Page 89 - 1964-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE U N IŢ I-V Ă l 9
M e $ a m
1 1

preşedintelui Consiliului de Sfaf al R.P. Romîne,

Gheorghe Gheorghiu-Dej,

adresat Confersnfei Nafiunilor Unite

pentru comerf şi dezvoltare

Domnule preşedinte, rea generală şi totală ; să fie aduse alătu ri de alte propuneri construc­
P erm iieţi-m i ca, in numele Consi­ la îndeplinire h o tâ ririle A dunării Ge­ tive.
liu lu i de Stat al R epublicii Populare nerale O.N.U, p rivin d lichidarea
Rominia este interesată în crearea
Romîne, al întregului popor romîn grabnică a colonialism ului sub toa­ unor re la ţii economice normale în­
L ANUL XVI. Nr. 2876 J VINERI 27 MARTIE 1964 4 pagini, 20 bani şi al meu personal, să vă transm it abolite îngrădirile şi discrim inările tre state şi se pronunţă pentru în­
te form ele sale. Este necesar sâ fie
dumneavoastră şi tu tu ro r delegaţilor
temeierea acestor re la ţii pe p rin ci­
participanţi urări de succes deplin
lu cră rilo r C onferinţei N a ţiunilo r U ni­ care îngustează şi denaturează rela­ piile respectării stricte a suverani­
ţiile economice internaţionale şi în
te pentru comerţ şi dezvoltare. special re la ţiile comerciale ale ţă ri­ tă ţii naţionale, a egalităţii în drcp-^
Toate gospodăriile colective — G uvernul rom în vede în C onferin­ lor în curs de dezvoltare. Trebuie să tu ri, a neamestecului în treburile in­
ţa N a ţiu n ilo r Unite pentru comerţ şi se redea com erţului internaţional terne şi a avantajului reciproc.
dezvoltare un moment rem arcabil in adevăratul său caracter şi rol, acela Guvernul romîn a considerat şl
la nivelul celor fruntaşe activitatea O.N U., un eveniment de de factor al schim bului paşnic, reci­ consideră că un rol de seamă în a-
seamă al v ie ţii internaţionale con­ proc avantajos, al bunei cunoaşteri cest domeniu trebuie sfi revină O r­
temporane, care interesează toate ţă­ reciproce între ţări, al cointeresării ganizaţiei N a ţiu nilor Unite, care, în
Să îndrumăm şi să sprijinim rile şi regiunile lum ii. şi păcii. conform itate cu prevederile funda­
să
mentale alo Cartei, are datoria
G uvernul rom in speră că lucră­ Conferinţa N aţiunilor Unite pen­ promoveze măsuri de natură sâ con­
tru comerţ si dezvoltare este chema­
activitatea fiecărei gospodării 1 bui la găsirea celor mai adecvate tă să-şi aducă contribuţia la atinge­ tribuie la lărgirea cooperării econo­
rile acestei Conferinţe, vor e onlri-
internaţionale,
dezvolta­
la
soluţii în scopul transform ării co- rea acestor obiective, să răspundă mice economică şi creşterea n i­
rea
colective mei"ţului mondial într-u n instrum ent năzuinţelor legitim e ale m ilioanelor velului de viaţă în lume. In a-
eficace al creşterii economice a tu­ şi m ilioanelor de oameni din toate cest scop, Rominia a propus încă
încheierea pro­ tim p de un an cita turor ţă rilo r şi în p rim ul rînd a regiunile globului pămintesc. de la sesiunea a X ll-a a Adună­
cesului de colecti­ A LE X A N D R U S U LU ŢIU un membru al b i­ Pornind de !a aceste considerente, rii generale O.N.U., elaborarea linei
vizare a agricultu­ prim -sccrelar al C om itetului raional roului com itetului ţă rilo r în curs de dezvoltare, al pro­ guvernul romîn a acordat o atenţie declaraţii asupra p rin c ip iilo r de
rii a pus în faţa Orăştie al I'.M R. raional ae partid. gresului economic. deosebită a ctivită ţii de pregătire a
organizaţiilor de Dc asemenea, s-au Omenirea dispune în prezent de pa rticipă rii Romîmei Ia lucrările cooperare economică internaţională.
