Page 91 - 1964-03
P. 91
4
Nr. 2876 Drumul socialismului Pag. 3
S crisori de la secretarii organizaţiilo r de partid Să îndrumăm şi să sprijinim activitatea
Ţ in în d se£âiBia fiecărei gospodării colective C O O P e R A
(Urmare din pag l-o) atenţia com itetului raional de partid. RETEZATU
d e ps'eBpîmiseplife c©sistiBiişiîi®ia va rea diverselor probleme economico M uncind astfel, noi vom reuşi să asi
gurăm o conducere din ce iu ce mai
şi organizatorice. In ceea ce pri^eşio competentă, să acordăm un sp rijin H A Ţ E G
mai consistent şi diferenţiat gospo
în adunarea de dare de .seamă şi tima vreme s-a analizat, de exem sau cerc. M em brilor din biroul or asigurarea cu cadre a acestor uni d ă riilo r colective pentru ca tonte să
alegeri a organizaţiei noastre, nu plu, felul cum îşi îndeplinesc sarci ganizaţiei de bază li s-au repartizat tăţi, trebuie spus că aici au fost aleşi devină unităţi puternice, înfloritoare. v z e c id ă ă i w zrw M jd a căzzrtzicdc/caiT t^
meroşi m em bri şi candidaţi de partid nile ce le revin ca membri de partid în acest sens. sarcini concrete. ca preşedinţi cei mai buni colecti
au cerut să fie luate măsuri pentru tov. Ionel Fraţi lă, A urel Vraciu, Ni- Aşa cum ni s-a cerut de către co vişti şi s-au repartizat să lucreze NOTA R EDACŢIEI
a ridica neîncetat nivelul muncii de coiae Oargu şi a lţii. m unişti în adunarea organizaţiei de cadre de ingineri şi tehnicieni cu o După cum este cunoscut, proble
partid, pentru a organiza şi desfă O grijă deosebită a manifestat or bază pentru dare de seamă si ale practică îndelungată în agricultură. ma rid ică rii tuturor gospodăriilor co
şura în mod mai susţinut munca po ganizaţia noastră de partid pentru geri, ne vom strădui să ridicăm ne După cum se vede, metodele de lective la nivelul celor fruntaşe con
litică de masă in vederea îmbunătă continua îm bunătăţire a disciplinei încetat nivelul m uncii de partid în ajutorare a gospodăriilor colective stituie o sarcină de mare însemnă
ţirii a ctivită ţii economice. In muncă. In această p rivinţă s-a instituţia noastră, să traducem în mai puţin dezvoltate sînt m ultiple. tate pentru organizaţiile de partid dc fitesCaki eU. CuxZtăsus Ccu
In cadrul instituţiei noastre — D i pus un mare accent pe munca edu viaţă ‘prevederile h o tă rîrii elabora Şi cu toate că nu a trecut decît o la sate, pentru, consiliile de conduce » a d t / c o l e A f o t o ,
recţia regională P.T.T.R. — organi cativă dusă cu fiecare om in parte. te cu acest prile j, să luptăm pentru lună de Ia stabilirea şi începerea re şi pentru tonte cadrele tehnico-
zaţia de partid nu are dreptul de M em brii biroului organizaţiei de a fi respectate fără şovăire intere aplicării m ăsurilor stabilite, rezulta inginereşti din agricultură. Deschi ® REPAPA/H CEASOQ/ ,
a controla munca conducerii adm i partid discută mai des cu m uncito sele statului, pentru a mobiliza în tele nu au în lîrzia t să se arate. Ast zând această rubrică, redacţia îşi pro
nistrative in tru cit ea are rază de ac rii, tehnicienii, funcţionari! oficiu tregul colectiv la obţinerea unor noi fel, la ora actuală aceste gospodării pune ca în mod periodic să trateze 3 INCALIAMIHTE IA COMANDA,
tivita te în întreaga regiune. Acest lui şi D irecţiei regionale P.T.T.R,, în şi im portante succese în înfăptuirea se numără prin tre unităţile din ra în coloanele ziarului cele mai d i
lucru nu înseamnă însă că organiza deosebi cu cei tineri, veniţi mai de sarcinilor trasate de partid. ionul nostru care au transportat în verse aspecte ale muncii pentru r i 0 RlPADAZH MOTOClCl [T£,
