Page 94 - 1964-03

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2877

Festivalul raior&âi âe teatru Seminar cu acfivu! eylfural ia m e m m A om m iiM W M w

In zilele de 21 şi 22 martie a.c., în munale a concursului V II — etapa a A G E N D A
„A XX -a aniversare a eliberării'' comuna Vata de Jos a avut loc un doua — şi activitatea depusă de b i­ RADIO
seminar cu activul cultural din raio­ blioteci în concursul al Ill-le a „B i­
nul Brad. La acesta au participat di­ blioteca în slujba construcţiei socia­ 29 M A R TIE 1964
In prezent, pe întreg cuprinsul re­ interpretat cu măiestrie piesele „Lan­ liste". PRO GRAM UL I : 8,06 „Z I de
ţul m anevrelor" de Ştefan Haraiam b rectorii de cămine culturale şi biblio­ In cadrul m anifestărilor practice,
giunii se desfăşoară fazele comuna­ tecarii. Cu p rile ju l sem inarului au odihnă cu voie bună" — program
şi „Ploaia" de Valentin Munteanu. activiştii cu ltu ra li au asistat la un de cîntece şi jo cu ri populare; 8,30
lă şi intercom unală ale festivalului fost expuse: o inform are politică
Mai bine pregătită s-a dovedit a concurs „Cine ştie, cîştigă" pe tema Teatru la m icrofon pentru copii ;
regional de teatru „A X X -a aniver­ fi echipa de teatru din Brânişca, p rivind evenimentele la zi pe plan „Ce trebuie să ştim despre creşterea 9,30 Piese de estradă; 11,03 A n i şi
sare a e lib e ră rii", bogată manifesta­ care a oferit pa rticipanţilor un spec­ extern, o lecţie de cultură generală anim alelor", organizat de biblioteca duete din operete rom îneşli; 11,30
referitoare la sarcinile actuale pe li­ Muzică populară; 12,00 Interpreţi
re culturală a a rtiş tilo r amatori În­ tacol de un ridicat nivel artistic. nia în tă ririi a g ricu ltu rii din ţara raională, şi la un program prezentat de muzică uşoară; 13,10 De tonte
chinată m ăreţului eveniment pe N IC O LA E ZMED noastră şi organizarea a c tiv ită ţii eco­ de form aţiile artistice ale căm inului pentru to ţi; i4,00 Din cele mai în­
caie -1 va sărbători poporul nostru in directorul Casei raionale d* nomice în cadrul gospodăriilor agri­ cultural din Vaţa de Jos. drăgite m elodii populare cerute de
M aterialele prezentate la seminar,
ascultători; 15.00 Din viaţa satelor
acest an — douăzeci de ani de la cultură — II ia cole colective, precum şi lecţii pro­ ca şi discuţiile purtate, au contribuit patriei; 15,20 Program muzical de­
fesionale ce s-au desfăşurat pe sec­
eliberarea patriei de sub jugul fas­ la îmbogăţirea cunoştinţelor profe­ dicat fru n ta şilo r de pe ogoare;
Miercurea : ţii. D intre acestea am intim pe cele
cist. Redăm mai jos cîteva aspecte intitulate „Răspindirea cunoştinţelor sionale ale participanţilor, au scos tn 10,00 Cîntă orchestra de estradă a
evidenţă rezultatele bune obţinute, R adioteleviziunii d irija tă de Sile
de la aceste faze ale festivalului. La căm inul cultural din Miercurea ştiinţifice la sate în scopul form ării D inicu; 19,00 Noutăţi pentru iubi­
lipsurile ce s-au făcut sim ţite, pre­
6-au întrecut, în cadrul fazei comu­ concepţiei noi despre natură şi so­ cum şi modul în care acestea vor to rii m uzicii populare; 10,30 Cărţi
Cimpurf Snrd nale, fo rm aţiile teatrale din Dobîrea cietate, pentru combaterea m isticis­ putea fi înlăturate în activitatea de care vă aşteaptă; 19,00 „A m îndră­
şi localitatea gazdă. întrecerea artiş­ m ului şi su perstiţiilor" şi „A c tiv ita ­ viito r. De asemenea, au fost viu dez­ git o melodie" — emisiune de mu­
tilo r am atori, care au prezentat pie­ tea bibliotecii desfăşurată pentru di­ zică uşoară romînească; 19,30 A l­
La faza intercom unală ce s-a des­ bătute sarcinile ce revin activiştilor
sele „Precupeaţa" şi „L a n ţu l ma­ fuzarea cărţii de popularizare a cu­ bum de romanţe; 20,05 Teatru la
făşurat la acest centru s-au prezen­ c u ltu ra li în sp rijin u l campaniei agri­ microfon „M u lt zgomot pentru ni­
nevrelor", a fost urm ărită cu viu in­ noştinţelor ştiinţifice. Forme şi me­
tat echipele de teatru din Gothatea, cole de prim ăvară. m ic"; 22,20 Muzică uşoară intei*pre-
Cărmăzineşti, Glodghileşti, Burjuc, teres de un public numeros. Acesta tode de muncă". M A R IN STAN lată de Patachou; 22,35 Muzică de
a aplaudat eu m ultă căldură pe in­
Tătârăşli, C îm puri de Sus şi locali­ La seminarul a m in tit au mai fost directorul Casei rnionalo dans.