partid de la sate întocm it planuri Conferinţei După cum vă este cu­ Adunarea generală a O N U. şi-a insu-
sarcini noi şi de mare răspundere. speciale de folosire a fondului imense resurse materiale, care, ală­ şit, la ultim a sa sesiune, ideea că o
Raportul prezentat de tovarăşul funciar, de amplasare a princi- tu ri dc cuceririle extraordinare ale noscut, delegaţiile romîne In sesiu­
Gh. Gheorghiu-Dej la sesiunea extra­ palelor cultu ri, de dezvoltare a şep- ştiinţei, constituie suficiente posibi­ nile A dunării Generale a O.N.U. şi asemenea declaraţie poate constitui
ordinară a M a rii Adunări Naţionale telului şi de întreţinere a păşunilor în alte p rile ju ri au susţinut cu căl­ un instrum ent eficace de Instaurare
din ap rilie 1962, cuprinde un inireg şi fineţelor. Com itetul raional de lită ţi pentru a face sâ dispară de dură, ideea şi necesitatea acestei a unor re laţii stabile, sănătoase şi
program de măsuri menite sâ asigu­ partid a luat apoi măsuri ca gospo­ pe planeta noastră fenomenul de
Conferinţe. Anim at de dorinţa echitabile, intre toate statele.
re realizarea sarcinilor trasate de dăriile colective rămase în urmă să subdezvoltare economică — sursă a
Congresul al 111-lea al p artidului cu aibă prioritate în acordarea de cre­ sărăciei, analfabetism ului şi mala­ de a-şi aduce contribuţia la al­ G uvernul romîn speră că lucrările
p rivire la sporirea producţiei agri­ dite, materiale de construcţii, îngră­ mm cătuirea unei ordini de zi care C onferinţei se vor desfăşura Intr-un
cole. la întărirea gospodăriilor colec­ şăminte m inerale etc. In această d i­ d iilor. Dar, pentru ca aceste posibi­ să cuprindă cele mai iimpor-
tive. In aceste condiţii organele şi recţie trebuie spus că numai gospo­ Introducerea de noi maşini şi ut utilaje în subteran a făcut ca la E M. lită ţi să devină realităţi la îndemina Lantc probleme ale unei dezvoltări s p irit de înţelegere şl cooperare, de
organizaţiile de partid din raionul d ă riilo r colective din Dineul Mare Aninou.sa productivitatea m uncii sâ crească, m inerii reuşind să extragă abordare realistă şi constructivă a
Orăştie se preocupă să ridice pe o şi Dineul M ic, Orăştioara de Sus, Si­ fiecărui popor, fiecărei ţări, este ne­ largi şi nestingherite a com erţului problem elor actuale ale com erţului
treaptă mai înaltă întreaga muncă bişel şi Ocolişul Mic, le-au fost acor­ în această lună 1 316 tone de cărbune peste plan. cesar să se pună capăt cursei înar­ internaţional, guvernul romîn a ela­
organizatorică, politică si educativă, date pentru J964 credite însumind IN FO TO G R A FIE : inginerul Eugen Palievici verificînd funcţiona­ m ărilor şi să se realizeze dezarma- borat unele propuneri de interes ge­ internaţional şi ale dezvoltării eco­
să-şi îmbunătăţească stilu l şi meto­ peste I m ilion de lei. Cu aceste cre­ l a unui transportor cu raclele. nomice, cu luarea în considerare a
dele de muncă, de îndrum are şi sp ri­ dite s-a sta b ilit să se procure mate­ neral, izvorîte din practica pozitivă profundelor schim bări care au avut
jin ire a gospodăriilor agricole colec­ riale de construcţii, vaci de lapte şi a re la ţiilo r şi cerinţelor economice
tive pentru ca şi cele mai slab dez­ animale de reproducţie, diverse u ti­ internaţionale. loc în lume şi recunoaşterea dreptu­
voltate sâ se ridice la nivelul celor laje, m aterial pom i-vitieol, sâ se exe­ lu i Ia dezvoltarea economică şi so­
fruntaşe. cute lucrări de îm bunătăţiri funciare Ne exprim ăm speranţa că aeesle cială a tu tu ro r ţâ rilo r.
