Page 9 - 1964-03

PROLBTAW DIN TOATE TÂFJLl. U N IT I-V Â I Ca P e k in * 11
In ziarul de a zi:
 u în ceput convorbirile în tre
• In ju ru l film u lu i pentru
tineret şi copii — acţiuni bine
organizate d eleg aţiile C .C . al P .M .R .
(pag. 2 -a ):
• In centrul dezbaterilor:
îm bunătăţirea metodelor şi a si C .C . al P .C . C h in e z
stilu lui de muncă (Conferinţa
locală a sindicatelor Ilia ) ;
PEKIN 3 (Agcrpres). Stoica, mem bri ai B iroului P olitic al
• Eficienţa rid ică rii c a lifi­
cării : calitate superioară ; In după-amiaza zilei dc 3 m artie C.C. al P.M.R.
SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL olimpică au început la Pekin convorbirile in ­ tovarăşii L in Şao-ţi, vicepreşedinte
Din partea chineză au participat
• Tokio cuprins de febra
tre delegaţiile C.C. al P artidului
(pag. 3-a); Muncitoresc Rom în şi C.C. al P a rti­ al C.C. al P artidului Comunist C hi­
• De peste hotare dului Comunist Chinez. nez, conducătorul delegaţiei, Den
(pag. 4-a). La convorbiri au participat din Siao-pin, secretar general al C.C. al
Anul XVI. Nr. 2856 MIERCURI 4 MARTIE 1964 4 pagini, 20 bani
partea roinină tovarăşii Ion Gheor- P.C. Chinez, Pin C ijcn, membru al
ghe M aurei, membru al B iroului Po­ B iroului Politic, Kan Şcn, membru
supleant al B iroului P olitic al C.C.
litic al Com itetului Central al P.M.R.,
L a o rd in e a zilei conducătorul delegaţiei. Emil Hodnă- al P.C. Chinez.
C onvorbirile s-au desfăşurat într-o
raş, Nieolac Ccauşcscu şi Chivu atmosferă prietenească.
L u c r ă r i * ★
In scara aceleiaşi zile, Comitetul
' M Central al P.C. Chinez a oferit o ma­ hru supleant al secretariatului C.C.
al P.C. Chinez, membri ai secreta­
d e p r im ă v a r ă să în cinstea delegaţiei C.C. al ria tu lu i Com itetului dc partid al o-
P.M.R. Au fost de faţă m em brii de­
raşului Pekin, personalităţi ale vie­
legaţiei in frunte cu tovarăşul Ion ţii politice şi culturale.
Ghcorghc Maurer.
p e p ă ş u n i şi fin e le Au luat parte m em brii delegaţiei Din partea roniină au mai parti­
C.C. al P.C. Ch ncz, condusă dc to­ cipat ambasadorul R.P, Rominc la
varăşul Liu Şao-ţi, precum şi L i Fu- Pekin, D um itru Gheorghiu, precum
Pentru dezvoltarea creşterii ani­ de deal şi zona păduroasă se vor
ciun, membru al B iroului Politic, Lu şi persoanele care însoţesc delegaţia.
m alelor şi ridicarea productivităţii . aplica aceleaşi lucrări de igienă şi
lor, o deosebită im ponanţă o are se vor tăia m ărâcinişurile, lăstări­ D in-i, Bo I-bo, membri supleanţi ai In tim pul mesei s-au rostit toas­
asigurarea h ră nîrii acestora pe tot şul şi diferite tufe, care sînt nefolo­ B iroului Politic, Lo Jui-cin, membru tu ri pentru prietenie şi colaborare
tim pul verii cu nutreţ verde. sitoare, dar care sustrag de la pro­ -M 4 f al secretariatului, Ian Şan-kun, mem- între cele două ţâri.
