Page 93 - 1964-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI V A l

cJ-mkold LţLPt n&i uieeese Tn numărul de azi

» r- t— g - • __________
• Festivalul de teatru „A
In entuziaste adunări, colectivele minelor Laponi şi Uricani au prim i1 X X -a aniversare a e liberării" ;
E, M. Lupeni ieri distincţiile acordate in întrece rea socialistă desfăşurată pentru în­ o Cum înlim pinăm prim ă­
vara ? ;
• 53.242 TONE CĂRBUNE deplinirea sarcinilor de plan în anul 1963. C olectivului Exploataţii mi­ ® Combaterea dăunătorilor
COCSIF1CAB1L PESTE niere Lupe ni i-a lost decernat Slcugul roşu şi diploma de întreprindere din semănăturile dc cereale
PLAN. fruntaşă pe Iară în ramura industriei extracţiei de cărbuni, iar colectivu­ (pag. Z -a);
• 2.646.867 LEI ECONOMII lui Exploataţii miniere U/icani diploma de unitate evidenţiată pe Iară In ® In fo rm aţii dc partid ;
SUPLIMENTARE. aceeaşi ramură. • Angajam entul socialist —
cuvînt de onoare ;
E. M. U ricani M inerii de la Lupenl şi Uricani s-au angajat să Intimpine cea de-a « F lorile lito ra lu lu i
XX-a aniversare a eliberării patriei cu importante succese in realizarea
• 25.406 TONE CĂRBUNE (pag. 3-a) ;
COCS1EICAB1L PESTE planului de producţie. Ei şi-au exprimai holătireu de a munci în viito r cu • Dc peste hotare Librăria noastră nr. 20 din oraşul Brad este vizitată zilnic de un
mare număr de cumpărători, care găsesc in standelc Inimos orinduile, cur­
PLAN. şi mai mult entuziasm, de a pune in valoare noi rezerve interne, in ve­ (pag. 4-aj. tea prelevată. O rdinci şi cură{eniei II se adaugă corectitudinea şi amabi­ Agendă de mantă
• 1.193.000 LEI ECONOMII derea creşterii continue a producţiei şi productivităţii muncii şi a îmbună­ litatea cu care lucrătorii de aici îi întîm pină pe iu bitorii cor///.
SUPLIMENTARE. tă ţirii calităţii cărbunelui.
Destinaţia:
M e ritu l s u ire g u lu l ©ulectly Valea Prahovei
In pragul zilei, dimineaţa se ivi
a fo6 t depăşit cu 11,8 la sută. Prin lui ; sem nificative sînt şi realizările însorită, veselă, pregătită să ves­
In anul 1963, colectivul de muncă unor brigăzi şi sectoare Spre exem­
de la Exploatarea minieră Lupeni a folosirea combinelor, a plugului şi plu, m ajoritatea producţiei dc căr­ tească o zi cu soare, cu adieri prl-
extras 53 242 tone cărbune cocsifica- havezelor s-a tăiat mecanizat 105 316 bune dală peste plan a provenit din Sesiunea a XlII-a Pentru ofeSărîi măvăratice. Străzile oraşului se im -
bil peste plan, reuşind să sporească tone cărbune, ceea ce reprezintă cu sectarul H I, care s-a situat aproape plm iră repede cu pesltipii vesti­
randam entul cu 53 kg cărbune pe 4 5 .000 tone mai m ult decît era sta­ întotdeauna în fruntea întrecerii ; a Sfatului popular regional C olectivul secţiei hidrotehnice a mentar al sulelor de pietoni ce se
post, faţă de planul stabilit. Spori­ b ilit in iţia l La Exploatarea m inieră C om binatului siderurgic din H une­ îndreptau grăbiţi spre locurile de
Lupeni s-a experim entat pentru p ri­ sectorul de investiţii a realizat pla­ muncă. Prin acest dutc-vine conti­
rea producţiei şi acţiunile între p rin ­ nul anual de producţie cu aproape moerat popular, mai ales în anul doara, îndrum at perm anent de o r­
se, pentru reducerea cheltuielilor de ma oară în Valea Jiu lu i plugul pen­ 2 luni mai devreme. Pentru acestea, Ieri a avut loc cea de^a X lII-a trecui, în regiunea noastră au fost ganizaţia de bază P.M.R., a pârtiei- j nuu, se iviră citeva grupuri de a-