In fiecare an, numeroase gospodă­ etc. Totodată, p o triv it planului de propuneri îşi vor găsi locul cores­
rii colective din raionul nostru p lin ­ măsuri sta b ilit de către com itetul punzător in dezbaterile Conferinţei Bucureşti, 26 m artie 1964.
ire care cele din Pricaz, Şi-bot, Spini, raional de partid, in aceste gospo­ Tinerii au primit
Geoagiu şi altele, au realizat pro­ dării au fost d irija te şi urmează sâ Cu şase zile mai devreme
ducţii m ari şi constante de gnu, po­ fie trim ise diverse materiale de con­ buletine
rum b, cartofi etc. c it şi venituri în­ strucţii printre care: 385 m.c. lemn In ziua de 24 m artie colectivul de muncă de la E M . U rieani a ra­
semnate din valorificarea produse­ rotund, 110 m. c. seindură, peste In sala căm inului cultural din portat îndeplinirea planului trim es tria l de producţie. Wizîta deSegaţiei M. A.
lor animaliere. Gospodăria colectivă 111.000 kg. cim ent. 45 750 bucăţi ţi­ Dobra, raionul llia , au fost inm ina- Preocupindu-se îndeaproape de creşterea p ro d u ctivită ţii muncii,
din Pricaz, spre exemplu, a obţinut glă ctc. Tot cu prioritate au fost re­ te zilele trecute, intr-u n cadru fes­ numeroa.se brigăzi printre care cele conduse de Constantin Rudic, A le­ im
in anul trecut o producţie medie de partizate acestor gospodării şi peste tiv, buletine de identitate unui nu­
J.8C4 kg. griu şi de 2.780 kg. porum b 150 tone îngrăşăminte chimice. O măr de 30 tineri care au îm p lin it xandru Pinzaru, Ştefan Tokeş, Constantin Sorescu, Vasile Manolache TOKTO 26 (Agerpres). Dieta japoneză, Toshyo Mitsudo, d i­
boabe la ha., iar ve n itu rile realizate altă măsură luată de com itetul ra­ virsta de 14 ani. şi m ulţi a lţii şi-au depăşit sarcinile planificate. "Astfel, organizîndu-şl La 25 m artie a sosii la Tokio de­ rectorul diviziei pentru re la ţii exter­
prin valorificarea produselor anim a­ ional de partid se referă la faptul La festivitate au participat tova­ temeinic munca, brigada condusă dc Constantin Rudic a realizat în legaţia M arii A dunări Naţionale a ne a Camerei Reprezentanţilor, Ya-
liere s-au ridicat la 636.711 lei. Ase­ că în gospodăriile mai slab dezvol­ luna trecută o productivitate de 10,70 tone pe post. Sem nificativ este R. P. Romîne, condusă de acad. Şte­ mada, şeful secţiei pentru Europa de
mănător se prezintă situaţia şi în tate au fost îndreptate, incepînd cu răşii din conducerea m iliţie i raio­ faptul că in cursul lu n ii februarie toate brigăzile şi echipele de m i­ fan S. Nicolau vicepreşedintele est din M inisterul A facerilor E xter­
gospodăria colectiva din Vinerea, campania din această prim ăvară, nale si a sTatului popular comunal. neri din exploatare şi-au depăşit prevederile planului. Ca urmare, M.A.N., care face o vizită oficială în ne al Japoniei, şi alle o ficia lită ţi din
care a realizat numai de la grădina cele mai bune tractoare şi maşini AUR EL JOSAN Japonia la invitaţia Camerei Repre­ Secretariatul Genera! al Camerei Re­
de legume un venit de peste 530.000 agricole şi cele mai bune cadre de (din postul de corespondenţi sarcina de creştere a p ro d uctivită ţii m uncii a fost depăşită în ianuarie zentanţilor a Dietei Japoneze. prezentanţilor şi M .A.E, de mem bri
lei. mecanizatori. voluntari, I. F. Dobra). cu 56, iar în februarie cu 70 kg pe La aeroportul internaţional Hane- ai Asociaţiei de prietenie Japonia—
Trebuie spus însă că alături de Studiind cauzele răm înerii in urmă da, delegaţia a fost întim pinată de Rominia, reprezentanţi ai presei ja­
gospodăriile colective puternice, bine a unor gospodării colective, comite­ Seară literară „ Mi/jciilEminescu“ flisao Kodaira, preşedintele Comite­ poneze.