ţia de bază nu poartă răspunderea curînd să lucreze la P.T.T.R. pentru rîm p cele mai mari cantităţi de gu dicarea tu tu ro r gospodăriilor colec
pentru starea de lucruri existentă, a Ic cunoaşte nevoile, îi ajută in D A V ID BOZAN noi dc grajd. tive la nivelul celor fruntaşe. In s c o m a / / i M m u M / N i t
pentru activitatea ce o desfăşoară îndeplinirea sarcinilor. Birou) orga secretar al organizaţiei Aplicarea în practică a întregului acest scop solicităm pe tov. secretari
oamenii, pentru ceea ce este bun sau nizaţiei de bază, ţinînd seama de dc bază P.M.R plan de măsuri in vederea rid ică rii ai com itetelor de partid si ai orga PMWU BARBA// FCMU,
rău în cadrul instituţiei noastre. Ţi- calităţile profesionale, de rezultate Direcţia regională P.T.T.R, tuturor gospodăriilor colective la n i n izaţiilor de bază de la sale, pre
nind seama de asemenea cerinţe, ca le obţinute în muncă a făcut condu Iluncdoara-Deva velul celor fruntaşe va sin mereu în şedinţii de gospodării colective, b ri 0 APT IC O LC DL
primă sarcină ce ne-am propus-o de cerii adm inistrative unele propuneri gadieri, şefi de echipe. în g rijito ri-
a o realiza după alegerea noului b i privind repartizarea unor membri şi m ulgători, mecanizatori, cadrele teh SLCOJOCA Pi/ .
rou, a fost aceea de a ajutn — fără candidaţi de partid la locurile cheie nice din agricultură, pe toţi factorii
a substitui conducătorii instituţiei din procesul de producţie. care concură la buna organizare a
— colectivul pentru a munci mai co Un loc im portant în educarea mun T © a £ e p r o d y s s § @ muncii din unităţile socialiste ale n-
ordonat, mai operativ în scopul rea c ito rilo r şi funcţionarilor instituţiei g rie u ltu rii regiunii să scrie ziarului
lizării sarcinilor de plan. de a m ani noastre il ocupă conferinţele, expu despre exeperienţa u n ită ţilor fru n ta
festa mai multă g rijă faţă de satis nerile etc. In organizarea lor am a- de câSifafg superioară şe, să critice deficienţele să facă
facerea în cele mai bune condiţiuni cordat un sp rijin mai concret şi e- propuneri pentru îm bunătăţirea acti
a cerinţelor publicului. Am concen fieaee com itetului sindicatului. Ele v ită ţii. Pornind dc la posibilităţile
trat în acest scop atenţia tuturor sînt prezenţa te în slrinsă legătură La începutul acestui an, colectivul cu diploma de „Brigadă fruntaşă în economice ale fiecărei gospodării se
m em brilor şi candidaţilor de partid cu activitatea noastră practică. Prin de muncă de la secţia m arochinărie întrecerea socialistă" pe anul 19G3, pot trim ite m ateriale cu p rivire !a
asupra sarcinilor principale care au conferinţe am urm ărit să explicăm a fabricii „Căprioara" din Sebeş, s-a explică m uncitoarelor R afila Oberan, folosirea raţională şi intensivă a pă-
stat în faţa instituţiei, am pus în personalului răspunderea ce-i revi angajat să dea numai produse de ca Ioana Mihăilescu, Ioana A lbu cum m m tului, utilizarea creditelor pen
faţn conducerii adm inistrative unele ne în cadrul instituţiei, să ajutăm pe trebuie să lucreze pentru a da nu tru cum părări de animale, despre
probleme im portante de a căror re fiecare m uncitor, tehnician, funcţio litatea I-a. De atunci au trecut aproa măsurile întreprinse pentru sporirea
zolvare depindea îmbunătăţirea acti nar să înţeleagă mai bine im portan pe trei luni. Se respectă oaie anga mai produse de calitate bună, care producţiei de cereale si de furaje, ÎNTREPRINDEREA R AIO N ALA
vită ţii unor servicii şi sectoare. De- ta muncii sale. De o mare eficaci jam entul luat ? sint defectele şi cum pot fi ele re probleme ale organizării muncii etc.