producţie s-au soldat cu 2.646.867 lei tru cărbune. Acolo unde a fost fo ­ peste 2G0 m ineri, tehnicieni şi in ­ sesiune a Sfatului popular regional. dolescenfi. Nu purtau cu ci mapele,
economii la preţul de cost. Aceste losit acest u tila j modern s-a realizai gineri au p rim it insigna de fruntaş Cu acest p rile j tov. Cornel Stoica, obţinute succese deosebite pe linia pat cu entuziasm la acţiunea de co- ( şcolare, ca dc obicei. Dc astădală,
realizări au la bază munca, iniţia tiva un randam ent de două ori mai mare in întrecei'ea socialistă. In această vicepreşedinte al Com itetului execu­ îm bunătăţirii sănătăţii populaţiei. lectare a fierului vechi. O prejioasâ | după îmbrăcăminte le dădeai allă
şi preocuparea colectivului, din rîn- decit înainte. situaţie e greu de ales care sint cei tiv al Sfatului popular regional a Totodată au fost scoase in evidenţii contribuţie şi-au adus-o tovarăşii j idcntitulc : excursionişti. Erau elevi
dul căruia s-au a firm at m ulţi m ineri In dorinţa de a contribui la pro­ mai harnici dintre cei harnici. To­ prezentat raportul Com itetului exe­ şi unele deficienţe asupra cărora loan Fanu, Gheorghe Tnponescu, J ai şcolii medii „D ecebar din Deva
harnici movarea tehnicii noi, m inerii, in gi­ tuşi, citeva succese ies puternic în cutiv cu p rivire la starea de sănătate trebuie îndreptată atenţia. loanchim Duduia, loan Cîrlan, Va- care au pornit in excursie. E doar
Sub îndrumarea com itetului de nerii şi tehnicienii au făcut 127 pro­ evidenţă. Brigada lui Sabin G liionn- a populaţiei din regiunea Hunedoa­ Pe marginea raportului au hiat sile Romaşcan, A do lfi Şerban, Irina vacantă şi tn această dimineaţă
partid, conducerea exploatării a or­ puneri de inovaţii şi raţionalizări, că s-a angajat să extragă anul tre­ ra pe am il 19611. A fost scos in evi­ Culula şi alţii. C oleclivul secţiei a însorită din pragul prim ăverii un
ganizat o largă acţiune pentru valo­ din tre care 73 au fost aplicate in cut 7.500 tone cărbune peste plan ; denţă faptul că in anii regim ului dc- ixuie la discuţii mai m ulţi deputaţi autocar a pornii din centrul oraşu­
rificarea rezervelor interne, care pot producţie, perm iţînd realizarea unor pînă la urmă şi-a depăşit angaja­ şi invita ţi. Ei au făcut propuneri pre­ reuşit sa colecteze cantitatea de lui Deva cu destinaţia: Valea Pra­
contribui la îndeplinirea ritm ică a economii de peste 500 000 tei. Prin mentul cu 2 485 tone. O rtacii lui „Doina A r “ ţioase cu p rivire la continua îm bu­ 20 400 kg fier vechi, pe care l-a şi hovei. In drum ul lor cei 40 de elevi
planului, cu cheltuieli minim e. In contribuţia inovatorilor s-a trecut la Ghioancă loan au realizat 7,021 tone expediat o ţe lâ riilo r din cadrul ace­ vor cunoaşte lata nouă a oraşelor,
acest sens, atenţia m inerilor s-a în­ reîm părţirea optimă a abatajelor peste plan, faţă de 5.500 tone cit pre­ la Ţebea nătăţire a a ctivită ţii medico-sanitare luiaşi com binat. pitorescul dc ncegalol al V ăii Pra­
dreptat spre citeva probleme p rin ­ frontale din stratul 5, blocul 4, a vedea angajamentul. Realizări fru ­ din regiunea Hunedoara. Apoi, se­ hovei, vor poposi la Perla Bucc-
cipale printre care : buna organizare fost rezolvată problema rcarm ării moase au obţinut şi brigăzile con­ Orchestra c!e muzică populară siunea a aprobat o hotărîre cores­ V. nRERAN QÎIor, vor vizita Muzeul Dnltana.