dezvoltate, mai sint încă in raionul tul raional de partid a constatat că tului de procedură al Camerei Re­ Au fost de faţă Ion Obradovlcf,
nostru şi unităţi care realizează pro­ uneori mai cu seamă in perioadele Sala lestivă a Gru­ valoroase creolii ale Petroşani au partici­ EUGENIA POP prezentanţilor, Kanichi Tsuji, Yuzo m inistrul R. P. Romîne la Tokio, şi
ducţii sub posibilităţile lo r aşa cum de vîrf, unele consilii de conduce­ pului şcolar minier din poetului, la reuşita că­ pat astfel la o reuşită corespondentă Awaya, Matsuo Kodama, deputaţi în m em brii Legaţiei.
e cazul celor din Dineul M ic, Dineul re scăpau din vedere problemele Pcltoşnni n gă/.duit re­ rora şi-au dat con­ seară literară, închina­
M are,-O colişul M ic, Orăşlioara de im portante ale a ctivită ţii economi­
Sus şi Sibişel. De aceea, com itetul ce. Tocmai de aceea s-a luat măsura cent o scară literară cursul talentall recita­ tă maieluj poet romin.
raional de partid este preocupat să ca în fiecare din aceste gospodării dedicată marelui clasic tori, precum şi corul AUREL SLABÎI
asigure o îndrum are diferenţiată a să stea mai multă vreme cite un al literaturii rominc — comun al Şcolii comer­ corespondent
organizaţiilor de bază şi a consilii­ membru al biroului com itetului ra­ M ihuil Eminescu. ciale şi al Gtupului
lor de conducere. Este adevărat că ional de partid şi cile un membru Expunerea privind şcoior minier. Seamănă culturile
gospodăriile colective au m ulte sar­ al com itetului executiv al .stalului viola şi opera luceafă­ Cei peste 120 de
cini comune, dar nu se poate trece popular raional care să ajute la re­ din epoca înflîia
zolvarea operativă a tuturor sarci­ rului poeziei romincşll, elevi ai Şcolii profesio­
cu vederea nici faptul că in fiecare nilor. linulă dc tov. prol. V io ­
gospodărie se ridică anum ite pro­ nale miniere, ai Şcolii I n această perioadă
bleme sj>eeifice, că greutăţile de care In .scopul rid ică rii tu tu ro r gospo­ rica Pirăianu, a losl comerciale şi ai Şcolii preocuparea colectiviş­
se lovesc unele unităţi diferă de ale d ă riilo r colective la nivelul celor întregită dc cele mai de maşlri mineri dui tilo r din Vjngard este
celorlalte. Toate acestea au impus fruntaşe, com itetul raional de partid efectuarea in bune con-
asigurarea unei îndrum ări la care sâ va stim ula şi in v iito r în trajutora­ Filmul „Tudar" în satele d iţiu n i a însum m ţări-
sc ţină cit mai m ult seama de spe­ rea între unităţile socialiste din agri­ lor din epoca intiia.
cificu l local. cultură, pi in organizarea unor schim­ raionului Brad Astfel, zilele trecute
La indicaţia C om itetului regional buri de experienţă, care constituie ei au insăm înţat p ri­
de partid, com itetul raional a tre ­ un m ijloc eficace de cunoaştere si Pe ecranele mai m ultor cinematografe săteşti din mele cu ltu ri şi anume;
cut la formarea unor colective de ră-spindire a tot ceea ce e nou şi raionul Brad a fost prezentat în premieră film u l ro-
specialişti care au făcut im studiu înaintat în practica agricolă. mînesc „T udor". Peste tot, film u l s-a bucurat de o apre­ mazăre pe 25 ha, bor-
economic în fiecare unitate în par­ întrajutorarea gospodăriilor co­ ceag pe 2 hectare şi
te Cu acest p rile j s-a constatat că lective râmase in urmă se face si ciere deosebită. La Ţebea el a fost prezentat de iov. orz pe 2 ha. La rea­
cele mai dese schim bări de briga­ prin aceea că preşedinţi, brigadie­ prof. Plămădeală Toan şi vizionat de peste 800 de cetă­ lizarea acestor lucrări
dieri. şefi de echipe şi tractorişti ri, şeri de echipe şi chiar colecti­ ţeni. La Vata, pe marginea film u lu i a fost organizat o contribuţie de seamă
aveau loc în gospodăriile mai slab vişti cu experienţă din gospodăriile un simpozion, in cadrul căruia au vorbit tov. prof. Ni- şî-au adus-o mecaniza­
dezvoltate. Pe de altă parte, S .M T mai dezvoltate merg in aceste uni­ colae Crîsloiu şi îoan Cîrlan. A ici film u l a fost vi­ to rii îoan Ncarnţu şi
din Orăştie trim itea în aceste gos­ tăţi şi împărtăşesc din metodele lor zionat de peste 900 spectatori, îoan Groza.
