Page 90 - 1964-03

Pag. 2 t Drumul socialismului Nr. 2876

D e pe întinsul II u

regiunii

Pregătiri pentru
îmbunătăţirea calităţii oţelului—preocupare Complexu[ C.F.R. ©
Petroşani declanşarea campaniei
de frunte a întregului colectiv P rintre fruntaşii în­ 13 împăduriri

Oe la s u M a c fia trecerii socialiste pe
Este bine cunoscut c i una din cele mai mari re­ g inerii secţiei noastre depun efortu ri stăruitoare pen­ anul 19G3 de ta com­ In prim ăvara acestui an I.F. Sc-be?
zerve interne, în oţelăriî, de reducere a preţului de tru aplicarea m ăsurilor am intite. Rezultatele obţinute plexul C.F.R. din Pe­ are de îm pădurit 1.300 ha. ter<F ■
cost şi in consecinţa de îm bunătăţire a a ctivită ţii eco­ de ei sînt dintre cele mai bune. De la începutul anu­ troşani, se numără şi degradate aflate in raza celor
nomice, este micşorarea pierderilor de oţel şi îm bu­ lui, pierderile de oţel au fost în fiecare lună sub cifra tovarăşul Watzek L«n- conic silvice — Sebeş, M iercurea’ Jrs-
nătăţirea calită ţii lui. admisă. De asemenea, rebutul a fost în continuă scă­ dislau, maistru elec­ tra, Alba lu lia şi Teiuş. M ăsurile lua­
A preciind cum se cuvine im portanţa va lo rifică rii re­ dere. Astfel, faţă de 2,18 la sulă realizat în luna ianua­ tromecanic P rin mun­ te din tim p au permis ca în prezent
si
zervelor Interne, conducerea tchnico-adim nislrativă a rie, in luna februarie procentul de rebut a scăzut la Trenuri cu tonaj sporif că perseverentă pro­ pregătirile pentru începerea acestei
buna pregătire
secţiei, cu s p rijin u l com itetului de sindical, a întocm it J,02 la sulă, ia r in prim ele două decade ale lu n ii mar­ Remorcaiea trenurilor cu tonaj fesională el contri­ campanii să fie terminate. Sînt pre­
un plan de măsuri menite să ducă la îm bunătăţirea tie la 1,70 la sută, faţă de 2,23 la sută admis. buie la realizarea în gătite uneltele necesare, cabanele şi
sporii constituie, pentru muncitorii
continuă a ca lită ţii oţelului. M ăsurile prevăzute în Cele mai bune rezultate au fost obţinute de echipele Depoului C.F.R. din Petroşani, o acest an a unor indiei caz.nrma m eniul pentru m uncitorii se­
acest plan au fost aduse apoi Ia cunoştinţa m uncitori­ conduse de p rim -lo p ilo rii A lexandru Stoica, Augustin preocupare permanenta. Ca urinare superiori în regula­ zonieri, ini ocolul silvic Alba lu lia
lor, făcîndu-se In ju ru l lor o vie agitaţie vizuală, con- M aier, Ioan Drăghin, Ioan Basiea şi m ulţi a lţii. S-au a acestui fapt, de la începutul anu­ ritatea circulaţiei tre­ a început scoaterea pu icţilo r de la
cietă, legală de angajamentele luate. De urm ărirea mai evidenţiat echipele din hala de turnare conduse lui şi piuă la dala de 15 marile a.c, nurilor. pepiniera din V inţul de Jos. Tot ia
a plicării m ăsurilor preconizate răspund direct maiştf-ii de D um itru Ci cal şi Pirva Gaşpar, care in luna m ar­ au lost remorcate un număr de 509 In fotografie: Mais­ acest ocol au fost recrutaţi pentru
electromecanic
trul
de schimb şi p rim -lo p ilo rii. tie nu au avut nici o abatere de la procesul tehnologic (renuri cu un tonaj In plus dc Watzek La d îs Iau, vc- împădurirea celor 450 ha teren, pes­
In urma întocm irii planului am intit, o atenţie spo­ de turnare, reducînd la m inim um şarjele în afara pro­ 73.485 tone. In acest Ici s-a teali- rificînd cu atenţie te I .-100 m uncitori care au fost orga­
rită s-a acordat elaborării oţelului destinat fabricării gram ului. La sporirea producţiei de oţel şi îm bunătă­ 7.at o economie de 34 locomotive funcţionarea electro- nizaţi în echipe şi brigăzi. S-au luat
ţe v ilo r de calitate superioară. In mod deosebit s-a in ­ ţirea calităţii lui, o contribuţie de seamă a adus-o pe distanta Petroşani—Slmeria şi mecanismului unui toate măsurile ca, în cel m ult două
retur.