indalu ce s-a observat că în cadrul tate s-a dovedit a fi şi programele Faptele dovedesc că da. In cele mediate. M aria K le tt le-a arătat Este bine ca materialele să cuprin
sectorului „masa de verificare '1 tre prezentate de către brigada a rtis ti aproape trei luni m uncitorii din sec practic m uncitoarelor Viorica A iloa- dă şi propuneri in legătură cu valo DE INDUSTRIE LO CALA H A Ţ EG
burile nu merg bine, biroul orga că de agitaţie. In lumina hotărîrii ţia m arochinărie au executat numai ie, Andron Fecheteanu şi tovarăşei rificarea mai deplină a tuturor re
nizaţiei de partid a atras atenţia con adunării organizaţiei de bază elabo produse de calitate superioară. Cum Dorica Herlea cum să-şi organizeze zervelor de sporire a producţiei agri
ducerii asupra necesităţii aplicării rată cu p rile ju l adunării de dare de au reuşit ? munca. cole.
unor măsuri dure să ducă In îm bună seamă şi alegeri, această brigadă a In secţia m arochinărie s-a încetă angajează imediats
tăţirea muncii. In mod operativ a fast reorganizată în luna decembrie — La dobîndirea acestui succes — ţenit un obicei bun. înaintea in tră
intervenit biroul organizaţiei de ba 1963. De atunci, ajutată şi îndrum a ne-a inform at controlorul tehnic de
ză şi in vederea îm bunătăţirii acti tă de către com itetul sindicatului, calitate, tov. Gheorghe Dumitreasa ri: în procesul de producţie a unul — un şef serviciu tehnic;
v ită ţii serviciului de telegraf, semna- brigada desfăşoară o activitate rod — au contribuit to ii m uncitorii. In nou model, controloarele de calitate A G E N D A
lînd conducerii adm inistrative unele nică. In programele prezentate au secţia noastră m ajoritatea m uncito prezintă în faţa m uncitoarelor ca — un tehnician I mecanic;
deficienţe rare existau in organiza fost evidenţiaţi numeroşi tovarăşi si rilo r au urm at cursurile de c a lifi racteristicile lui, părţile componen
rea si desfăşurarea muncii telegrn- tovarăşe ca loan Popa, Ileana M un te. După aceasta, şefele de brigadă, RADIO un tehnician I C. T. C.
f işti lor. Ne-am preocupat de aseme tean, Ana Niculcscu, Viorica Ispas, care şi de ridicare a ca lifică rii pro care au un nivel ridicat de cunoş 28 [MARTIE 19G4
nea de a ajuta în mod deosebit acti dar... si criticaţi, tov. Steliona Fusca, fesionale. Comunişti cum sînt Roz.i- tinţe profesionale, arată m uncitoa Angajările se fac în co/iclijiile H.C.M, 1O53|1960
vitatea pei'sonalnlui centralei telefo Elena Chirn, Ana Mărgulescu şi alţii. na Navradi, M aria K lett, Gertrude relor detailat cum trebuie executat PROGRAM UL I: 5,06 Piese in
nice, avindu-se în vedere rezolvarea Biroul organizaţiei de bază a în Probsdorffer, Elena Sasu şi m u lţi a l noul produs. terpretate de fanfară; 5.35 M uzi Informaţii suplimentare se primesc la telefon j
în modul cel mai operativ a convor drum at şi s p rijin it com itetul sindi ţii, care au o experienţă bogată în că populară; 6,10 Muzică de estra nr. 14 Haţeg.
b irilo r telefonice. catului în popula liza rea celor mai muncă, s-nu ocuput în permanentă In vederea elim inării definitive a dă, 0.45 Muzică uşoară; 7,06 Cin-
Pentru a ridica sim ţul de răspun buni lucrători care s-au evidenţiat de ridicarea ca lifică rii m uncitorilor rebuturilor, obţinerii în permanentă tece şi jocuri populare: 7,30 Sfa
dere nl m em brilor si candidaţilor de in întrecerea socialistă. cu mai puţină experienţă. a unor produse de calitate supenînu- tul m edicului; -8,16 Din cîntecele
pailid pentru munca ce le-n fost în De asemenea, s-a străduit ca în a- ră. în secţia m arochinărie s-n ex ţărănim ii noastre colectiviste; 8,30
credinţată. am cerut unora dintre cest an să organizeze mai bine în- De cele spuse de tovarăşul Gheor- tins controlul tehnic de calitate ?n- Muzică din opere; 9,00 M elodii
aceştia să prezinte în adunările or vâlâm întul de partid. S-a îm bună ghe Dumitreasa ne-am convins. L a terfazic. în acest scop. în rîndul con X
ganizaţiei de pailid sau în faţa bi tăţit de asemenea controlul exerci una din mesele de lucru. Margareta tro lo rilo r de calitate au fost prom o populare; 10,30 Muzică uşoară? A
roului rapoarte şi inform ări. In ul tat asupra activităţii fiecărui curs Apolzan, şefa unei brigăzi distinsă vaţi m uncitori cu o înaltă calificare 12,20 In săli şi pe stadioane; 12,30 Măsuri de tehnica securităţii muncii î
Muzică populară oltenească; 14,10
profesională, care au un dezvoltat Solişti de muzică uşoară; 15,45
gust estetic. Pentru continua ridicare Recitalul sopranei Iolanda M ărcu- la zidăria aparentă la înălţimi
Lucrări pentru artistice de agitaţie a ca lifică rii profesionale a acestor lcseu; 1G.10 Cîntâ orchestra de .........................