podării utilaje reparate necorespun- de muncă, ajutînd concret la rezol- M O ŢIU NUŢU IU L IA TîOERU
zâtor si tractorişti cu o pregătire (Continuare in pag 3-a) corespondent corespondentă
profesională mai slabă, ceea ce in ­
fluenţa negativ asupra calităţii lu ­
c ră rilo r şi im p licit asupra produc­
ţiei agricole Cam aceeaşi atitudine Unul din sectoarele importan­
adoptau şi unele organizaţii econo­ te de activitate ale gospodăriei
mice raionale atunci cind era vorba Pentru cele mai bune inlormafii, reportaje şi {olografii" agricole de stat din Miercurea
de repartizarea creditelor, a mate­ 99
ria le lo r de construcţii, a îngrăşămin­ esle zootehnia In cadrul căreia
telor minerale etc. In cadrul concursului desfăşurat în anul trecut cu cores­ pondenţii din regiunea notistrâ, m uncitori, tehnicieni, ingi­ P articipanţilor la concurs li se atribuie urm ătoarele prem ii: un im potlant loc II ocupă creş­
Aceste probleme au constituit de pondenţii ziarului nostru, la redacţie s-au p rim it un mare nu­ neri, economişti, funcţionari, colectivişti, m uncitori din G A S. PENTRU SUBREDACŢHLE V O L U N T A R E : terea păsărilor.
curînd obiectul unei analize în ca­ măr de articole interesante — inform aţii, reportaje, note etc. şi S.M.T., specialişti din agricultură, activişti culturali, învă­ — un prem iu I in bani şi o b ic clc;
drul com itetului raional de partid. — a til din industrie cit şi din agricultură. Concursul respec­ ţători, profesori etc. La acest concurs sînt chemate să p a rti­ — im prem iu H in bani şi obiecte ; IN FOTOGRAFIE: aspect din
Cu acest orilej s-a tras concluzia vă tiv a contribuit la creşterea interesului şi a g rijii corespon­ cipe toate colectivele subredacţiilor voluntare şi posturile de — un prem iu III în bani şi obiecte. timpul h răniţii păsărilor din
gospodăriile colective rămase în ur­ denţilor voluntari şi colaboratorilor noştri faţă de selecţio­ corespondenţi din industrie şi agricultură. In cadrul concursu­ La acordarea pre m iilo r se va ţine scamă de numărul scri­ ta sa P/vmoLi/h roclc clb.
mă pot fi ridicate la nivelul celor narea şi redactarea unor articole publicistice valoroase, la lui se pot trim ite ştiri, inform aţii, reportaje, portrete, însem­ sorilor, a grupajelor pe temă, a ra id u rilo r şi de calitatea aces­
inform area operativă a ziarului cu aspecte d iferite din uni­ nări, note, caricaturi, fotografii. tora. De asemenea, vor fi apreciate acele m ateriale însoţite de
fruntaşe nu prin îndem nuri genera­
tăţile în care tovarăşii noştri muncesc. In m aterialele trim ise la concurs, participanţii sînt che­ grafice, caricaturi şi cai'e vor fi redactate in forme publicis­
le. ci prîntr-un serios a jutor polîtie-
A preciind ajutorul dat ziarului şi ţinind scama de cerin­ maţi sâ scrie despre munca ce se desfăşoară pentru îndepli­ tice variate.
organizaloric şi m aterial-tcbnie. In ţele de v iito r în această direcţie, colegiul de redacţie al zia­ nirea ritm ică şi la toţi indicii a planului de producţie, creş­ PENTRU POSTURILE DE CORESPONDENŢI :
acest sens, s-a luat măsura ca de ru lu i „D rum ul socialism ului", la indicaţia biroului Com itetu­ terea p ro ductivită ţii m uncii şi reducerea preţului de cost, îm ­ — uu prem iu I in bani şi obiecte : La concret
lui regional dc partid, organizează şi in acest an un concurs bunătăţirea ca lităţii produselor, micşorarea consum urilor spe­ — un premiu II în bani şi obiecte ;
nWinca din fiecare gospodărie colee-
cu teme mai largi, creind astfel posibilităţi mai mari cores­ cifice de m aterii prim e şi materiale, energie, com bustibil, — un prem iu I I I in bani şi obiecte.