sistat asupra dozării corecte a şarjelor, asigurindu-se schimbul condus de Ioan Achim , de la hala de pre­ macaz. săptăm ini, lucrările de îm pădurire
In faza de topire conţinutul prescris de carbon pentru gătire. M erită subliniată, colaborarea strinsâ ce există La obţinerea acestor succese o să lic terminate.
contribulie deosebită au adus-o me­
ca în faza de afinare sâ nu avem surprize nepUtcuie. între toate schim burile, de la inginer la m uncilor. canicii dc locomotive Emil Popa, Munca de pregătire a campaniei
Paralel, s^a intensificat controlul m aiştrilor şi şefilor XEN'IA ANDREESCU, ing tehnolog, îm păduriri este în toi si la ocolul .
de schimb asupra m ontării corecte a ansamblului* de CORNEL n A T IU , maistru oţclar, Dumitru Daju, Gheorghe Popan, vie din Sebeş. Pe.sie tot au fost luate
care au remorcai trenul 2.673 dc
turnare, respectata vitezei de turnare, operaţiuni ce IL IE IJLEOTU, pnm -topitor 2070 tone, cu un tonaj sporit de măsuri de scoatere a p u icţilo r din
pot uşor da naştere la perforări şi deci la pierderi de (din postul de corespondenţi 420 tone. Rezultate bune au mal pepiniere, idenrifloarea terenurilor de
metal. voluntari de la secţia O.S.M. II obţinui şi mecanicii Angliei C ili- pe marginea şoselelor si m alurile n u ­
Este îm bucurător faptul efi m uncitorii, m aiştrii şl in ­ a C.S. Hunedoara) riac, Francisc Rudeanu, Alexandru rilo r pentru a fi plantate cu plopi
Sdbdu şi a lţii Pe scenele căminelor cialtwraSe negri hibrizi, repede crescători.
9mm G LIG O R CRIŞAN CLEM ENT DODE V
mecanic instructor
Form aţiile cultural-nrtistiee ale că­ şef dc sector
Luncotu! de Jos m inului cultural s-au deplasat în (din colectivul subrcdacţicl
Economii de com bustibil satul Cureehiu, raionul Brad, unde voluntare Sebeş)
Prin folosirea /or/ci vii a /renu- au prezentat un bogat program artistic.