In regiunea noastră, principala ducţie suprafeţe importante. Cură­
suisâ de producere a acestui nutreţ ţarea de esenţe lemnoase trebuie să
o formează păşunile şi fîneţele- na­
turale. Ele coastiluie o rezervă im ­ se facă prin scoaterea lor din ră­ Jurnalul vorbit
portantă de nutreţ, dar care nu este dăcină, pentru a împiedica în v ii­
îndeajuns de raţional folosită, dato­ lo r lăstărirea. 9 1
rită mai ales faptului că fîneţele Trebuie din tim p luate măsuri „Jurnal vorbit" nu mai este o norul lermcnfat e asimilat mai re-
sint încă slab productive. Producti­ pentru împiedicarea păşunatului noţiune necunoscuta in satul Bu- pede de plantă, dc asemenea, con­
vitatea lo r poate fi iasă ridicată cu tim puriu, aceasta fiin d o practică ţii. Ea a intrat in vocabularul uzu- i me maj multe elemente tertthzante
uşurinţă prin aplicarea de lucrări dăunătoare care duce la efecte ne­ al al colectiviştilor. Seara, deseori, Q/\ pe terenul de pe care am o b li­
care să ducă Ja crearea de condi- gative ce se răsfrîng asupra pro­ cind ştiu că la căminul cultural are
ţiu n i mai bune de dezvoltare a ducţiei de masă verde şi fîn, provo- loc un usllel dc „jurnal", el se gră­ nul producţie mai mică, gunoiul
ierbii. eînd scăderea ei cu 20—50 la sută. besc să nu in tiu ie . Moi ales acum. transportat n-a lost letm enlal.
— Şi eu aş vrea o lămurire —
Este concludent în accaslâ p riv in ­ Este necesar ca paşunatul să nu în­ In zilele dc iarnă, această lortnă a interveni losii Ghirea. De ce In-
ţă exemplul oferit de gospodăria ceapă decît atunci cînd iarba este muncii cuJlural-educative de masă grăşăminleJe chimice le-am împrăş­
co'*ctîvâ din Geoagiu, unde de pe de 12— 15 cm. înălţime. a prilejuit în sat interesante discu­ tiat acum pe leren şi nu mai lir-
trupul de păşune „Pedepsa" in su­ Fertilizarea păşunilor este o acţiu­ ţii intre specialişti şi colectivişti. ziu. după ce se topeşte zăpada ?
prafaţă de 148 ha, chiar in condiţiile Duminica trecută, ia căminul cul- — Să şl Hi, azotatul de amoniu se
ne care trebuie să se facă tot tim ­
de secetă din anul trecut, s-au ob­ pul anului. In prim ăvară se poate tural s-au InHInit m ulli colectivişti, aplică, cum spunem noi, In „mus-
ţin u t cile 9.000 leg masă verde la aplica cu succes îngrăşatul cu u ri­ Sala c mare. încăpătoare şi. lotuşi, iul zăpezii", ca să lle tolosit ime-
locurile au lost ocupate tonte. $i. diat ce Dlanla intră In vegetaţie,
ha. De asemenea, la gospodăria co­ nă şi must de bălegar, ce se găseş­ după cum se anunţase. „duminica Acum. solul are multă umezeală,
lectivă din Hărău, pe trupul de pă­ te în cantităţi m ari in gospodăriile cu lluială" organizată la cămin s-a es/c, deci, toarte uşor solubil.,
şune „Pîncota" în suprafaţă de 57 colective. Tot în această perioadă deschis cu „Jurnalul v o r b i i Mal întrebările şi răspunsurile nu s-au
ha, datorită executării in prim ăvară se vor împrăştia şi îngrăşămintele m i­ In tii colectiviştii au luai cunoş- oprit aici. Oamenii se dovedeau in-
a lu cră rilo r de îm bunătăţire, au fost nerale, in special cele azotoase, sin­ Hunedoara de toc creşte neîncetat. Piezenfa conslruoloritor, schelele metalice arată că aici se ridică noi liniă despre ultimele evenimente leresafi, iar inginerul dornic de a-l
întreţinute în bune eondiţiuni de pe tărim internaţional expuse dc lămuri.