a locului de muncă, extinderea teh­ su itorilor în tim pul transportului şi duse de m inerii Petre Constantin, „D oina Argeşului" a prezentat re­ corespondent vor cunoaşte locurile istorice, Iru-
nicii noi, reducerea consumului de altele. foan Aslău, D um itru Vlad, Kîss L a -j cent în sala căm inului cultural din punzătoare. muse(i/c patriei.
lemn. Pe această linie s-au înregis­ La Exploatarea minieră Lupeni s-a dislau, Balasz Ferenczi şi multe al­ febea, raionul Brad, un reuşit spec La Casa pionierilor *
trat rezultate dintre cele mai fru ­ redus anul trecut consumul de lemn tele. tacol la care au participat m ineri, Au terminat însămînţatul din epoca întîia
moase. A nul trecut s-a arm at cu ar­ cu peste un inelru cub la 1000 tone colectivişti şi fam iliile acestora.
m ături metalice cu 2370 m.l. galerii cărbune extras faţă de planul sta­ M in e rii din Lupeni şi-au luat im ­ Folosind tim pul prielnic din ul­ ţaţe 12 hectare cu mazăre pentru Instructorul Ion Gonea u sosit
mai m ult decît era prevăzut, iar pla­ b ilit. portante angajamente şi pentru anul Cei 500 de spectatori, care au par­ tima vreme, colectiviştii din Gîrbova, boabe. 15 heclare cu sfeclă de zahăr, Astăzi, membru cercului radio şi
1964. Pînă acum s-a şi realizat
o
nul la susţinerea modernă in abataje Sînt evidente succesele colectivii- ticipat la spectacol, au apreciat prin raionul Sebeş, au term inat ieri insă- 6 hectare cu sfeclă furajeră şi alte aulo-molo vor vizita magazinul cu
parte dintre acestea. Sem nificativ vii aplauze programul reuşit al ar mînţăi ile din epoca întîia, fiind p ri­ R heclare cu ovăz pentru furaj. De piese aulo-molo. Vor alta alte tai­
este faptul că m ulţi dintre fruntaşii tiştilor de la „D o in a Argeşului". ne ulc meseriei ce au prins s-o în­
Roadele riimiciifăfii anului trecut s-au evidenţiat in în­ m ii pe regiune în executarea aces­ menţionat că ovăzul furajer a fost drăgească.