lui, buna intrefinere a maşinilor De o apreciere deosebită s-a bucurat, mai ales, programul brigăzii
prccLim şi remorcarea de trenuri artistice, precum şi soliştii vocali Pudica Benea si Constantin Gro/.a. încălţăminte peste
cu tona/ sporit, de la Începutul a- CONSTANTIN BO TIC I
cestui an şi piuă la dala dc 20 mar­ corespondent plan
tie a.c., la depoul de locomotive au
lost economisite 2.050 tone combus­ Elevii şcolii din satul T irnăviţa, îndeplinirea sarcinilor de plan şi
tib il convenf/ona/. Tirnăvifa raionul llia, sub îndrumarea cadre­ a «angajamentelor luate constituie o
Cu acest combustibil economisit lor didactice au prezentat la cămin, sarcină de onoare pentru întreg n>-
pot li remorcate un număr de 47 lectivul fa b ricii de încălţăm inte „A r­
trenuri pe distanta Simerio— Petro­ în faţa p ă rin ţilo r un program artistic, care a constat din recitări, dan­ deleana" din Alba lulia. Pentru în­
şani şi retur. Cete mai mari canti­ suri populare ete. făptuirea acestui obiectiv noi nu pre­
tăţi de combustibil convenţional au V lO n E I. A L B A cupeţim ntai un efort. In felul acesta
lost economisite de brigăzile de L O G IIIN DRAGOI am reuşit să producem pînă acum
mecanici de pe locomotivele corespondenţi peste plan, 733 perechi de încălţă­
150.1031, care In luna Ianuarie au minte, să economisim 352 m p. piele
economisit 46 tone combustibil, pre­ Pe scena căm inului cultural din şi 414 kg. talpă. Ana iMoldovan, Ioan
cum şi cete de pc locomotivele Afmaşul Mic satul Valea lepii, echipa de teatru Haţegan II, lolanda Mărginean, A le­
150.1013 şi 150 1014. care In luna a prezentat comedia intr-un act „Ca- xandru Angliei, Ştefan Dani, Ani'*a
februarie au economisit cile 43 re-i hoţul". In continuare form aţia de cor a interpretat mai m ul­ Ştefan şi alţi fruntaşi ai întrecerii so­
tone combustibil convenţional. te cîntece populare. Soliştii vocali M ăria Adam, Floarea Mihoc, Rusa­ cialiste îşi aduc un aport însemnat
IO AN ARIJFP, mecanic lio Jude, Ion Toderici si Petru G avrîlă, au interpretat cîntece populare. la îndeplinirea sarcinilor ce ne stau
FLOKEA H U M A ILA , tehnician V IO n E L CRIŞAN în faţă.
C H IT A B lL D E A
corespondent
(din postul dc corespondenţi
La regulatorul de circulaţie fabrica „Ardeleana" Alba lu lia )
Brigada artistică de agitaţie, orga­
O discuţie despre calitatea oţelului între m aiştrii Cornel Raţiu, A u ­ şi mişcare Bărbătent nizată şi pregătită de profesorii Eca-
In douăzeci de zile rel Stauciu, Ştefan Tripşa şi inginerii Xcnia Andrecscu şi Ioan Cioroianu. Lucrătorii din codrul R.C.M. (re­ ___________________ terina Duncea şi Valentina Nereia-
gulatorul de circulaţie şi mişcare), nu, de ta şcoala de 8 ani din Lupeni, a prezentat mai m ulte spectacole pe Succesele preparatorilor
La turnătoria veche a uzinei „V ic­ C u 12 zile m ai d e v re m e se străduiesc ca prin munca lor., su scena căm inului cultural din sat. La faz.a comunală a celui de-al V ll-le a
întrecerea socialistă,
A ntrenat în
toria" Călan întrecerea socialistă se asigure tuturor staţiilor necesarul concurs al fo rm a ţiilo r artistice de am atori, ea a ocupat prim ul loc. colectivul preparaţiei de cărbune de
desfăşoară intens în toate com parti­ M uncitorii, tehnicie­ celaşi tim p, indicele de tru Tomoni, Constan­ dc vagoane goale, in vcilerea în­ Pentru seriozitatea eu care se pregătesc şl pentru felul în care îşi ta Petrila a înscris pe graficele de
mentele de lucru. Drept rezultat, în nii şi inginerii sectoru­ utilizare a masei lem­ tin Dodii, V ictor Nci- curcării m ărfurilor prezentate la interpretează ro lu rile merită a fi evidenţiaţi a rtiştii am atori Constantin producţie noi succese. De la începu­
lunile ianuarie şi februarie planul lui de exploatare. .Ha­ noase a crescut cu 1,5 coni, şefi de paichete, It-anspo rt. Dalosin, Cornelia Bistrian, lovan Boia şi Nicolae Timişan. tul anului şi pină in prezent s-au
si angajamentele au fost depăşite, iar ţeg, conduşi şi mobi­ la sulă faţă de plan. Nuţu Raţ, şef de b ri­ Preocuparea permanentă mani- E M IL TC T ILE AN preparat peste sarcinile de plan cit ­
lizaţi de organizaţia de Peste planul prim u­ gadă complexă cu pla­ leslatd h tu de această problemă,
tn perioada 1— 20 m anie s-au turnat corespondent ea 14.000 tone cărbune de d iferite
peste plan cu 32 la sută mai multe partid, au reuşit să în­ lui trim estru s-au dat ta în acord global, Sep- a făcut posibil, cq de la începutul sorturi.