gure sau impreună cu cele fosfatice. obiective industriale şi social-cultur aie. Foto : V. ONOIU
hrănire pe tot tim pul verii 80 bo­ De asemenea, este bine sâ se li­ Iov. Maria Ncjescu, secretara co­ ,,Jurnalul vo rb ii“ de duminică a
vine tinere. mitetului de partid din localitate, fost urmat apoi de un program ar­
miteze porţiuni de păşuni sau tar­ tistic bogat şi variat — In care
Nu acelaşi lucru se poate spune apoi, locul ci l-a luai inginerul Au-
lale întregi, pe diferite specii şi ca­ relian Marele, preşedintele gospo­ artiştii satului, colectivişti şi fiii
despre gospodăriile colective din tegorii de animale, rezervind pă­ dăriei agricole colective. Tema des­ acestoia — s-au întrecut In etnt si
Turdaş şi Bretea Strei, care negli- şunile cele mai bune pentru vacile pre care avea să le vorbească ii joc. Formaţia corală, care a des­
jîn d curăţarea păşunilor în prim ă­ de lapte şi tineretul bovin femei. Interesa mult. Era vorba de „trans­ chis programul artistic, a oierii spec­
vară nu au putut asigura o hrăni­ tatorilor, pe lingă piesele muzicale
Pentru a se nea condiţii bune portul gunoiului de grajd şi impor­
re corespunzătoare a anim alelor pe de păşunat se vor revizui şi repara tanta lui in obţinerea de mari pro- tachinate partidului şi patriei, şi
tim pul verii. D intre lucrări, îngri­ adăpătorile şi fînlînile, am enaja Noi locuinţe în construcţie lin nou cinemascop ductil la hectar. Tocmai de aceea, cintece din folclorul nou ca „Bucu
jirea şi curăţarea în prim ăvară, a- taberele de vară, se vor confecţiona după ce inginerul şi-a încheiat ex- '[e-n colectivă0, sau cintecul sati-
plicatc în complex, specific cerinţe­ şi repara porţile de tîrlire , gardu­ In anul 1964 m uncitorii de )a şantierul din Petroşani continuă Film ul romînesc „Tudor" a fost DUnerea colectiviştii M atei Birişor, nc „M oşul , A urmat apoi brigada . I
a ii
/ > rl frf* # >
‘
/4a AAtlAl .‘a
/ s i ,
9
artistică de agitaţie cu programul
şi
losif Ghirea
loan Munteami,
lo r fiecărei păşuni din zona pedo­ rile electrice, îar tarlalele de păşunat construcţia a numeroase blocuri în cartierul Livezeni V. In luna ianua- aşteptat cu m ult interes de locuito­ mugi alţii, au venii cu în tre b ă ri: „La noi In gospodărie° in cane s-a
clim atică respectivă, duc la obţinerea vor fi din tim p delim itate. rie aici au fost atacate fundaţiile pentru 10 noi blocuii, ce însumea- rii oraşului Sebeş. Cunoscindu-se din vorbit despre munca şi viata nouă
unor sporuri însemnate de producţie. tim p cerinţele populaţiei, la indi­ — Cum se iace, tovarăşe inginei din salut Bat iz, după care soliştii
A nul acesta gospodăriile agricole ză 340 apartamente. — a spus colectivistul loan Mun-
Lucrările de îm bunătăţire trebuie c- colective au intocm it pentru fiecare caţia Com itetului raional de partid, feanu — că terenul pe care am vocali şl instrumentişti au cules
xecutate imediat după desprimăvăra- Antrenate în întrecerea sociali stă, brigăzile cărora li s-au încre- ecranul cinem atografului „Sebeşul", aplauze cu cinteccle lor populare.