m uncitori în cadrul secţiei se fac pe
riodic instructaje, exam inări şa. muzică populară „C indrelw l" din ţ . «v* . i j *
Sibiu; 17,00 Muzică corală rom i-
Casa regională a creaţiei populare gerea sînt extra.se din cele mai bune ce de agitaţie săteşti. Lucrarea mai O măsură care şi-a dovedit efica- nească; 13,<0 Interpreţi de muzi
a pus In dispoziţia instructorilor b ri texte de brigadă din întreprinderile conţine un ciclu de texte satirice şi ritalea în ceea ce nriveşte îmbună
găzilor artistice de agitaţie din ora şi in stitu ţiile din ţara noastră. Sem epigrame, precum şi un ciclu de poe tăţirea calită ţii produselor a fost re că populară: Emil Gavriş şi Nicu
şele şi satele regiunii o serie de noi nificativ este fragm entul in titu la t zii ale poeţilor noştri contemporani, organizarea brigăzilor. In afară dc Slănescu; 19.00 Almanah ş tiin ţific ;
lucrări. M ajoriiuiea dintre acestea „P atriei mai m ult metal" (Din pro inspirate din vjaţa satelor, iar în în 19,25 Muzică dc estradă — pro y ţ * y ' vj
sînt editate de Casa Centrală a Crea gramul brigăzii artistice de agitaţie cheiere sînt publicate eîteva lucrări aceasta. în aproape toate sălile sec gram oferit de Radiodifuziunea
ţiei Populare şi au ca scop orienta de la secţia I furnale a Combinatu dramatice scurte, pentru echipele să ţiei s-au luat măsuri ca suprafaţa din Monte Carlo; 20,10 Muzică
rea instructorilor de brigăzi în rea lui siderurgic Hunedoara). lată şi teşti de teatru de am atori şi pentru de producţie să fie mai bine folosită. uşoară şi de dans de Nicolae C hir-
lizarea unor spectacole de calitate. eîteva versuri : teatrele de păpuşi. Tn sala de confecţii s-a trecut la în culescu; 20,43 M elodii populare
Una dintre aceste lucrări, deose La aic patriei dorinii locuirea m obilierului v rH ii cu altul cerute de ascultători; 21,15 Car 'L 'î f '. t W
b it de preţioasă, este „îndreptarul Noi dâm meteo mai mult mclai, nou, mai corespunzător. Tot nici, s-a ,J
instructorului brigăzii artistice de Cu inimile mai fierbinfi, Pe lingă aceste lucrări, Casa re instalat sî este în curs de a se pune net plastic; 22,13 Muzică dc dans. m
agitaţie". O asemenea lucrare, p ri Decit dogoarea din turnai. gională a creaţiei populare a m u lti în funcţiune o bandă rulanlă.