deplinească planul de 100 m.c. buşteni fag tim iu Ignat, inginer dc acestuj an şi plnă In prezent să lie
piese sanitare, cu 35 la sută piese me­ producţie pe trim estrul derulaj, 150 m c. lemn exploatare şi m ulţi Form aţiile din Baru Mare — echi­ O atenţie sporită se acordă şi îm ­
canice, cu 21 la sută radiatoare, cu l cu 12 zile mai devre­ celuloză, 150 m c. buş­ a lţii. încărcate şi transportate peste sar­ Baru M are pa de dansuri, brigada artistică de bunătăţirii ca lită ţii spălării cărbuni­
cinile de plan 123.473 tone mârluri.
5 la sută postamente băi etc., me. La producţia glo­ teni stejar gater etc. In G II A LB E A N U agitaţie şi soliştii vocali — au pre­ lor. Procentul de cenuşă a fost re­
IOSIF CRAŞCA bală planul a fost de­ întrecerea pentru înde­ tehnician Tot in această j>e noadă de timn. zentat mai m ulte programe în faţa cetăţenilor. La buna pregătire a dus cu 0,5 puncte, iar procentul de
rulajul vagoanelor dc mariă a lost
şef dc echipă păşit Cu 2,G5 la Sulă, plinirea planului şi a (din postul dc cores­ redus cu Q la şută, iar tonajul pe acestora, o contribuţie im portantă şi-o aduc tov. Elena Orzan, A lexan­ um iditate a fost îm bunătăţit cu 0 ,6
(din colectivul subrcdacţicl iar la producţia marfă angajam entelor luate pondenţi voluntari dc tren de marlu a crescut cu 7 la dru Buică şi Nicolae Somochisi, cadre didactice. M erită a fi de aseme­ puncte faţă de plan.
voluntare dc la U.V. Călan) cu 5,10 la sută. In a- s-au evidenţiat iov. Pe­ la I. F. Haţeg) sută nea scoşi în evidenţă a rtiştii am atori Stela Danciu, Olga Andraş, loarniş FETRU G A IN A
m uncitor
S-au evidenţiat în aceo.srd acti­ Drăgănescu, V aleiia Andraş, Gheorehe Popa şi «nlţ.ii. (din colectivul subrcdacţicl
T E O FIL V LY IC U
experienţa noastră în creşterea puilor vitate operatorii Iulian Buboi, Ion corespondent voluntare F ctrila)
lacobescu şi Victor Guseanu.
IO AN CRIŞAN
operator R.C.M.
M em brii gospodăriei colective din plasă de sîrmâ, capacitatea lui fiin d în ziua a 7-a şi a 10-a, ia r ouăle ne­
Orăştie au dobîndit o bună expe­ de 10.000 bucăţi ouă. De asemenea, corespunzătoare s-au elim inai. La Contribuţia inovatorilor
rienţă în ceea ce pi iveşte creşterea pentru verificarea tem peraturii şi prim ul control au fost înlăturate 7 Recompense
păsăiilor. De la un an la altul, ca um idităţii s-au procurat term om etre­ Ia sută din ouăle necorcspun/âton-
urmare a fa ptului că din această ra­ le şi higrom eirele necesare. Tim p re, iar la al doilea control 13 la sută. Zilele trecute, lucrătorilor din
mură s-au realizat venituri lot mai de patru zile am verificat cum sl» După 21 de zile, din cele 2.0 00 ouă stafia C F li Petroşani li s-au plutit
însemnate, noi am sporit continuu realizează şi cum se menţin tem­ puse la incubat au ieşit 1.300 pui, primele anuale pentru muncă ire­
num ărul lor. In anul 1902 am cres­ peratura şi umiditatea în camera in­ ceea ee reprezintă un procent de proşabilă pe 1963.