trecere şi în acest an. ION B lR N A tor lucrări. tnsămînţat în teren desţelenit care Alături, tn sala cercului mi inilor
in anii trecut! nu producea nimic. De
Colectivul de muncă de la E M . cră rilo r de investiţii, de dcsrhiJere Pentru obţinerea unor noi succese! corespondent voluntar Astfel pînă acum au fost in.sâmin- asemenea, tot pînă ieri, colectiviştii Indcminaticc, luliana Ghexan, A ti-
Uricani a reuşit să încheie anul 19G3 şi pregălii'e pentru ca ele să mear­ au fast organizate acţiuni în scopul» de aici au însăm niţat şi o suprafaţă gona Cr istov ici şi alte cileva pio­
cu un plus de 25.406 tone, iar in anul gă cu un pas inainiea producţiei. extinderii tehnicii avansate, iar la Creşte numărul de abonamente niere lac artă cu acul şi a/a. Pa
în curs să extragă peste sarcinile A ici au fost repartizaţi să lucreze cabinetul tehnic s-au înregistrat noi de 15 hectare cu floarea-soarelui care etamina imaculată brodează pitici,
stabilite 8.891 tone de cărbune. Aces- m ineri cil o bogată experienţă cum propuneri de inovaţii şi raţionalizări la ziare şi reviste era prevăzută pentru epoca a doua. ciupercule, puncte romineşti. Pafa
le rezultate se datoresc e fo rtu rilo r sînt Toma Tokeş, M ihai C hîrilâ, loan Colectivul minei Lupeni apreciază In executarea la tim p şi in bune de masă, şerveţelele si cclehlta
depuse de întregul colectiv de m un­ Ueş, Petru Gheorghiu şi a lţii, care însă că are la îndemină im portante Comitetul sindicatului de la fa b ri­ abonamentelor la ziare şi reviste a condiţiuni a însăm înţărilor din p ri­ piese Io care lucrează vor comple­
că al exploatării de a spori lună de şi-au depăşit lună de lună sarcinile. rezerve pentru a dobîndi realizări pe ca de b irt ie din Petreşti, raionul fost mai mare cu 100 faţă de luna ma epocă s-au evidenţiat mecani­ ta în curind exponatele din v itri­
lună productivitatea muncii in aba­ Astfel li s-au asigurat m inerilor fro n ­ măsura aprecierii de care se bucură J Sebeş, acordă atenţia cuvenită râs- ianuarie. S-au evidenţiat în această zatorii M ihai Dember, Gheorghe nele cc împodobesc dc jur impte
taje. Astfel, s-a reuşit ca in luna fe­ tu ri corespunzătoare de lucru. Pe Sub i iul ruinarea organizaţiilor de p în d irii presei în rind u rile muncito­ muncă difuzorii voluntari Paraschi- Grozavii şi loan M artini precum şi tur perefii odăii.
bruarie din acest an să se realizeze lingă aceasta, cadrele tehnice s-au bază P M I1. se desfăşoară o susţi­ rilo r fa bricii noastre. El analizează va Z am fir, M aria Pctrişor, M aria colectiviştii llie Comşa, Nicolae Albu D inlr-o allu sală se aude sunet
cea mai ridicată productivitate — preocupat îndeaproape de aprovi­ nută activitate pentru punerea în va­ periodic cu difuzorii voluntari si­ Piesa şi a lţii de trompete, ritm de tobe M icii
1,510 tone pe post faţă de 1,440 pla­ zionarea brigăzilor cu materiale. loare şi a acestor rezerve, aşa ineît tuaţia abonamentelor şi dă indicaţii D U M ITR U CRINTEA etc. GIF CRĂCIUN prieteni ai instrumentelor muzicale
nificat. Drum ul ascendent al produc­ Este cunoscut faptul că in primele anul 1964 să fie şi mai bogat în re­ pentru îm bunătăţirea m uncii de mecanic iepelă, lac de pe acum pregătiri
tiv ită ţii muncii nu putea fi realizat zile ale lun ii unii m aiştri sint re ţi­ zultate. viitor. (din postul dc corespondenţi preşedintele G A.C. din pentru sărbătoarea internaţională
Insă, dacă din partea colectivului nuţi pentru rezolvarea unor proble­ S. PASCU Datorită activi lăţii desfăşurate, în voluntari dc la fabrica Gîrbova a oamenilor muncii — l Mai.
nostru de muncă n-ar fi existat o me adm inistrative. Pentru ca şi in lunile februarie şi martie, numărul de h irtie Petreşti)
preocupare deosebită pentru înde­ aceste zile brigăzile de m ineri să fie CURSURI DE C A LIFIC A R E In calendarul de mîine
plinirea ritm ică a planului, nu nu­ îndrumate cu competenţă s-a luat PENTRU M U N C ITO R II
mai lună de lună, ci şi în fiecare de­ măsura ca personalul tehnic şi ingi­ C m planul trim estrial îndeplinit Pe această bază s-a produs peste FORESTIERI Agenda vacantei dc primăvară e
plan o im portantă cantitate de fon­
cadă. neresc din serviciile funcţionale, pre­ Anul acesta, în sectorul economiei bogată. Pentru to ii elevii din regiu­
cum si adjuncţii şefilor de sectoare, tă, ceea ce a permis ca planul tri­ forestiere vor fi pregătiţi prin cursu­ ne s-a pregătit un program var tal.
