetărilor agricole* i ilo r create au dus la m ărirea substan­ de agrofond corespunzător, asigură Im porta nţa c u ltu rii porum ­ losirea p o rum b ulu i în hrana
verde. ră neirigată 5.000 kg. porum b precum şi experienţa u n ită ţilo r ag ri­ ţială a producţiei de porum b la ha. dublarea producţiei la ha. faţă de bului este bine cunoscută, in porcilor a permis şi o Ingrâşa-
D in boabele măcinate se pot boabe, din acestea se poate cole fruntaşe au dovedit că vechile si la extinderea lor pe suprafeţe din vechile soiuri şi po pulaţii de po­ liecare am noi am ales şi re­ re tim p u rie a acestora. De a !>
obţine dife rite calităţi de făină obţine 1.250 kg. carne de porc soiuri şi populaţii de porum b nu va­ ce in ce mai mari. Pe această bază rumb. pa rtizai terenurile* cele mai fel, in această direcţie noi am
propice acestei plante, în spe­
porcilor
mers pe îngrăşarea
între care unele conţin numai sau 12.300 hl. lapte de vacă, lorifică în totalitate agrofondurile s-a creat posibilitatea ca in anul Necesitatea şi avantajele cu ltiv ă rii cial cele situate in lunca M u ­ tineri care cresc mal repede şi
amidon. D in aceste categorii 3.150 kg. amidon snu 3 330 kg. superioare. De aceea s-au introdus în 19G4 să se cultive h ib rizi dubli pc h ib riz ilo r d u b li de porum b reiese şi reşului. Datorită fa p tu lu i că produc mai m ultă carne decît
de făină sc pregătesc pline, glucoza., 133 1 Uri ulei superior, cultură h ib rizii dubli de porumb, întreaga suprafaţă destinată pentru mai m u lt în evidenţă dacă ţinem sea­ suprafaţa arabilă a gospodăriei grăsime. Astfel, purceii care
biscuiţi, budinci, dife rite felu ri sau 2.200 litri alcool. De pe a- care datorită caracterului pronunţat cultura po rum bului. ma dc rezultatele obţinute în aniî este lim itată, am căutat ca şi la vîrsta de num ai trei luni
dc p ră jitu ri etc. Dc asemenea, celaşi hectar de porum b se mai de heterozis şl a po sib ilită ţilor su­ au avut o greutate de 20— 30
.se mai pot obţine păsat şi fulgi obţin a p ro x im a tiv 5 000 kg. co­ perioare de valorificare a agrolondu- D atorită p ro d u c tiv ită ţii lor superi­ 19G0-L9G3 la C I.S. din Galda de Jos, in ceea ce priveşte cultura po­ fiin d puşi la îngrăşat şi
ru m b u lu i să mergem nu
pe
de porumb. ceni ceea ce echivalează cu oare, h ib riz ii de porumb, în condiţii care sint redate in tabelul de faţă. extinderea suprafeţelor desti­ adm inistrîndu-se în hrana lor
1.900 U N. A van taje le economi­
Din punct de vedere furajer, nate acestei c u ltu ri ci pe m ă­ cantităţi corespunzătoare de
po rum bul este foarte apreciat, ce ale c u ltu rii po rum bului 19GO 19G l 19G2 19G3 M EDIA rirea continuă a producţiei pe porum b au ajuns ca la vii sta
H IB R ID U L
valorificîndu-se toate părţile constau in fap tu l că po rum ­ s;ui soiul Prod. Prod. Prod. Prod, Prod. unitatea de suprafaţă. A n u l de 7— 3 lu ni să înregistreze o
aeriene ale plantei. De aseme­ bul se seamănă in perioada a h s. % obs. % obs. % obs. 0/ /o obs. */. trecut, de pildă, de pe fiecare greutate de S0— 90 kg. Aceasta
nea, uruiala de porum b con­ 20—30 aprilie, deci după seceta kg./lK». kg./hn. kg./ho. kg./lui. kg./lKJ. hectar am ob ţinu t in medie reprezintă o realizare de sea­
stituie un valoros nutreţ con­ din prim ăvară. Apoi, faza dc cite 2.G00 kg. porum b boabe. mă în cadrul cerinţelor actua­
centrat pentru toate speciile vegetaţie, cînd are nevoie dc MD. 103 GS77 100 SG4G 100 GG18 100 G801 100 7235 100. Eficienţa economică a c u ltu ­ le faţă de carnea de porc De
dc animale. Cu a ju to ru l m o ri­ cea mai m ultă apă (în flo rire — rii po rum b ulu i este subliniată m enţionat că pierderile de po­
form atul bobului), coincide cu rum b în hrana po rcilo r au fost
lor eu ciocane se pot transfor­ I1D. 203 G3S7 92,0 7950 92,0 GOT 1 91,7 G920 107,7 683-1 9-1,6 şi de faptul că in u ltim ii trei
cel mai ploios tim p al anului l ani, în con diţiile noastre dc reduse la zero deoarece noi fo­
ma în uruiala sau făină nu nu­
(Iunie— iulie). Astfel, porum bul I clim ă şl sol, el a asigurat pe losim un astfel de n u tre ţ nu­
mai boabele, ci chiar şi siiule- poate folosi mai bine ploile d O V — — 6800 78,S G17G 07,9 G097 S9,0 0 IGl 87,8 I hectar nu numjd cea mai mare mai în stare preparată (uruit).