cut 10.000 păsări şi am obţinut cubator. Apoi, pentru o verificare ecloziune dc l!S la sută. Printre cei arc au prim it astfel
1 10.000 lei, ia r în anul trecui numă­ mai minuţioasă, am introdus, la în­ Cr urmare a rezultatelor bune do- de recompense se numără Iov. Sa­
ru l păsărilor a sporit la 12.000 iar ceput, pentru incubaţie, numai două bîndite am pus Ia incubat alte 10.000 bin Enăşescu şi Ioan luga, impie­
veniturile băneşti la peste 170.000 mii ouă Cunoscut fiind faptul câ bucăţi ouă. S întrm hotărîţi să acor­ gaţi dc mişcare, şefii dc manevră
Ici. • procentul de ecloziune este influen­ dăm toată atenţia acţiunii în tre p rin ­ Dumitru Murăref şi Ion Vladi-
ţat si de calitatea ouălor, înainte de se, astfel ca şi pe această cale să slav etc.
In planul de producţie pe acest an contribuim la sporirea efectivelor dc
am prevăzut să creştem 3.000 păsări a Ic pune la inc-ubnt acestea au fost păsări, si deci la continua întărire In total nu fost acordate premii
mntcă şi 22.000 pui de găină. Pentru controlate cu ajutorul ovoscopulni. economică a gospodăriei noastre co­ în sumă de 140.177 lei, fiecărui lu­
realizarea in bune condiţiuni a sar­ Pentru a obţine bune rezultate, în lective. crător premial revenindu-j o sumă
cin ilo r stabilite, consiliul de condu­ prima parte a incubaţiei s-a asigurat egală cu un salar tarilor lunar.
cere al gospodăriei a luat o serie dc o temperatură dc 30 grade Celsius IO AN STRICATU CONSTANTIN TEODOR
măsuri. Astfel, s-a amenajat o hală şi o um iditate de 55-00 In sută. In preşedintele G A. C. Orăştie impiegat de mişcare
(din colectivul snbredacţiei
cu o capacitate de 8.0 00 pui care a tim pul incubaţiei s-au efectuat de
fost compartimentată, fiecare padoc asemenea două controale de m iraj, voluntare Orăştie).
avînd o capacitate de 200 pui. Pentru
a asigura căldura necesară, in hală
s-au construit două sobe cu cotlon, CfinmtaţiL eonuuiei
iar în fiecare padoc s-au instalat
cite două becuri infraroşii. Ca aşter­ O a i a lor de „Fruntaş în gospodărirea satc- m aterialul prezentat de tov. Toan Va-
nut s-a pus un strat de nisip gros de lo ru unui număr de 20 colectivişti. silc, preşedintele sfatului popular a
10 cm., peste care s-au aşezat puie Zilele trecute, în sala căm inului AN A T IM A R reieşit aportul adus de cetăţeni la în­
tocate. Avînd asigurate din tim p cultural din comuna Dnia, raionul învăţătoare frumuseţarea comunei.
toate condiţiile, la 13 februarie am Sebeş, a avut loc o adunare popu­ (din postul de corespondenţi Pentru munca depusă tov. Alcx.nn-
adus prim a serie de pui din rasa lară la care au participat peste 350 di u Dodoc, Jlie Dinea, Ioan Popa,
„B royler". înainte cu 4 zile de a in­ cetăţeni din comună. Cu acest p rilej voluntari, comuna Baiu)
troduce puii în hală, aceasta a fost a fost prezentată o dare de seamă Aurica B itiu şi a lţii au fost răsplătiţi v
încălzită la 28 grade Celsius pentru cu p rivire la munca patriotică efec­ Cui eu insigna de „Fruntaş în gospodă­
a se putea asigura apoi o tempera­ rirea satelor*'.
tură constantă. In prim ele trei zile tuată anul trecut pentru înfrum use­ Cetăţenii comunei Cut au p a rtici­ V A S ILE G A L AŢA
ţarea comunei.