La începutul anului trecut comite­ mestrial să fie idealizat cu 5 zile
tul de partid a analizat cauzele pen­ să se preocupe îndeaproape de bunul Trustul m inier Deva pecte reţeta de încărcare şi graficele înainte de termen. rile de calificare de scurtă durată Instructiv şi recreativ Cei mici da
tru care două luni consecutiv, în mei-s al producţiei. Astfel s-a asigu­ de evacuare, să asigure agregatelor circa 15 000 de m uncitori pentru me­ la şcolile din Deva, Bretea Streru-
prima decadă exploatarea a rămas rat m inerilor asistenţa tehnică, s-a U nităţile T rustului m inier Deva funcţionarea cu param etri optim i ; Colectivul de furnalişti a acordat seriile de m olorişti pentru fierăstraie lut. Lonca, Sebeş, Anlnoasa vor a-
în unnă cu peste 1000 tone de căr­ îm bunătăţit aprovizionarea cu mate­ au fost dotate în acest an cu noi ma­ la oţelării cresc in dicii de utilizare atenţie şi reducerii consum urilor spe­ mecanico, funicularîşti, tractorişti fo­ vea in tiln iri cu em it basmelor Iul
cifice şi îm bunătăţirii c a lită ţii fon­
bune. M ăsurile luate atunci ca re­ riale iar disciplina s-a îm bunătăţit şini şi u tilaje ; dc asemenea, aici s-au ai cuptoarelor, la laminoare se re­ restieri, sortatori de m aterial lemnos, Creangă. Cei dc la Cristur, vor Iaca
paraţiile şi lucrările de întreţinere sim ţitor. aplicat in producţie metode avansate duc tim p ii de o p riri pentru schim­ tei. In acest fel, consumul dc cocs mecanizatori pentru şantierele de cunoştinţă cu cetatea de loc a Hu­
să fie execuiate la tim p şi de bună Conducerea tehnică a exploatării de lucru. Ca urmare, s-a realizat o bări de caje. Astfel, pe graficele a fi­ a fost redus cu 8 kg pe tona de fon­ construcţii forestiere, lăeuitori, an- nedoarei socialiste, cu oameni/ tur­
calitate, să fie pregăti le din tim p şi conducerile sectoarelor, la indica­ productivitate cu peste 7 la sută mai şate la locuri vizibile, săgeţile in d i­ tă, la preţul de cost s-au obţinut eco­ sambloi i de furnire, m onlatori de natelor şi ai cuptoarelor veşnic in ­
front uri de rezervă în fiecare sec­ ţia com itetului de partid, au sta b ilit mare decît cca planificată. Acest lu­ catoare urcă mereu. Pinâ în prezent, nomii de peste 1.0 0 0 .0 0 0 lei, iar pro­ mobilă etc. cluse. Elevilor şcolii medii „ Dece-
tor, să sc respecte întocmai graficul la începutul anului planul concedii­ cru a permis depăşirea sim ţitoare a 5 dintre secţiile com binatului : l-a centul de declasate a fost redus sub bai“ din Deva, un specialisl Ic va
de concedii şi al iele, au stat mereu lor. Hespectîndu-se această măsură planului de producţie. Pînă ieri, pe şi a Jl-a furnale, lam inorul de 800 jum ătate din cifra admisă. Form aţii artiosîice în schimb vorbi despre arhitccluta tomîncas-
In atenţia conducerii tehnice a ex­ plecările în concediu au fast astfel întregul trust, s-au dat peste planul mm, O.S.M. nr. 1 şi oţelâria elec­ că, prietenii lilc ta tu rii vor tace cu­