terpreţi, dintre care s-au rem arcat
tatea gazdă. Acestea au prezentat in mod deosebit Mai ia Luca, Doina analizate desfăşurarea fazei interco- de cultură — Brad CINEMA
piesele „V ecinii lui Eusebic", „Nea­
m urile", ,,S-a furat un m ire", „L a n ­ Ruset, Nicolae Petru, M ihai Olleu şi 29 M A R TIE 1964
ţul m anevrelor*, „Rîsul pâm întului", alţii. jBogat program artistic D E V A : Călătorie In aprilie — ci­
„In tîm p la re de la tirg " şi „Academ i­ D intre cele două form aţii teatrale Zilele trecute, pe scena Casei ra­ coruri, dansuri populare, recitări şi nematograful „ P a tr ia T u eşti mi­
cianul*. Spectacolele s-au ridicat, in prezente la fază, a dovedit o temei­ ionale de cultură clin Alba lulia s-a melodii interpretate de solişti. Te­ nunată — cinematogralul „ A rla “ ;
mare m ajoritate, la un bun nivel in ­ desfăşurat concursul e u llu ra l-a riisiic meinica pregătire a elevilor ce au PETROŞANI: Excrocil — cinema­
nică pregătire cea din localitatea tograful „ Republica“ Cascada diavo­
terpretativ. A plăcut in mod deose­ al elevilor din şcolile medii şi profe­ urcat scena concursului a fost căldu­
b ii modul cum s-au pregătit pentru gazdă. sionale din oraş. La concurs au par­ ros apreciată de circa 600 de specta­ lulu i— cinematograful „7 Noiembrie
festival form aţiile teatrale ale cămi­ EUSIC.NIE ŢU G U I ticipat elevii Scolii medii „Horîa, tori. ALBA IU LI A: Trei plus două — ci-
nematogralul „V id o tia "; Moartea In
nelor culturale din B urjuc, Cîm puri Cloşca şi Crişan", şcolii de meserii şi M IltC E A VAinESM G AN Insula de zahăr — cinematograful
de Sus, Cîm puri Surduc şi Glodghi- profesor — Şcoala medie din şcolii de cooperaţie. Ei au prezentat directorul Casei raionale de cultură „23 A u g u stS E B E Ş : Ah, acest ti­
Jeşii. Miercurea un bogat program a rtistic alcătuit din Alba neret — cinematogralul „Progresul";
La faza am intită au participat şi Niciodată — cinematogralul „Sebe­
recitatori artistici. D intre aceştia, do ş u lO R A Ş T IE : Rabelle pleacă io
un rem arcabil succes s-au bucurai Cu m îfiîîmpsr&ăm primăvara ? război — cinematograful „Patria" j
tovarăşele Zoriţa Orâşan, cu poezia Scrisoare de la o necunoscută —
— cinematogralul „fla căra"; H A ­
„P atria mea" de M aria Banuş, şi Z<n în magazin frumos aranjate rochiţe ŢEG : Ucigaşul plătit — ct-
rita Igret, care a recitat poezia „Duş­ Primele zile ale prim ăverii par a sabilul magazinului nr. 73 „Ţesătura". nematogralul „Popular" ; BRAD: Oamerîâ a5 mwuţCîD dînagr:cu9fuiră!