ă rămasă în urmă să răspundă pe
pondenţilor, fotocorespondenţilor voluntari şi colaboratorilor despic experienţa şi metodele de lucru ale fruntaşilor şi evi- La acordarea p rem iilor se va ţine seama de num ărul to­ Unii şoferi obişnuiesc să se
ziarului sâ participe în număr mai mare la procesul de edi­ tal al corespondenţelor, de calitatea şi conţinutul acestora, de
tare a ziarului, la rezolvarea sarcinilor ce stau în faţa noas­ num ărul grupajelor şi a scrisorilor pe temă trim ise redac­ abată din drum, pe U bufet,
tră în această perioadă. Tema concursului este : „PENTRU ţiei în perioada concursului. M aterialele însoţite de grafice, consumînd băuturi alooolioe. In
CELE M A I BUNE IN F O R M A ŢII. REPORTAJE .Şl FOTO­ Un nou concurs caricaturi, vor fi apreciate în mod deosebit. felul acosta ei se expun acci­
G R A FU L Oamenii muncii din regiunea noastră, conduşi şi PENTRU CORESPONDENŢI : dentelor de circulaţie pricinuind
îndrum aţi de organizaţiile de partid, sînt antrenaţi intr-o al corespondenţilor voluntari — un prem iu I in bani şi obiecte ;
muncă entuziastă pentru a da viaţă măreţelor sarcini sta­ — un prem iu II in bani şi obiecte: lolodală şi pagube materiale
b ilite de cel uc-al Ill-le a Congres al partidului. Angajamen­ — un prem iu III in bani şi obiecte ; Însemnate.
tele mobilizatoare, îndrăzneţe, luate de toate colectivele fa­ denţiaţilor in producţie, despre activitatea inovatorilor şi mo­ — 10 m enţiuni în bani şi obiecte.
bricilor, uzinelor, minelor, şantierelor de construcţii, între­ dul cum se îndeplinesc angajamentele luate în întrecerea so­ La acordarea prem iilor se va ţine seama de calitatea si
p rin d e rilo r forestiere, de transporturi, comerciale, unităţi cialistă, despre aplicarea dc noi metode şi procedee tehno­ varietatea m aterialelor trim ise în perioada concursului, de d i­
agricole socialiste, sînt dovada ataşam entului deplin şi conş­ logice avansate, despre ridicarea ca lifică rii şi a măiestriei versitatea genurilor folosite Inform a ţiile să cuprindă cele
tient al oamenilor m uncii faţă de politica înţeleaptă a p a rti­ profesionale. P articipanţii la concurs din agricultură sînt mai diverse domenii — de la producţie şi pină la viaţa de
dului. Aceste angajamente sînt expresia dorinţei fie rb in ţi a chemaţi să scrie despre întărirea economico-organizatoi ică a fam ilie. Ele pot să fie a tît pozitive cît şi critice. Şi inform a­
fiecărui colectiv de a in lim pina cea de a X X -a aniversare a G.A.C., aplicarea ştiinţei agrozootehnice în creşterea produc­ ţiile însoţite de fotografii, grafice, caricaturi vor fi apreciate
eliberării patriei cu rezultate rem arcabile in muncă. ţiei de cereale, dezvoltarea sectorului zootehnic şi creşterea în mod deosebit.
A vîntul general, munca clocotitoare a oamenilor, face să productivităţii anim alelor, creşterea avuţiei obşteşti, folosirea PENTRU FOTO-CORFSPONDENŢ1 :
apară in procesul m uncii fapte noi, de eroism, devotament raţională a pâm înlului, extinderea suprafeţelor cultivate cu — un prem iu I: in bani şi obicclc.