hrana p u ilo r a fost alcătuită din uru- pat recent la adunarea de «analiză contabil
ieli, ouă fierte, brînzâ, drojdie de După citirea dării de seamă a a- a rezultatelor obţinute amil trecut (din postul dc corespondenţi
bere, morcovi, lapte acru etc. Prin vut loc festivitatea înm înării insigne­ pe linia înfrum useţării comunei. Din voluntari G.A.C. Cui)
adm inistrarea acestor furaje în ra ţii,
ş tiin ţific întocmite, puii s-au dezvol­
tat bine. Obţinerea rezultatelor am in­ Succesele dobîndite nul trecut la cabinetul inovaţii din care 23 au
tite se dntoreşie şi unei bune orga­ Lăsind de o parte şoseaua naţio­ tn ultim a vreme de co­ tehnic, din care 67 au şi fost aplicate aducînd
nizări a m uncii. La puierniţă se lu­ joritate „ bucuria" liecărci zite. maşinilor electrice dc spălat rute şl an la altul succese tmi)ortante pe lectivul fa b ricii chim i­ fost aplicate in produc­ o economie antecalcu-
crează în două schim buri, iar ca în­ nală, drumul spre M unţii Sebeşului tn serile lungi de iarnă, cind din­ altor obiecte dc uz casnic. linia întăririi continue a gospodăriei ce din Orăştie, pe linia ţie, aducînd o econo­ lată mai mare de
grijitoare au fast stabilite colectivis­ însoţeşte apele repezi ale ţiu lu i cu spre v irlu l „SuriQnul'\ virilu l halea .Seara, oamenii dc aici merg In lo­ lor colective. asim ilării unor noi mie postcalculală de 250.000 lei. Nume ea
tele Eleonora Doanrâ, M aria Drăgan, acelaşi nume slrubălind „Valeu Fru­ cu Iurte învLtind cenuşa rece din calul căminului cultural pentru a-şi ... De peste 2.000 de ani au trăit produse de masă plas­ peste 2 m ilioane lei. Vasile Chisean, Gheor­
O tilia Bodea şi M inerva Rodea. Fie­ moasei'1. vatra, la lumina opaiţului, sătenii petrece timpul liber. oameni pc aceste locuri. Adevărata tică şi îm bunătăţirea A devenit un lucru ghe Lucit ian, II ie He-
care din ele are în prim ire cite 1.200 Trecind prin comuna Petreşll, dcu­ visau Iq o viată omenească. Aceste Copiii lor învaţă acum In institu­ vinfă, omenească, In care cei ce c a lită ţii' o xizilo r de firesc, obişnuit, ca in uiş, Nicolae Pepşanu,
pui. mul are o porfiune paralelă cu riul, visuri, care acum 20 de ani li se pă­ tele dc Invălăm inl superior, in şco­ muncesc să lic stâpîni pe munca lor, fier, sînt strîns legate munca lor, proiectanţii Ioan Gherman şi alte ­
In urma stu d iilo r făcute am ajuns pe a cărui ape se scurg spre labtica reau irealizubile, o dată cu 23 Au- lile medii sau prolcsionale. n-o trăiesc Insă decît de 20 dc ani. de introducerea tehni­ să se consulte cu masa le. sînt tot mai des în-
la concluzia că este necesar de a pro­ de cherestea din Sebeş şiruri ncslir- Sînt anii luminoşi ai tării, anii in cii noi, perfecţionarea largă de m uncitori, cei tîln ite în dosarele de
duce pui în cadrul gospodăriei. Dar şite de buşteni. La ct/iva ki/omeJri care energiile descătuşate ale popo­ procesului tehnologic care verifică în prac­ inovaţii. Prin munca
incubatoarele care ne trebuiau cos­ de Petrcşti. străjuit dc o pacte de C ~ k ! b < f t 0 » a i l n i î de fabricaţie şi aplica­ tică eficienţa economi­ lor, inovatorii aduc o
tau cam m ult. Am analizat ce posi­ înălţim i acoperite cu păduri Je fag, J@D8Silly8 rului dau viată sarcinilor trasate dc rea în producţie a unor că a inovaţiilor. Aşa coniribuţie însemnată