O
telc întreg. Sistemul este a- din cursul verii decît celela l­ producţie de unităţi n u tritiv ? A vînd la bază experienţa
vantajos deoarece uruiala este te cereale, iar serata din toam ­ (in medie cu 13—30 la sulă) a n ilo r trecuţi ne-ani propus
nă (august—septembrie) îl a- 11D.1-. 208 — — 8151 91,3 64 J 8 97,0 G70t 08,G 7091 9G,I şi de albu m inâ digestibdâ (în ca si în v iito r să acordăm o
mai bogată in substanţe m in e­
jută la coacere. medie cu 9— 14 la sută), faţă mare atenţie c u ltiv ă rii p o ru m ­
rale, ia r valorificarea po rum ­
Porum bul suferă mai puţin Aricşim 3GI \ S2.0 G001 G0.-I 33 ÎS S3,S <17IS GS,0 5 IS5 75,S I de toate celelalte c u ltu ri fu ra ­ bului, ia r paralel cu aceasta şi
bu lu i este cu 13— 20 la sută din cauza b o lilo r şi d ă un ători­ jere, dar acestea au fost rea­ creşterii unui n u m ă r lot mai
■mai economică. lor decit m ulte alte culturî, lizate şi cu cheltuieli scăzute. mare de porci. In prezent avem
Dupâ cum reiese din tabel, cea ducă la micşorarea producţiei cu 40- d iţiile regiunii noastre este de HO
Ca plantă întreagă, porum ­ prezentând si p rin aceasta o mai bună comportare a avut-o h i­ 30 la sută sau chiar la com p rom ite­ Toate acestea ne-au permis ca Ia îngrăşat 70 dc porci, ia r in
siguranţă mai mare în produc­ cm. şi alegerea discului p o triv it ta- de la un an la altul să creştem hrana acestora p o ru m b u l u-
bul recoltat înainte de coace­ bridu l dublu H.D. 103, care în regi­
ţie. D atorită co n d iţiilo r favo­ rea c u ltu rii de porumb. In ce p ri­ lib ru ltii seminţei. In continuare se un nu m ăr sporit de porci şi ruit reprezintă circa 20 la sută.
rea deplină este considerat as­ unea noastră, pe lunca Mureşului, fă obţinem c a n tită ţi tot mai
rabile de cultu ră si în le g iu ­ veşte ingrăşâmintele chimice, dato­ vor executa cîteva probe pe t n te­ Acum la stabilirea c a n tită ţii
tăzi ca unul din cele mai valo­ nea noastră suprafaţa ocupată găseşte condiţii pedoclimatice deose­ rită masei foliare abundente, po rum ­ ren plan pentru a se vedea cum este mari de carne si la un preţ de de porum b folosit in hrana
roase n u tre ţu ri suculente, atît cu porum b a fost extinsă me­ bit de favorabile. bul reacţionează favorabil la ingrâ- repartizată săminţa şi se va verifica cost mai scăzut. consumată Ia un kg. carne vie
prin valoarea n u tritiv ă cit şi reu. De pildă, în arest an se De asemenea si ceilalţi hibrizi ce şămintele azotoase, care se pot ad­ reglarea marcatoarelor. Viteza dc Asigurarea unei corelaţii ju s­ s-a luat în calcul nu numai
eu l i vă cu porum b peste 40.000 sînt cultivaţi în regiunea noastră te in tre producţia de porum b consumul po rcilo r supusi în-
prin sim plitatea cultu rii. El se m inistra si fazial. Ingrăşâm intele fos- semănat va trebui să fie de 3-4 Icm/
hectare. Extinderea în cultură sînt net superiori soiurilor şi popu­ fatice dau bune rezultate atunci cînd oră, ceea ce corespunde vitezei I şi cea de câine a stat in cen­ grăşării in perioada respectivă
poate adm inistra în hrana a n i­ tru l preocupărilor organizaţiei de timp, ci şi consumul aces­
a h ib riz ilo r du bli dc porumb, la ţiilo r locale. se aplică în amestec cu rele azot oa­ mare a tractorului.