ploatării. In aplicarea acestor mă­ eşalonate incit să nu fie descomple­ trim estrial al producţiei m arfă pro­ trică au marcat un succes deosebit Fabrica chimică O răşfie de experienţă noştinţă intr-o seară literară cu
suri conducerile tehnice ale sectoa­ tate form aţiile de lucru. duse în valoare de 4.200 000 lei. De — îndeplinirea înainte de termen a La data de 26 martie, colectivul „C ordovaniiu lui Ion Lănctănjan,
relor au fost îndrum ate îndeaproape Rezultatele acestor măsuri n-au asemenea, ieri a fost îndeplinit pla­ planului trim estrial. fabricii chimice din Orâştie şi-a rea­ In aceste zile, între fo rm a ţiile ar­ tar iu b itorii muzicii din Petroşani,
d? organizaţiile de partid. In adună­ în tîr/ia t sa se arate încă din anul nul trim estrial al producţiei globale lizat planul producţiei globale şi tistice ale căm inelor culturale din lo­ DevQ, Iscroni, Miercurea, Bretea
rile generale com uniştii au analizat trecut, cu excepţia a două luni, pla­ pe trust. Cele mai frumoase rezul­ Secfia furnale de la marfă pe prim ul trim estru. De sub­ calităţile Dra.şov şi Boz, din raionul Strei sc vor In iiln i cu neasemuite­
felul in care şefii de brigăzi, loti nul extracţiei de cărbuni a fost în­ tate au fost obţinute de colectivele Sebeş, a avut loc un rodnic schimb le piese muzicale a lu i Gcorge
m em brii de partid, se achită dc sar­ deplinit şi depăşit lună de lună, în exploatărilor m iniere Ghelar, Tclitic, Uzina „V ic to ria " Călan lin iat faptul că în lunile ianuarie şj de experienţă. Astfel, fanfara, echi­ Encscu şi Ciprian Porumbescu.
februarie s-au obţinut peste sarci­
cinile de producţie. fiecare decadă Şi dacă cu citeva luni Deva şi Zlaşli, care şi-au îndeplinit nile planificate economii în valoare pa de dansuri populare şi soliştii din Oraşul Tg.-Jiu va găzdui intr-o zi
Dînd viaţă in d ic a ţilo r com itetului in urmă in exploatare erau unele înainte de termen sarcinile de plan Furnalîştii din Călan au desfăşu­ Draşov au prezentat un bogat pro­ sule de elevi din comuna Iscroni.
de partid, conducerea tehnică a ex­ brigăzi ce nu-şi realizau planul, luna pe prim ele trei luni ale anului. rat anul acesta o susţinută activitate de 452 000 lei şi beneficii de peste gram artistic la Boz, iar echipa de Acolo ci vor vizila combinatul fo­
pentru realizarea tu tu ro r ind icilor 500.000 lei. teatru din Boz s-a deplasat la Dra­ restier, labrico de conlecfii, ior In
ploatării s-a preocupat îndeaproape februarie a fost încheiată de toate
de crearea unor fron turi de rezervă, brigăzile cu planul depăşit. C.S. Hunedoara de plan. După cum ne spunea tova­ Rezultatele dobîndite sînt o urmare şov unde a interpretat, cucerind bi­ unropierca oraşului vor tace cu­
gata oricînd să intre în exploatare. Ing. ÎO AN SARAU răşul Nicolae P illy — adjunctul şe­ a organizării mai judicioase a m un­ nemeritate aplauze, piesa de teatru noştinţă cu colectiviştii şi Cu avu-
Aceasta a impus intensificarea lu­ şeful E.M. Uricani Colectivele de muncă din cadru! fului de secţie — anul acesta s-a cii, u tiliz ă rii din plin a capacităţii „Neam urile*1. lia lor din G.A C., comuna laşi.