mancele" de George Coşbuc. fi ceva mai blîndc. După o iarnă — Magazinul nostru a fost m ult pentru fetiţe, impermeabile, cana­ Valsul nemuritor — cinematografii*
lungă, ială tn sfîrşit că natura s-a solicitat şi în lunile de iarnă. Pentru diene pentru fete şi băieţi, pantaloni ,.Steaua roşie"; ILIA : Regina sta- întreprinderea Cinematografică Regională de Stat Hunedoarei, cu
LU C IA N SECOŞAN mai îmbunat. A pariţia p rim ilo r colţi acest m otiv ca şi prin buna deservi­ scurţi din doc şi catifea, costume (iei dc benzină — cinematogralul sediul în Deva, str. Dr. P. Gro/.a n r. 5 (lelefon: 16-55, 10-19 şi 19-64),
metodist ni Casei raionale de de iarbă vesteşte trezirea la viaţă a re executată de personalul nostru am pentru băieţi, tricotaje, încălţăm inte „ Lumina" ; SIMERIA : Electra — cl- dispune de un bogat fond de film e documeniar-agrozooiehnîce pe d i­
cultură — Ilia întregii naturi. Po străzi oamenii reuşii ca să îndeplinim planul de etc. V înzătorii în frunte cu Iuliana nematonralul „M u re şul"; 7.LAT- ferite teme. In depozitul reţelei săt eşti a în tre p rin d e rii nu in tra t in ul­
merg mai p lin i de veselie, parcurile desfacere pe prim ul trim estru al a- ChOaru şi Rozalia Covaci se stră­ N A: Povestea pnntnllorului de tim ul tim p film ele:
Brânişca: au început să fie vizitate. Mai aglo nului încă din 14 martie. Pentru se­ duiesc să facă o deservire exemplară. aur — cinematogralul „M uncilo- — O am enii noştri (film rom înesc)
vtrsta
ru lut LONEA: La
dragostei
merate ca orîdnd sînt magazinele. zonul de prim ăvară ne-am pregătit IOAN ABRUDEAN, responsabilul — cinematograful „M in e tu l"; TE-
Peste 150 de spectatori au ţin u t să Cetăţenii de toate vîrstele vin aici cu toată seriozitatea. Mai întîi am magazinului de confecţii nr. 2 . IUS: Chermeza — cinematograful — Aşa facem noi (film rom înesc —
— Ne dăm cu toţii seama că ce­
participe la faza Intercomunală ce să cumpere îm brăcăm inte şi încălţă­ aranjat vitrinele. Apoi am scos din rinţele oamenilor muncii în sezonul ..Victoria"; APOLDUL DE SUS. din experienţa G.A.C. Stoicăneşii)
s-a desfăşurat zilele trecute, pe scena minte adecvată sezonului de prim ă­ magazin m ajoritatea m ă rfu rilo r de de prim ă va că-vară sînt mari. Maga­ Camelia — cinematogralul „23 Au­ — C ultura ca rto filo r (film din R.D.G.)
căm inului cultural din localitate. Ei vară. Cum ş-au pregătit magazinele iarnă şi le-am inlocuit cu mâi fu ri de gust" ; CALAN : Lupeni 20 — cine- — V ierm ii de mătase (film rom înesc)
nu aplaudat, de multe ori la scenă din Hunedoara pentru satisfacerea sezon. Avem în magazin im prim euri zinul nostru este foarte solicitat matogrolul „Tabăra t.C S H.".
deschisă, strădaniile a rtiş tilo r ama­ cerinţelor cum părătorilor cu articole variate pentru rochii de vară ca : deoarece aici se găsesc costume pen­ — Sfecla de zahăr în hrana vacilor de lapte
tori din Brănişca şi Veţel care au de sezon ? La această întrebare ne-au Magnolia, M ihaiela, Nn talia. Florela, tru bărbaţi, rochii, cămăşi, bluze, TEATRU (film rom înesc)
răspuns eîţiva responsabili de ma­ M arina etc., de diferite culori şi mo­ balonzaide, pardesîe şi multe alte a r­ 29 M A R TIE 1961
gazine din oraşul siderurgiştilor, dele după preferinţă. Am procurat ticole de sezon. Spre bucuria cum­ LONEA : „Seara m elodiilor" O r­ — P rintre albine (film romanesc)
A L E X A N D R IN A TOM A, respon­ de asemenea 2.000 m etri m aterial de părătorilor, magazinul este bine a- chestra pOpulară-Clui; DEVA ; „Iu ­ — Din experienţa G.A.C. C la rii-V ii-re g ,
piovizîonat cu m ărfu rile solicitate.