şi curaj, demne de toată lauda. Toate acestea se cer a fi legume şi a p la n ta ţiilo r de v ii şi pomi, executarea construcţi­ — un prem iu II în bani şi obicclc ;
consemnate in bogata cronică a tim pului nostru. 7\ de zi oa­ ilor obşteşti şi zootehnice. Recomandăm corespondenţilor — uu prem iu I I I în bani şi obiecte :
menii muncii înscriu noi succese pe graficele întrecerii, fac noştri sâ scrie şi despre activitatea din domeniile ştiinţei şi Foto-corespondenţii să surprindă în imagini aspecte p ri-
să sporească tot mai m ult realizările obţinute pină acum. în ­ c u ltu rii, despre munca şi activitatea fem eilor, a tineretului, vind construcţiile soeial-eultui ale : clădiri noi, cartiere noi,
făţişarea oraşelor, comunelor si satelor se schimbă de la un a sfa tu rilo r populare, despre munca patriotică de înfrum u­ cluburi, cămine, spitale, străzi noi, case noi, construcţiile
an la a lin i, viaţa oamenilor devine mai îmbelşugată, mai fru ­ seţare a oraşelor şi satelor. obşteşti şi zootehnice ale colectiviştilor, aspecte de la muncile
moasă. S-au ridicat şi se ridică noi obiective industriale şi Este bine ca participanţii la concurs să manifeste grijă agricole, peisaje naturale ctc. Recomandăm foto-corespondcn-
socîal-culturale, se construiesc m ii de apartamente, cămine, deosebita ca in form aţiile ce vor fi trim ise să prezinte cit t ilo r sâ trim ită ziarului şi busturî de oameni fru n ­
w şcoli, spitale, dispensare, noi unităţi comerciale şi de deser­ mai operativ cele mai sem nificative fapte şi evenimente din taşi şi evidenţiaţi din industrie şi agricultură, brigăzi şi
vire a populaţiei, se întreprind vaste acţiuni de înfrumuse­ viaţa întreprinderilor, a şantierelor de construcţii, u n ităţilor echipe, fn im agini să fie prinsă si activitatea oam enilor in
ţare a oraşelor şi satelor ere. Corespondenţii voluntari sint socialiste din agricultură, oraşelor si satelor. afara producţiei — la club, teatru, pe tei'enul de spoi t, în ex­
chemaţi să cuprindă in scris şi in imagini viaţa tumultoasă Fotografiile să înfăţişeze în im agini cele mai sem nificative cursii etc. Cele mai frumoase si mai pitoreşti frum useţi na­
de la fiecare loc de muncă — oamenii şi faptele cu adînca realizări ale regim ului nostru, sâ redea cît mai am plu şi su­ turale ale regiunii pot si e necesar să constituie subiectul
lor semnificaţie, eforturile ce le depun toţi cei ce muncesc gestiv chipul oamenilor, entuziasmul ce-i caracterizează, m ultor fotografii. La acordarea p rem iilor se va ţine seama
Muncitoarea Murîa Bera lucrează din regiunea noastră pentru a da viaţă sarcinilor de plan munca plină de abnegaţie ce se desfăşoară pretutindeni, fru ­ de varietatea im aginilor, im portanţa şi realizarea lor a r­
Ia faza rem aiat din secţia lenjerie a şi angajam entelor luate în întrecerea socialistă. Împreună cu museţile şi bogăţiile regiunii noastre, acţiunile ce se între­ tistică.
colectivul redacţional, corespondenţii, sînt chemaţi să popu­ prind pentru înfrumuseţarea oraşelor şi satelor. Fotografiile
fa b ric ii „Sebeşul" din Sebeş. O igani- Toate materialele pentru concurs se vor trim ite pe adresa: — Ce, al trecut la întreprin­
zîndu-şi temeinic munca, ea îşi de­ larizeze realizările regim ului nostru dem ocrat-popular carp ce se trim it la concurs să aibă dim ensiunile 12/18 sau 18/24 Redacţia ziarului „D rum ul socialism ului", str. 6 M artie nr. 9 derea de e/ecf/icJ/afe ?l
schimbă înfăţişarea regiunii. cm. Ele trebuie să poarte pe verso o explicaţie în care să se Deva, cu menţiunea „Pentru concurs". P articipanţii sfi spe­
păşeşte cu regularitate planul şi exe­ — Aş, de undei Am trecut
Tocmai în acest scop, ziarul nostru şi-a propus să orga­ arate despre ce este vorba şi ce anume reprezintă fotografia cifice pe plic numele şi prenumele, locul de munefi, funcţia
cută numai lucrări de calitate. nizeze acest concurs, ehemînd să participe la el toţi cores­ respectiva. sau meseria în care lucrează şl adresa. pe la bodegă...
F oto: V. ONOIU desen de V. MIHAJLESCU