CS. Hunedoara desfăşoară o între­ realizat cea mai bună constanţă a m aşinilor In procesul de producţie La reuşita acestui schimb de expe­ Filele calendarului vacantei se
cere însufleţită pentru realizarea cu mersului furnalelor din u ltim ii ani nu fost aplicate măsuri tehnico-orga- rienţă o însemnată contribuţie şi-au întorc mereu. Si fiecare duce cu ea
succes a angajam entelor ce şi le-au Acest lucru, cit şi funcţionarea cu o nîzatorice eficace. La secţia mase adus sfaturile populare şi gospodări­ o zi bogată In aefiuni educative şi
luat la începutul anului. In acelaşi temperatură a acrului insuflat rid i­ plastice, de pildă, s^a extins folosirea ile agricole colective din ambele co­ recreative cote va tace ca agenda
scop ei traduc în viaţă noi măsuri cată şi constantă, au permis realiza­ m atriţelor cu un număr sporit de mune. acestei vacante dc primăvară să fie
tehnice şi organizatorice, menite să rea unui indice de utilizare cu ci-r- cuiburi ia r la secţia I-a s-a acordat IOAN M O LDO VAN mai variată şi mai plăcută ca o ri­
le facă munca mai rodnică. Furn.v a 70 kg fontă pe m.c. volum util de o atenţie maî mare v a lo rifică rii su­ (din postul de corespondenţi ei nd.
liştii bunăoară, se străduiesc să res­ furnal mai mare decit cel planificat. perioare a m ateriei prime. voluntari Draşov) LU C IA LJCIU

lenit 20 ha. din cele 26 planificate.
Creşterea @ispa#afe$ei arabile — De asemenea, la G.A.C. din Stremţ La concret
lesaexxxaB oeezzj
s-a desţelenit o parte din teren, răm i-
nînd ca aceasiă lucrare să se mai In cadru) sectorului I P I P.
« sas#efaă sie m are iasem aatate efectueze pe incă 11 ha. La celelalte Livczeră, in spatele allclierulut
gospodării colective
nu se observă
însă o preocupare susţinută pentru de forjă, există un ventilator,
Folosirea raţională şi deplină a pă fineţe şi păşuni slab productive. Pentru acest an, in raionul Alba extinderea suprafeţei arabile Numai acţionat electric, „am plasat"
m intu lu i constituie un factor de mau Destinind terenurile respective pen­ s-a prevăzut să se extindă supra­ aşa se explică faptul de cc la G A.C. t:iIr-un mediu umed. Peste el
însemnătate pentru dezvoltarea in tru cultura plantelor de nutreţ, nu­ faţa arabilă cu 237 ha. Avantajele şi din Cistei şi Straja s-au desţelenit se mal aruncă şi z.tjura rczulLu
tensivă şi m ultilaterală a producţiei meroase gospodării colective au spo­ necesitatea desţelenirii terenurilor suprafeţe destul de mici, iar la C ri- lă la arderea cărbunilor.
agricole. In vederea u tiliz ă rii cu ma­ rit sim ţito r producţia de furaje, asi- >lab productive şi cultivarea lor cu rău, Şard, Bucerdea etc., nici nu s-a
xim um de eficienţă economică a pă- gurînd o hrănire tot mai bună a ani­ plante furajere reies in evidenţă în­ început această lucrare.