păşune planuri tehnice de în tre ţi­ dinţat lucrările se străduiesc să ob ţină rezultate tot mai bune. Ca ur- din cadrul Casei raionale de cultu­ cărat gunoiul de grajd anul trecui Programul artistic s-a încheiat cu
re cînd pum întul nu este prea umed de a dai Intr-o parte o producţie rnal
nere şi îm bunătăţire. Măsurile sta­ mare, pînă în prezent, lucrările au ajuns Intr-un stadiu avansat ră, a fost amenajat pentru ecran lat. piesa „Freamăt de toamnă* in care
astfel in cit să se poată bătători şi mare, iar in alta, mai mică Care-s
bilite in aceste p b n u ri urmează să execuţie. La blocul B 12, brigada condusă de M arin Rădulescu a ter- Astfel, film u l „T udor*4 a putut rula interpreta s-au dovedit stăpini pe
c»nd se pot organiza şi executa mal fie imediat aplicate pe teren cu spri­ m inat de pe acum zidăria. M ult a vansate sînt şi blocurile la care mun- la ambele cinematografe din o raş: cauzele ? rolurile încredinţate. Spectatorii au
uşor aceste acţiuni braţele de m un­ — Gunoiul cărat pe acel teren jut S(j.; răsplătească din plin prin
jin u l specialiştilor care lucrează în cesc brigăzile conduse de V ictor P ir vu, M arin Sandu şi P o p ' Frânase, „Progresul" Şi „Sebeşul'*, fiind vizio­
că fiind mai puţin solicitate la alte aceste unităţi. Ei au datoria să de­ Lucrările executate de aCreştia sînt de bună calitate, constructorii do­ nat în decurs de 4 zile de 11.458 de — a răspuns inginerul — n-u lost ap/aii2e/e lor si să-t lellcile pentru
munci. vedind prin fapte câ-şi vor respecta uniform. Trebuie rejinut că gu- orele plăcute de destindere pe care
limiteze de urgenţă porţiunile dc spectatori. A LEX . M ARDARE le-au oferit. Ei ştiau ptea bine că
Pc păşunile şi fineţele din lunci lucru, să stabilească forţele de mun­ angajamentul de a preda în acest corespondent acest program era al treilea dat In
ş: terasele n u rilo r, principala lucra­ că necesare, tim pul de lucru şi toa­ Dotări cu utilaje an 120 de apartamente, care să fie acea săptămină de către artiştii
re care trebuie să se aplice este cu­ te detaliile asupra lu cră rilo r ce se recepţionate cu calificativul „excep- amatori ai satului. Cu o seară in
răţarea şi nivelarea terenului. Dis- execută. Consiliile de conducere ale In ultim ul timp, secţia din oraşul ţional“. urmă, ei au prezentat programul la
ti ugerea şi împrâştierca muşu­ gospodăriilor colective cu sp rijin u l Deva a întreprinderii poligrafice H u­ Program artistic căminul cultural din Slncrai. iar cu
roaielor proaspete şi înţelcnite cu organizaţiilor de partid trebuie să nedoara a fost dotată cu noi utilaje 4 zile in urmă, la Nădăşlia Inferi­
sapa, săpoiul sau grebla de fier, mobilizeze toate foiţele de care dis­ moderne, de mare randament. P rin ­ Peste 200 de ţărani din salul A l- oară.
N ici aici, la Bal iz, seara aceasta
tre acestea se numără două maşini
înlătură porţiunile de teren pe pun la executarea lucrărilor, îm păr­ maşul de M ijloc au ţin u t să vizio­ culturală n-a lost singura din u lti­
care nu este iarbă, lărgind ast­ ţind sarcinile pe brigăzi şi echipe, de tip ă rit plane tip „Victoria** cu un neze spectacolul prezentat zilele ma săptămină. Colectivul de con­
tira j de 1.300 bucăţi la oră. De ase­
fel suprafaţa de producţie, recolta­ folosind judicios braţele de muncă trecute la căminul cultural de către ducere al căminului cultural, cu
rea fineţelor cu coasa fâcîndu-se maî ales in perioada martie aprilie menea, legătoria a fo«t dotată cu o brigada artistică de agitaţie din At- sprijinul consiliului gospodăriei co­
maşină de cusut broşuri Cu aceas­
astfel mai bine şi mai uşor. Aduna­ cînd celelalte munci nu sînt aglo­ tă maşină se pol coase pînă la 1.200 nv-tşul Mic. lective, a mai organizat o seară de
tul frunzelor de arbori, a resturi­ merate. Măiestria a rtiş tilo r amatori a in- întrebări şi răspunsuri pc tema „Cum
broşuri pe oră. cîntat spectatorii, care ac aplaudat putem obţine producţii mart de
lor vegetale, crengilor, scaieţilor, bu­ S faturilor populare comunale Ic gria şl porumb la hectatu, o recen­
ru ie n ilor uscate, creează posibilităţi revin sarcini de marc răspundere P rintre noile maşini se numără ŞÎ cu căldură evoluţia interpreţilor. De
eca de tăiat hîrtic. Maşina este au­ multă apreciere s-au bucurai artiş­ zie şî...