ma de acest gen din ţara noastră, Frumoase sînt şi versurile : „D ra- plicat şi difuzat la casele raionale CINEMA
conţine un bogat material teoretic gă-i regiunea niea“ (Din programul de cultură culegerea de texte lite Organizaţia de partid s-a preocu
care lămureşte o serie de probleme brigăzii artistice de agitaţie a Fa rare intitulată „De la noi din Hune pat de întărirea rîn d u rilo r .sale. Ca 28 M A R TIE 1064
în legătură cu rostul şi sarcinile b ri doara". Ea cuprinde pe lingă o serie urm are în momentul de faţă cir^a D EV A : Călătorie in aprilie — c<-
găzilor artistice de agitaţie. Pot fl de materiale extrase din programele 45 la sută din totalul m uncitorilor nemulogralul „P a tria 1; Tu eşti m i
întîln ite aici o serie de capitole cai c in sprijinul aclivîşfilor sînt membri şi candidaţi de partid. nunată — cinematograful „A rta " ;
definesc trăsăturile specifice ale aces celor mai bune brigăzi de agitaţie D atorită acestui fapt controlul. în PETROŞANI: Medicamentul care
tor form aţii, conţinutul programelor, culturali din regiunea noastră, texte realizate ucide seria l şi li — cinematogra
condiţiile realizării unui bun pro de către m em brii cercurilor literate. drumarea, sp rijin u l dat de organiza ful „Republica''; Cascada diavolului
gram. O mare parte din spaţiul lu Instructorii brigăzilor artistice de ţia de partid s-a îm bunătăţit. La fie —■ cinematograful „7 Noiembrie" j
cră rii este rezervat rolului pe care bricii „V id ra " din Orăştie, unde se agitaţie au datoria de a folosi din care tex: de muncă com uniştii sînt ALBA lU l.t : Trei plus două — ci
îl au instructorul brigăzii, colectivul spune printre altele : plin aceste materiale, îmbogăţind ast exemple bune de urm at, se preocupă nematograful „ V ic to ria M o a rte a In ZIDARI I Cereţi sa vi se confecţioneze schele corespunzătoare c u i
de creaţie si colectivul de interpreţi. Pruni.O verde ca cicoarea fel repertoriul fo rm a ţiilo r eu lucrări cu sîi\g şi pasiune de ridicarea cali Insula de zahăr — cinematograful balustrada, seîndura de bord, podină şl scări de acces, cu mină c u -£
Sînt apoi larg explicate m odalităţile Regiunea Hunedoara artistice de actualitate care vor aven, fică rii profesionale a m uncitorilor. „23 August"; SEBEŞ: Ah, acest ti renlă.
de realizare a spectacolului, etape Mult c m'tndră şi frumoasă fără îndoială, o sporită eficienţă agi Colectivul dc muncă din secţia ma nerel — cinematograful „Progresul";
le de pregătire şi alcătuirea scena Cu holde mari şi mănoase, tatorică şi educativă în rînd u rile oa Niciodată — cinemulogralul „Sebe Pregăliţi-vă locul de muncă, puneţi sculele $1 m aterialele în o r - f
riu lu i. Tot aici sint indicate speci Cu păduri şi cu izvoare m enilor muncii. rochinărie este hotărit să obţină în şul"; ORAŞTIE: Babei Ic pleacă io dine. Nu îngrăm ădiţi m aterialele " pe schele^ Evitaţi lucrul pe aceeaşi J
ile literare utilizate în programul Si cu ape curgătoare, v iito r succese tot mai frumoase, să război — cinematograful „P atria"; verticală. Folosiţi barierele Ia bobu ri.
de brigadă. Cu cetatea ei de loc CORNFLIU RUDA racă din marca fabricii o chestiune Scrisoare de la o necunoscută — ♦
Studierea acestei lucrări şi pune Din corc otelul sco/ metodist principal la Casa de onoare. — cincmafograhil „Flacăra"; H A DULGHERI ! Respectaţi norm ele de tehnica securităţii $f proiectele £
rea in aplicare a indicaţiilor care se Pentru maşini şi tractoare regională a creaţiei populare D. LUPAŞCU ŢEG : Ucigaşul plătit — ci pentru confecţionarea schelelor şi boburilor,
dau, este o datorie a tuturor instruc- Să dâm mi nd re Io: ogoare. nematograful „Populat"; BRAD:
to ri'o r de brigăzi. Cartea ajulă oe La Pclrila şi Vulcan Valsul nemuritor — cinematografiii MECANICI TROLIŞTI I înainte de începerea lucrului verificaţi ca- Z
toţi activiştii culturali la îm bunătă Dau că r lui ne peşte plan „Steaua roşie"; ILfA : Regina sta
ţirea calitativă a programelor biigă- Cocscrici di a Colan înaintea fa zei raionale tici de benzină — cinematograful bl uri le tro liilo r. Chemaţi electricianul de serviciu în caz de d e fe cta re ^
"■lor artistice de agitaţie. Ce nlioreşic an dc an. „I.amina" -, SfMEIUA : Electr a — ci a instalaţiilor electrice. întrebuinţaţi semnalizările pentru manipularea %
Recent, în sala „7 Noiem brie" din lor prezentate, a fi mai temeinic pre
nematograful „ Mureşul" ; ZLAT- platform ei bobului.