b ilită ţi avem si am stabilit, îm pre­ partid. procedee tehnologice a- s-a născut ideea, apoi la realizarea sarcini bir
ună cu specialiştii din gospodărie, să iar in cealaltă de albia rhilui, de o ...Curg şi acum la vale apele re­ vansatc. O mare parte inovaţia „F olosirii şla- de plan, la îm bunătă­
parte şi de alta a drumului se înşi­
amenajăm o cameră incubator. Am ră casele salului Sebcşcl, aşezare ve­ gust 1944 au început să devină rea­ Lucrind la labricile din Pcltcşti şl pezi ale riului. Pc malurile lui nu din înnoirile am intite triului de rodocrozită Ia ţirea c a lită ţii produse­
trecut apoi la construcţia acesteia pe litate. Situindu-se in fruntea luptei Sebeş, în exploatările forestiere, oa­ se mai aud suspine şi scrişnclul ne­ s-au făcut pe seama fabricarea sulfatului lor,
dimensiunile 3/4 m. şi cu o înălţime che de 2.000 de ani, locuită de oa­ pentru o viată mai bună, comuniş­ menii se reîntorc acasă cu autobuze putinţei. Apele repezi, duc acum dezvoltării m işcării de de mangan", m odifica­ In fotografia de niai
dc 3,5 m., realizând sistemul de în­ meni harnici care in trecut trudeau tii din Sebeşel au arătat conccnlăfe- fură a mal fi nevoiţi sâ parcurgă freamătul bucuriei şi al veseliei ce­ inova ţii şi raţionalizări. rea sistem ului de <im- sus ing. Eugen Oan-
călzire prin sobe cu cotlon. A lim en­ amarnic la pădure, In labrici/e pa- nilor, drumul spie lericire. zeci de kilom etri pc jos. Munca de concepţie, de bnlare a oxizilo r de fie r cea şi tehnicienii M ihu
tarea acestor sobe se face din afară ironilnc sau pe pămin/ut bor/utuşi­ In scurt timp belşugul a începui sâ Truditori in trecut pc ogoarele al­ lor catc-şi trăiesc tinereţea. Este ti­ coordonare şi îndrum a­ si a .sistemului de agi- Sergiu si Stan Duşma­
în scopul de a nu ajunge fum tn lor, peni tu a-şi duce /raiul de Pe o intre şi in acest sut. I)c o parte şi de tora, (atonii din Sebeşel sînt astăzi nereţea celor 20 dc prim ăveri pe care re revine desigur in ­ tare în euvelc de reac­ nii, din postul nostru
cameră. locuitori; din satul meu natal o tră­ ginerilor. Mişcarea dc ţie a pigineuţilor sau de corespondenţi, con- Y
zi pe alta. Casa din lemn, ucoperilu atlet u drumului, locul căsuţelor şn- slăpim pc m-arcle ogor al gospodă­
Pentru uniform izarea temporal urii iesc o luturi dc toii cetăţenii patriei inovaţii şi raţionalizări introducerea unor ma­ sultîndu-se asupra pro­
si prim enirea aerului din interior, cu şindrilă or; cit paie. bucata de luedc l-au luat casele noi, construi­ riei agricole colective. Pe tarlalele socialiste. este însă o satcină n triţe eu un număr m ul­ iectului unei noi Inova- f
s-au instalat două ventilatoare, iar mămăligă şi ceapa zdrobită cu pum- te din cărămida. Curentul electric dă unite, cu Qjutoml mecanizatorilor de N. AFRAPT întregului colectiv. Şi tiplu de cuiburi. ţii — m atriţe cu cui­
in vederea aşezării otiălor s-a con­ nul, acestea erau pentru mareo ma­ viufă zecilor dc aparate de radio, la S.M.T., colectiviştii obţin dc la un student — Sebeşel tocmai în aceasta re­ A nul acesta, la cabi­ buri m ultiple pentru a-
fecţionat un ra ft cu 50 de rame din zidă izvorul celor 99 netul tehnic au fost telîerul de masă plas­
Inovaţii înregistrate fi­ înregistrate deja 29 de tică.