ca iarba să crească şi să se dezvolte în privinţa în g rijirii şi m ă ririi pro­ tomată şi prevăzută ru celulă foio- tii am atori Husa lina G iulgiu, Dorica Dar cile acţiuni cu/tural-educa/i-
în eondiţiuni mai bune. ductivităţii păşunilor si fineţelor electrică, cu ajutorul căreia se pol Danciu, Doina Bunea, Eleonora Ju­ ve nu se organizează la D alii tn
Acolo unde păşunile de şes sînt naturale. Ele trebuie să urmărească evita eventualele accidente de m un­ de, Traian Crişan, Petru Oprişa, Vic­ aceste zile de slirşlt de iarnă, pe
care colectiviştii şliO să le petrea­
lipsite de ierburi de valoare sau permanent realizarea planurilor teh­ că. Prin instalarea noilor maşini s-a toria Şerban şi M aria Giurgiu. că cu folos.
sînt invadate de scaiul dracului şi nice de îm bunătăţire, să îndrume reuşit să se folosească mai bine spa­ V A I F.RIA CRIŞAN LU C IA LIC IU
IO AN JUDE
unde producţia de iarbă este scă­ şi să sprijine conducerile gospodă­ ţiul de producţie, iar productivita­ (din postul . de corespondenţi (după o scrisoare a iov. T. Voicilă)
zută. se va trece )a desţelenirea a- riilo r colective ca să execute la tim p tea m uncii a crescut cu m ult. voluntari)
cestor suprafeţe, la o discuit e puter­ şi dc calitate lucrările pe toate su­
nică, şi cultivarea cu plante furajere prafeţele. De asemenea, consiliile Lucrări de restaurare a Gorunului lui Horia Muncitoarea Radu M aria î,
ca borceag, iarbă de sudan ş.a. In agricole raionale şi orăşeneşti tre­ din secţia încheiat a fa b ricii
acest mod se pot obţine producţii buie să ajute conducerile gospodă­ La Ţebea, raionul din Munţii Apuseni, se scoarţa căzută cu „Sebeşul" din Sebeş, îşi orga­
nizează judicios
munca, se
ridicate de nutreţ verde, de 5-6 ori riilo r colective, acordîndu-le îndru­ Brad au fost începute îndemnîndu-i la luptă un strat de beton. Au preocupă de ridicarea c a lifi­
lucrările de restaura­
mai mari dccît înainte de desţe­ ma ren necesară în organizarea şi re a Gorunului lui Ho­ penlru libertate şi o fost refăcute, de ase­ cării profesionale. Ca urmare,
lenire. executarea lucrărilor, dind soluţii ria, care aminteşte de viaţă mai bună- Secu­ menea. tunurile şi lună de lună îşi depăşeşte sar­
cinile de plan cu circa 15 la
Pc păşunile şi fîneţele cu exces tehnice corespunzătoare pentru fie­ Răscoala ţăranilor de larului arbore i se a- mormîntul lui Avram «►«■-a» <” sulă. dînd numai produse de
lancu, aflate lingă Go­
de um iditate se vor săpa şanţuri şi care păşune în pane, care să ducă la 1704—1785. Aici, plică un tratament fi- * calitate bună.
Hoţia vorbea ţăranilor tosanitar, înlocuindu- runul lui Horia.
canale pentru evacuarea apelor,.Jar ia sim ţitoare sporire a producţiei
acolo unde au fost executate în anii de masă verda p? păşunile şi fîne­
anteriori aceste lucrări, se vor cu­ ţele naturale, in vederea îm bunătă­ La fiecare loc de muncă, în in ­ cifice de materiale, ne fiecare obiec­ cuţie pe lucrări, urmăresc operativ prezent dc. execuţia, blocurilor 10. Leba şi Bochîş D um itru, de la şan­
răţa şi despotmoli canalele. In zona ţirii şi lă ig u ii bazei furajere. dustrie, ca şi în construcţii, un rol tiv în parte. Periodic verifică lis­ producţia şi necesarul .de materia­ 11, 4 A, fiindcă anul trecut n-a eşa­ tierul din Brad, Huber Andrei, şan­
im portant in procesul de producţie tele comparative de manoperă, iar le şi, ca urmare, nu creează stocuri lonat judicios lucrările de construc­ tierul Cugir, Draşoveanu Traian,
îl are m aistrul. E) este conducăto­ săptămină! defalcă sarcinile de plan supranorm ative la punctele de lu ­ ţii cu cele de instalaţii, a condus şantierul Alba lulia şi a lţii.