balonzaid, sintem bine aprovizionaţi
F ertilizea ză sabila magazinului de încălţăm inte cu poplinuri, olandină etc. Rău este Aceasta s-a datorat faptului că am besc, iubesc" Teatrul de estradă Banat — în creşterea fa u rilo r (film rom înesc)
Deva.
nr. 74.
făcut comenzile din tim p care au
solul — Este cunoscut că In sezonul de numai faptul că în depozit nu se gă­ fost onorate prompt. Dar noi nu ne BULETIN — Duşmanii cu ltu rilo r de cereale (film ro m î-
prim ăvară-vară cetăţenii solicită în­ seşte olandină In culori variate. L ip ­ nesc- colorat)
sesc încă culorile roşu, galben por­ vom opri aici. Vom aduce şi în con­ METEOROLOGIC
In vederea obţinerii unor produc­ călţăm inte uşoară şj bineînţeles Iu tocaliu etc. tinuare alte m ărfuri în sortimente — Agronom ul colectivei (film rom înesc)
ţii sporite de cereale, colectiviştii modă. Tocmai de aceea personalul M ARCEL AGRIGOROAIE, respon- variate pentru a satisface exigenţele. PENTRU 24 ORE — O rganizarea muncii într-o brigadă de
din Năcfâştia Superioara, oraşul re­ magazinului nostru s-a străduit să sabilul m agazinului pentru copii Vrem e călduroasă cu cerul tractoare (film rom înesc)
gional Hunedoara, au transportat in asigure o aprovizionare la nivelul ce­ „P richindelul". ir schimbător. V or cădea ploi locale.
cîmp însemnate cantităţi de îngrăşă­ rinţelor. S p rijin iţi de baza de desfa­ Asemenea scurte in te rviu ri am V in tu l va sufla p o triv it cu inten­ — U tilizarea îngrăşăm intelor în agricultură
— S-ar putea crede că copiii sînt
minte. Numai pînă la 25 marlie, pe cere din Petroşani am reuşit să apro­ mai puţin pretenţioşi în alegerea mo­ luat şi de la a lţi responsabili de ma­ sificări din sectorul sud şi sud- (film romînesc)
suprafeţele care vor fi msamînţate vizionăm magazinul nostru cu un gazine din Hunedoara. Se vede că in vest. Tem peratura staţionară ziua
delelor de îm brăcăm inte şi încălţă­ această prim ăvară a existat o mai va fi cuprinsă între 15—20 grade, Conducerile G.A.S., S .M T. şi G .A.C. din regiune, pot soliei la cu ccl
cu porum b şi carlofi s-au Iranspor- bogat sortim ent de încălţăm inte m it iar noaptea între 1 şi 8 grade. puţin. 19 zile înainte, din partea in t rCpi ind e ni asemenea film e jicn trţ^ a-
tat oeste 300 tone gunoi de grajd. pentru, bărbaţi cit şi pentru femei. minte. Dar nu este aşa. Noî avem bună preocupare- în aprovizionarea
experienţă în această direcţie. Co­ cu articole de sezon. Acest început PENTRU URM ĂTO AR ELE fi proiectate la cinem atograful sătesc din localitate.
Cele mai bune rezultate au fost ob­ C um părătorii au ce îşi alege din 3 Z IL E Aceste film e vă ajută la im b ig aţinea cunoştinţelor tehnico-profesi >
ţinute de către brigada a doua de magazin. Dispunem de un număr în ­ p iii au şl ei pretenţie la- articole bun trebuie continuat cu şi mai m ul­ Vremea devine schimbătoare. nale, la cunoaşterea re a lizărilo r o b ţinu te de unele u nităţi a g ric o li s i­
cîmp din care s-au evidenţiat în mod semnat de sandale de diferite mo­ frumoase şi în diferite sortimente. tă perseverenţă, spre m ulţum irea Tem peratura Ia început staţiona­ mpliste fruntaşe din ţară, la punerea în aplicare a unor metode folosite
deosebit colectiviştii Eugen Cliîtî- dele, pantofi etc. Personalul se stră­ Pentru a satisface gusturile m icu ţi­ m iilo r de cum părători. O atenţie spo­ ră, apoi în uşoară scădere.