Brad, din in iţia tiva casei raionale de gătite brigăzile artistice dc agitaţie din NA; Povestea /xintofiorului de X
O altă lucrare trim isă brigăzilor Culegerea „C înlă inim ă in mine* cui iută, a avut loc o trecere în revis Valea Bradului şi a cooperativei „M o aur — cincma/ogralul „M uncito , *
artistice de agitaţie din în tre p rin este dedicată brigăzilor artistice de tă a form a ţiilo r artistice ale cămine ţul", echipele de dansuri populare de rul"; LONEA: La vtrstn dragostei
deri şi in stitu ţii se intitulează „îm i agitaţie sătesli. Lucrarea cuprinde în lor culturalo şi unor in s titu ţii din ra la Mu.suriu şi Mesteacăn, precum şi ■ — cinematograful „M inerul"; TE-
place să privesc uzina". Ea cuprin prim ul rînd o selecţie din poezia soliştii vocali Florina Lupea (Valea tUS: Chermeza — cinematograful
de o serie de texte literare pentru populară contemporană. Uii alt ca za oraşului, cu scopul de a se vedea Bradului, M aria Crisciti (Mestea „V ictoria"; APOLDUL DE SUS:
brigăzile artistice de agitaţie ale sin pitol al culegerii este consacrat pro stadiul pregătirii lor pentru faza ra Camelia — cinematograful „23 A u
dicatelor. Se remarcă aici texteie gram elor necesare brigăzilor artis ională a celui de al V ll-le a concurs căn) şi solistul dansator Gheorghe gust" -, CALAN : Lupent 29 — cinc-
„Brigada şi... productivitatea mun tice de agitaţie. La selectarea aces Ltipu (Musariu). mutogralul „Tabăra I.C.SJI.".
cii", „In tre noi a rtiş tii" şi alte tor lexte s-a ţinut scama ca ele să se artistic al am atorilor, etapa a 11-a, M AR IN STAN
scenete şi momente vesele. poată adapta, după loc şi îm preju ce va avea loc curînd. directorul Casei raionale de
M aterialele care alcătuiesc cule- rări. de către toate brigăzile a rtis ti S-au dovedit, în urma spectacole cultură — Brad ..c o n s u m a t o r i!
X t - ■ -
C O N V O R B I R E j i j J J J U I l i B k
în întreaga ţară întrecerile Spartn-
chiadei Republicane. La Deva ce se
Activităţi sportive permanente va l ace ?
— Este cunoscut faptul eă in cin
stea celei de a X X -a aniversări a
In ultim a perioadă, In Deva au fast ultim a perioadă au fost reameuajatc încheierea tu rului se ailă in frunte eliberării patriei de sub jugul lascist
organizate mai multe întreceri spor două popicarii, patru terenuri dc echipele Diriamo Deva şi Horea LYjs- s-a organizai o întrecere dc mare
tive la care nu fost antrenaţi sule handbal, 6 terenuri de volei, iar mu- tu r la egalitate de puncte. L'a rezul amploare, prima Spartachiadă Repu
de oameni ai muncii. In felul acesta, joritaiea asociaţiilor şi-au procurat tai al organizării acestor campiona blicană. Consiliul clubului nostru a
pasionuţ.ii sportului au avut prilejul garnituri de şah, mc.se de tenis şi te, peste 4.000 de tineri şi tinere sînt pus un accent deosebit pe organiza
să-şi petreacă tim pul liber in tr-un alte materiale şi echipament sportiv. angrenaţi într-o activitate sportivă rea întrecerilor prevăzute în regula
mod plăcut, util. Pentru a cunonste Merită a li evidenţiate consiliile aso competiţională dc lungă durată. Aş ment. Astfel, au fost organizate des
unele amănunte în legătură cti aces ciaţiilor Voinţa, Rapid, M inerul, Sa vrea să amintesc s p rijin u l acordat chiderile festive la toate asociaţiile
te probleme, am avut o convorbire nitarul din Deva, C.F.R. şi Ştiinţa Si- în organizarea întrecerilor de către sportive Ia care au participat peste
eu tov. M ihai Bâmilcscii, activist nl meria şi altele. Avînd asigurată baza antrenori, instructori voluntari şi 4.000 de oameni ai muncii, iar la în