rul unic al sectorului de lucru ce-i pe obiective şi echipe. In felul aces­ cru, întocmesc liste cu consumurile la efectuarea unor rem edieri, pen­ Neglijenţa ce s-a mani festa t şi se
este încredinţat şi poartă răspun­ ta, colectivul condus de el a reuşit specifice de materiale, eşalonează lru care s-au plă tit sume conside­ mai manifestă încă din partea unor
derea penlru îndeplinirea sarcinilor să predea un bloc de locuinţe cu 24 astfel lucrările de coastrucţii cu rabile de bani, în plus, ia r foiţa de m aiştri, are o influenţă negativă a-
)a toţi indicatorii. De aceea, fie ­ de apartamente in numai 4 luni şi cele de instalaţii îneît nu suit nece­ muncă n-a fost folosită raţional. supra întregii a ctivităţi a T rustului
care m aistru trebuie să lupte cu jumătate, iar la atelierele mecanice sare remedieri. Cu o totală lipsă de răspundere regional de construcţii Din această
V consecvenţă pentru a asigura toate de la S.M.T. Miercurea şi Petreşti în cadrul şantierelor trustului re­ priveşte problema preţului de cost cauză şi ritm u l de lucru este neco­
respunzător pe alocuri, ia r la preţul
condiţiile necesare înde p lin irii r it­ să obţină economii in valoare dc gional se mai găsesc m aiştri care şi maistrul Feketo Gheorghe, de )a
mice a planului la toţi indicii, să 20—20.000 lei pe fiecare lucrare. La nu se preocupă de continua îmbu şantierul din Haţeg. In luna ianua­ de cost se înregistrează pierderi în ­
înlăture cauzele care duc la dezor­ semnate.
ganizarea producţiei şi la stagnări, In v iito r va trebui ca şefii de şan­
să repartizeze raţional m uncitorii tiere, şefii de loturi, să urmărească
cu mai m ultă atenţie activitatea
la punctele de lucru, să asigure o m aiştrilor, să-i îndrum e pe aceştia
bună aprovizionare cu materiale şi în privinţa m odalităţii de întocm i­
tot ce e necesar desfăşurării nor­ re a evidenţelor operative, a pla­
male a producţiei. M aistrul trebuie n ifică rii muncii, a defalcârii sarci­
să evite orice fel de cheltuieli ne­ nilor de plan. Pentru a realiza cu
productive şi să asigure o folosire fel lucrează şi m aistrul Lucian Nas- nălăţire a activităţii economice a rie a dat în adele de consum 300 succes această îndrum are trebuie să
raţională a m aterialelor. După cum ta, de la Zlaina. La Geoagiu, mais­ unităţii în care lucrează. Ei fac me­ m p. de parchet şi 13 690 plăcuţe de se iniţieze ore de instructaj cu toţi
se vede, m aistrul constituie un pi- trulu i Constantin Georgescu, de la reu uz de form ula : „eu execut, nu izolaţii, care practic ny s-au mon­ m aiştrii in care să se indice practic
11 ţ o/*, nion principal al întregului meca­ şantierul nr. 4 Cugir, i s-a încredin­ sînt economist**. E un mod de a gindi tul. Tot în această perioadă a p lă tii cum trebuie rezolvate anum ite pro­
nism al producţiei. Pentru a-şi în ­ ţat spre execuţie un volum însem­ cît se poate de greşit, care aduce m uncitorilor circa 2.000 lei penlru bleme economice ce se ivesc pe şan­
deplini cu cinste sarcinile încredin­ nai de lucrări dc drum uri şi obiec­ prejudicii a ctivită ţii economice a operaţiuni neexecutate. Maistru) tier. De mare eficienţă vor fi şi