malelor în stare verde sau de partid, a consiliului ele con­ tora de la naştere pînă la în­
înzestrarea a g ric u ltu rii cu ma­ H ib riz ii d u b li 103, 203 si 203 au o se. Dozele cc se recomandă a se ad­ Dacă o dată cu semănatul sc ad­ ducere şi a tu tu ro r colectiviş­
murat. Cocenii se folosesc şi ei ţărcare şî apoi pînă la dafa
şini agricole si tractoare mo­ perioadă de vegetaţie asemănătoare m inistra sînt cuprinse între 100-150 ministrează şi 'îngrăşăminte chimico tilo r din Lăpuşnic. M ilrtînd
ca nutreţ grosier, fiin d consu­ cu a s o iu rilo r locale. H ib rid u l 103 kg. azotat de am oniu si 200-300 kg. supunerii la îngrâsare, cît şi
derne, creşterea suprafeţelor se va stab ili doza dorită şi se va ve­ pentru sporirea producţiei de cantitatea de po rum b folosiră
maţi mai complet sub formă este în schimb mai tim p u riu cu circa superfosfat la ha. Pe terenurile aci­ porumb, pe unitatea dc supra­
fertilizate cu îngrăşăminte or­ rifica felul cum se distribuie. După în hrana scroafelor de la care
tocată. 10-14 zile, fiin d bun premergător de, pentru a obţine o eficienţă eco­ faţă şi repartizînd din această
ganice si minerale sînt factori răsărire, cind plantele au 3-4 frunze au rezultat aceşti produşi.
pentru grîu prin faptul că părăseşte nomică ridicată, ingrăşâm intele chi­ cultură cantităţi tot mai mari
T o t ca furaje se în tre b u in ­ care asigură condiţii fa vo ra b i­ se vor executa 1-2 lucrări cu sapa pentru furajarea porcilor s-a Acest lucru ne perm ite să fa­
ţează rezidurile rezultate din le pentru sporirea producţiei terenul din timp, perm iţînd efectua­ mice trebuie aplicate in amestec cu rotativă la in terval de 5-G zile, pen­ reuşit ca numai in anul trecut cem o selecţie cît mai rig uroa­
rea lu cră rilo r de pregătire a terenu­
2-4 tone amendamente, în funcţie de
să a produşi lor care în tim ­
prelucrarea po rum b ulu i ca : la această cultură. Experienţa lui în bune condiţiunî. tru distrugerea crustei şi a bu ruie­ să livrăm statului pe bază de pul îngrăşârii asimilează cel
lărîţele. turle le sau şro lu rile u n ită ţilo r agricole fruntaşe, Porum bul dublu hibrid , avînd în ­ aciditatea solului. Rezultatele cele nilor în curs de răsărire. Lucrarea contract 1 1,400 kg. carne vie, mai bine u n ită ţile n u tritiv e şi
ceea ce reprezintă un venit
rezultate după extragerea ule­ care au aplicat dife re n ţia t me­ suşiri de produ ctivitate superioare mai bune la h ib riz ii de porum b se cu sapa rotativă se va executa pe net de peste 12G.000 lei. Cită nlbum inn digestibilă pe care
tim p frum os cu soare pentru ca plan­
iului, bo rh o tu rile de la fa b ri­ todele agrotehnice a dovedit soiurilor şi po pu laţiilo r locale are si obţin atunci cînd acestei c u ltu ri i sc tele să nu fie prea fragile fiindcă în im portanţă se acordă îngrăsă- Ic posedă porum bul.
cile de spirt. că producţii sporite de porum b cerinţe agrotehnice diferenţiate faţă aplică o agrotehnică corespunzătoare. acest caz sînt uşor rupte de colţii sa­ rii porcilor pe baza folosirii Aşadar, din rezultatele obţi­
P rin industrializarea boabe­ se pot obţine chiar si in con­ de acestea. Astfel, în p rim u l rînd, Ca lucrări de pregătire a terenului, pei rotative. In continuare se vor po rum b ulu i în ra ţiile zilnice nute pînă acum, colectiviştii
lor de porum b se obţine a m i­ d iţii climatice mai puţin favo­ datorită sistem ului rad icu lar puter­ înainte de semănat se recomandă lu­ executa 2-3 prasile mecanice sî tot reiese şi din faptul că în I9G3 din Lăpuşnic au tras conclu­
nic dezvoltat şi o unei mase foliare peste 31 la sută (90,230 kg.)