m înlului, p o triv it condiţiilo r locale malelor îndeosebi pe tim pul perioo deosebi dacă ţinem seama de faptul Ţinînd seama de făptui că prin
de soi şi clim ă existente, in raionul Jei de stabulaţic. Astfel, la gospo­ că prin aceasta se asigură obţinerea desţelenirea suprafeţelor planificate
Alba s-au întreprins o serie (le ac­ dăria colectivă din D rîm bar, din cele unui num ăr de UN şi a unei canti­ şi cultivarea lor cu plante-de nutreţ
ţiuni, între care un loc însemnat i) 17 ha. desţelenite, pe 4 ha. s-au cul­ tăţi de albuininâ digcstibilă de ci­ gospodăriile colective respective au
ocupă term inarea in anul trecut a tivat sfeclă şi morcovi fu ra je ri, iai teva ori mai mare faţă de cazul cind posibilitatea să asigure o cantitate
lucrări lor de organizare a te rito riu ­ restul suprafeţei a fost ocupată cu terenurile respective ar rămine in sporită de furaje, este necesar ca or­
lui. Pe această bază s-au stabilit, in ­ borceag masă verde. Ce au cîştigat categoria actuală de folosinţă. In ganizaţiile de partid (lin aceste uni­
tre altele şi categoriile de folosinţă p iin aceasta colectiviştii din D rim - vederea- realizării sarcinii de creş­ tăţi să acorde un s p rijin si o îndru­
a terenului în padrul fiecărei gospo­ bar? Un sim plu calcul ne arată că tere a suprafeţei arabile, in acest an mare concretă consiliilor de condu­
dării colective. La întocmirea schiţe­ numai de pe suprafaţa cultivată cu s-au sta b ilit gospodăriile colective cere ale G.A.C., determ inîndu-le să
lor de organizare, specialiştii au avut sfeclă furajeră s-au obţinut a p ro xi­ care vor trebui să execute această ia măsuri pentru realizarea în între­
în vedeere ca in prim ul rind să fie mativ 15000 UN şi peste LOOO kg lucrare, iar evidenţa suprafeţelor gime a planului de creştere a supra­
valorificate posibilităţile de creştere albumină dîgestibilă. care, folosite tn destinate spre a fi desţelenite a fost feţei arabile. Este convingător în
a suprafeţei arabile — principala ca­ hrana anim alelor asigură obţinerea adusă la cunoştinţa conducerii S.M.T. această privinţă exem plul o fe rit de
tegorie de folosinţă a terenului, jn a cii\:a 2.790 kg. carne sau 27.900 I. Alba, pentru ca să se orienteze mai unităţile agricole care in anul trecut
urma term inării lu crărilor de orga­ lapte. Trebuie subliniat faplul că de bine in repartizarea u tilaje lor agri­ s-au preocupat eu răspundere de du­
nizare a terenului, consiliu! agricol pe suprafaţa respectivă, înainte de a cole necesare. P rintre gospodăriile cerea la îndeplinite a acestei acţiuni.
raional Alba a întocm it un plan de se cultiva cu plante furajere (sfeclă) colective a căror suprafaţă arabilă In plus, trebuie ţinut seama de fap­
acţiune privin d creşterea suprafeţei se obţineau de 10 ori mai puţine uni­ va creşte cu 22-49 ha. se numără colo tul că prin cultivarea în această p ri­
arabile, plan care a fost defalcat pe tăţi nutritive. Asemenea exemple ne din Bucerdea. Henig, Cricâu, V in ţjl
ani şi pe gospodării colective. oferă şi gospodăriile colective dîn de Jos, Şard şi altele. mă vată a celor 237 ha. cu plante de
P otrivit prevederilor acestuia, in Şard, Stremţ, Henig şi altele, care In Cunoscind însemnătatea acţiunii de nutreţ se poate obţine o cantitate de
Mecanicul Puica» Constantin, de la Atelierele „A rdealul" din Alba- anul trecut suprafaţa arabilă a raio­ prim ăvara anului trecut au desţele­ extindei'e a suprafeţei arabile şi fo­ furaje de cel puţin 5 ori mai mare, — Dacă mă mai Un mult
lu lia , execută lucrări de oaJuate şi îşi depăşeşte planul zilnic cu 5 la nului a crescut cu 105 ha. Extinde­ nit suprafeţe însemnate de teren pe losind tim pul prielnic pentru lucru adică cu citxra 750.000 UN în plus, halul ăsla, vor rămine în ,
rea suprafeţei arabile s-a făcut în­ care le-au cu ltivat cu plante de nu­
£utfl- Foto ) V. ONOIU, din această prim ăvară, la gospodă­ faţă de ceea ce se realizează în pre­ nu“ de aer.
deosebi pe seama desţelenirilor de treţ. ria colectivă din V inţ s-au şi desţe­ zent de pe suprafeţele respective. Desen de V. M IH AlLEi