ţate, el trebuie in permanenţă să-şi tive agrozootehnice. Urmărindu-se şantierului. La Deva, nici un mais­ Muga Ni colac, de la lotul Că lan, ce conferinţele cu teme p rivind preţul
ridice nivelul de cunoştinţe teore­ atent consumurile specifice de mate­ tru nu urmăreşte operativ situa ţi3 aparţine de şantierul nr. 7 Haţeg, de cost, urm ărirea consum urilor
tice şi practice, să îmbine activita­ riale, felul cum sint întocm ite ra­ producţiei, la lucrările încredin­ deşi răspunde numai de execuţia specifice de materiale, de manoperă ;
tea de îndrum are practică cu o ci! poartele de lucru ale echipelor, aici ţate lor, a consum urilor de mate­ a două blocuri, dovedeşte m ultă in ­ să li se vorbească m aiştrilor despre
mai judicioasă evidenţă economică, s-au obţinut în 1963, pe lingă o pro­ riale, nu fac o eşalonare Judicioa­ diferenţă pentru costurile lucrărilor. funcţionarea u tila je lo r şi modul co­
pentru a avea în faţă, mereu reală. ducţie ritm ică, şi economii de circa să a lu cră rilo r pentru a pveintîm- Mu o dară au fost găsite rapoarte rect de decontare a producţiei a-
'Situaţia producţiei la locul de mun­ 70.000 lei. Cu deosebit interes mun- pina unele pierderi la materiale şi de activitate ale brigăzilor, semnate ceslora.
că de care răspunde. teşte şi tov. Aurel Jidavu, de la ace­ manoperă. M aistrul Dobozi Paul, de el, ce cuprindeau lucrări neexe­ Conducerea trustului regional,
laşi şantier. El are în permanenţă neurm ărind zilnic desfăşurarea lu­ cutate. O atitudine reprobabilă în prin personalul său, va urm ări in
Pe şantierele T rustului regional o evidenţă clară a necesarului de c ră rilo r la conducta de canalizare a această privinţă are şi maistrul M i­
de construcţii lucrează m ulţi m aiştri materiale pentru efectuaiea finisa­ oraşului Deva, a acordat cu „m ă ri­ hai Valma, de la şantierul din Pe­ v iito r cum se vor desfăşura aceste
care răspund acestor cerinţe. La lo­ jelor, pe fiecare luctare in parte. nimie* ore suplimentare, practic ne­ troşani. Venind deseori in slare de in stru iri ş» va lua m ăsurile cuvenite
tul Sebeş, ce aparţine şantierului nr. Şirul exem plelor bune se poate ebrietate pe şantier, părăsind locul care să conducă la îm bunătăţirea
lucrate, a semnat rapoartele de o*
5 din Alba lulia, m aistrul D um itru continua cu m aiştrii D um itru A n­ xecuţie ale brigăzilor, lăsînd incluse de muncă, cl nu veghează la bunul activită ţii economice a şantierelor.
Vom face totul pentru ca m aistrul
Antonescu se preocupă zilnic de bu­ drei, şantierul din Brad, Ion Vădu­ în ele lucrări neefectuate. M aistrul mers al activită ţii, la obiectivele în­ sâ nu fie numai un tehnician bun,
nul mers al producţiei In afară de va, şantierul Vulcan, Constantin M ihai Vizerner, tot de la şantierul credinţate sâ le construiască. Ace­ d şi un economist bun.
asistenţa tehnică pe care o acordă Albu, şantierul Petrila, Constantin din Deva, a provocat degradarea eaşi neglijenţă o dovedesc şi m aiştrii
la punctele de lucru, el işi întoc­ Teeuţâ, şantierul Petroşani şi a lţii. unor materiale de construcţii. Mais­ Covaci M elhior, Dobrescu loan, de Ing. GHEORGHE SEFER
meşte evidenţe de consumuri spe­ Aceştia îşi întocmesc grafice de exe- tru l M ihai Haneiu, care răspunde în la şantierul Petroşani, Gheorghe directorul T.R.C.H.
4JM IC|