donul care este folosit la npre- rabile. Astfel, în anul trecut, crarea solului cu discul la adîncimea atîtea manuale, în funcţie de gra­ din producţia totală dc porum b zia că formarea unei corelaţii
larea pînzeţarilor, în industria unele gospodării colective cum m ari, el cere ca terenul să fie lucrat dc semănat si grâparea lui pentru dul de îm buruienare a terenului. cît mai bune între producţia
la aclînci.me mai mare şi să fie în ­ P rim a praşilâ mecanică se va exe­ a fost repartizată p e n tru 'fu ra ­
hîrtiei, în cosmetică etc. Dex- sint cele din A p o ld u l de Sus, grăşat cu doze mai m ari de îngrăşă­ crearea unui bun pat germ inativ. Se­ cuta la adîneime mai mare, iar ce­ jarea acestor animale. Fiind un de porum b şî cea de carne
trinn extrasă din amidon, se Haţeg, Dobra, Lăpuşnic, G ir- minte organice sau minerale. Dozele mănatul po ru m b u lu i este necesar să lelalte mai la suprafaţă deoarece po­ nutreţ vaioros şi care se ob ţi­ depinde numai de ei şi ca ata­
utilizează în industria textilă, bova si altele au realizat cîte optime de îngrăşăminte organice sînt s? înceapă cînd tem peratura solului rum bul începe să-şi formeze rădă­ re au început să acorde o şi
n hîrtiei şi la g laşa rea orezu- 2 000-3.500 kg. porum b boabe cuprinse între 20-40 tone, în funcţie la adîncimea de 7-9 cm. a ajuns la cini coronare. ne cu cheltuieli mici a permis mai mare atenţie c u ltiv ă rii a-
ca si castul hranei pentru un
îui. U leiul care de fapt se gă­ la ha. de fertilitatea naturală a solului. S-10 gr. C. Prăşi tul se va executa cu mare kilogram carne vie să fie, la cestei plante, ca bază im p o r­
seşte în proporţie mare în em ­ Şedinţa lărgită a secţiei de Gunoiul de grajd trebuie incorporat Pregătirea şi verificarea semănă­ grijă, pentru a se putea realiza den­ uri porc de 90 kg. în momentul tantă pentru sporirea produc­
brion (30-40 la sută), este con­ cereale şi plante tehnice a sub arătura de vară sau de toam­ torii trebuie făcută cu mare grijă ţiei de carne.
na, în stare proaspătă sau ferm en­ pentru a se putea realiza un semă­ sitatea de 35-42 000 plante la ha., în i liv ră rii, !n medie de numai 3
siderat ca un produs dc con­ Consiliului Superior al A g r i­ nat un ifo rm şi de bună calitate. lei. Ing. IO A N S T iN C E L
tată. Incorporarea gunoiului p rim ă ­
sum de foarte bună calitate, c u ltu rii, care a avut loc la sfie­ vara şj a ră tu rile efectuate în acest Această operaţiune constă în sta b ili­ funcţie de perioada de vegetaţie a a ş vrea să menţionez ca fo­ G.A.C. Lăpuşnic,
pulînd să substituie în parte şitul lu n ii ianuarie din acest anotî.vp în condiţii de secetă pot să rea distanţei între rîndu ri, care în con- po rum b ulu i şî de starea de f e r tili­ raionul Iiia
tate a solului.
f l a p t e ! o u ă DIN gluco za ! A a ţr u h i
M
j \
r i r — p| , J
rml
I f m S * v--- - - 'T I ■. : | m , / J \ j H u t u p r f z ^ l n i B tr , i .ii
71
m U
n r \ I i i ii li 1 H
in V 1>r- ii
AJ -lîh
M m 1
3* S ■ mm , j a
..-A M. ;:i M
A m m
ufţt# ' ______________ 13530KsJ II K n |
1 A I
y / H Hfl Si I p — 8 *
1DQ£j5X!!B(Jl£2s3a3
t Uf I y te * ^ V »
m » u » ■ » | 1 t * j 3 IL mE [ « «
\ -y, >_
4 r|
Y
- Ma tM A '
. • .-•> ' . t i
j- -
J vi y. .. . y if fJA
a ,,
m fi mU.mrn 1
î s