treceri s-au înscris peste 7.000 tineri
clubului orăşenesc U.C.F.S. Deva, materială, secţiile pe ram uri de spori profesori de educaţie fizică. A ntrena
Prima întrebare adresată interlocu din cadrul asociaţiilor au antrenat rea unui număr sporit de oameni ai si tinere. In unele asociaţii cum sînt
torului nostru s-a referit Ia preocu ia campionate un mare număr de muncii în practicarea sportului a Voinţa, Mureşul, Progresul, Construc
participanţi obţinîndu-se unele re dus la creşterea secţiilor afiliate, torul din Deva, Horea Ci istur şi al
parea consiliului în privinţa organi
zării întrecerilor. zultate valoroase. De o bună popu sportivilor legitim aţi şi clasificaţi. In tele, au început întrecerile pe ram uri
laritate s-au bucurat ram urile spor prezent avem GD secţii afiliate, 730 sportive. Spre exemplu, asociaţia Vo
— Avînd in vedere sarcinile tra sportivi legitim aţi şi 952 sportivi cla
sate de prima conferinţă pe tară a tive atletism, volei, şah, popice, te inţa a antrenat la tenis de masă 53
U.C.F.S. privind cuprinderea maselor nis de masă şi fotbal. Bine au orga sificaţi. participanţi, asociaţia M ureşul G
largi de oameni ai muncii în prac nizat campionatele asociaţiile spor — Spuneaţi eă antrenarea mai echipe de popice, asociaţia Progre
ticarea sistematică a e xe rciţiilo r fi tive Constructorul, Flacăra, Voinţa, m ultor tineri în activitatea sportivă sul a antrenat m ulţi tineri la a tle
zice, consiliul clubului orăşenesc, Corvinul din Deva şi C.F.R. Simeria. de masă a dus la creşterea nivelului tism etc. Trebuie să menţionez, de
P lin /grija com isiilor orăşeneşti pe sportului de performanţă... asemenea, că o serie de participanţi
sub îndrumarea com itetului orăşe şi-au trecut m ajoritatea norm elor
anilor
— Desigur.
In
perioada
nesc de partid, şi-a propus să orga ram uri de sport au fost mai bine or 19G3-19G4 au fast obţinute unele re pentru insigna de polisportiv. 0E PJ100USEIH005TSĂIE
ganizate campionatele orăşeneşti la
nizeze în condiţii din cele mai bune disciplinele ailetism , volei, şah, te c m :
campionatele asociaţiilor sî ale ora zultate valoroase pe plan republican. Tn încheiere aş vrea să arăt că con
nis de masă, popice, fotbal şi bas
şului la cit mai multe ram uri spor chet. Iată eîteva dintre ele. Locul I pe siliu l clubului nostru sportiv este ho- DEVA-HUNEDOARA
tive. In acest scop, majoritatea aso ţară obţinut de echipa de volei fete tâ rît ea în anul 19G4, sub îndrum a
c ia ţiilo r si-nu organizai campionate — Care a fost comportarea echi a asociaţiei Flacăra la campionatele rea com itetului orăşenesc de partid, VALEA 25UUJI CÂLAN •
la cel puţin patru ram uri angrenînd pelor 'i republicane şcolare, promovarea
— La atletism din cele eîncî echi echipei de volei lete „C orvin ul" in să facă ca mişcarea sportivă din ora
oamenii muncii într-o activitate per pe participante, pe prim ul loc la faza categoria A, locul IV pe ţară la cam şul Deva să cunoască o dezvoltare A-IUUA‘ GHELÂR *
manentă. Pentru buna desfăşurare a orăşenească s-n clasat form aţia aso pionatele republicane şcolare la bas şi mai mare, pe măsura condiţii lot
întrecerilor, consiliile asociaţiilor ciaţiei sportive Progresul, la sah, chet, obţinut de echipa de fete a sco CUC1RŞI SSfiERtA
s-au preocupat de asigurarea bazei echipa Sanitarul, Ia popice echipa lii sportive de elevi şi m ulte altele. create de partidul şi statul nostru.
materiale corespunzătoare. Astfel, in M inerul, la fotbal pe prim ul loc după — In perioada actuală au Început V. A LBU