deon, loan M unlean, Gheorghe Hă- duieşte să asigure o bună deservire lo r cum părători am început pregă­ rită trebuie acordată de asemenea de acestea, îr\ munca de 'zi cu zi.
zulea şi alţii în aşa fel ca cetăţenii să fie pc de­ tirile încă din luna ianuarie cînd am a ra n jă rii v itrin e lo r astfel ca şi ele
plin m ulţum iţi. lansat comenzile la ba/.a din Petro­ să fie în ton cu actualul sezon.
I \ M IN ER VA şani. Spre bucuria noastră comenzi­
corespondentă EUCIÎN1U BEREVOESCU, respon­ le au fost onorate. Acum se găsesc V .A LU ’J IH M P R râO ER E A PE GOSPODĂRIE QîîÂŞENEaSflĂ
H A Ţ E G
w
S fatu l s p e cia lis tu lu i Combaterea n n g » j c a i2 ii

din semănăturile de cereale — un maistru constructor;
— doi tehnicieni I constructori;

In cadrul com plexului de măsuri focar puternic în raionul Ilia (Dobra, culoare brună negricioasă. Lungimea nături şi rotează de la colet plan­
agrotehnice menit să contribuie la Lăpuşnic) şi sub forma unui atac de corpului este de 12—16 mm. (fi?. tele (fig. 3 b). Perioada de atac du­ — trei tehnicieni II constructori;
obţinerea de producţii sporite de ce­ intensitate m ijlocie în raionul Alba 1 a). Ei iernează sub formă de la r­ rează 2-3 săpiâmînî, tim p în care
reale, un rol im portant îl prezintă (Sînlim bru, Ciugud). Se găseşte rle vă in sol, în galerii verticale, adinei poate produce pagube însemnate. So — un funcţionar tehnic principal.
combaterea la tim p si în bune con- asemenea in mod sporadic şi în alte de 30—40 cm. Prim ăvara, pe măsură înmulţeşte de două ori pe an. A
d iţiu n i a dăunătorilor acestor cul­ comune situate în lunca Mureşului. ce tim pul se încălzeşte, larvele apat­ doua perioadă de atac este august- Angajările se fac tn condiţiile H.C.M.
tu ri. D intre dăunătorii cerealelor Gîndacîi ou corpul de form ă alun­ ia suprafaţă şi încep să se hrăneas­ septembrie. Pentru combatere se re­
care produc pagube sem ănăturilor in gită, puţin bombat (ghebos) şi ou că cu frunzele g riu lu i In acest scop comandă aceleaşi măsuri ca şi în ca­ nr. W53-l96o
prim ăvară, cei mai frecvent în tîln jţi
ele trag vîrfu l frunzelor in galerii, zul gîndacului ghebos.
în culturile din regiunea Hunedoara sug seva şi apoi le îm ping afară. Vierm ele sîrmă (Agi iotes linea- Informaţii suplimentare se primesc Ia sediul întreprinderii
s în t: Gîndacul ghebos, Buha semă­ Plantele atacate au v irfu rile frunze­ tus) : Este răspîndit în toată regiu­ sau Ia telefon nr. 268 Haţeg.
n ă tu rilo r şi Vierm ele sînnă. nea. Produce pagube în special în
lor bazale transform ate în nişte
Gîndacul ghebos (Zabru.s tenebrioi-
bucle uscate (fig 2). Atacul se ma­ raioanele : Orăştie (Roinos, Romoşel,
cţes): Este localizat sub fai ma unul nifestă în vetre şi continuă pînă in Vaidei, M ărlineşii), Alba (Calda, Tc-
luna mai. Larva matură are corpul iuş, M ihalţ). In afară de cereale el OAMENI AI MUNCII
form at din segmente care se îngus­ mai atacă cartoful, sfecla, legumele
tează de la partea anterioară spre şi alte plante.
cea posterioară. Culoarea corpului Gîndacul care produce acest vier­ DIN AGRICULTURĂ!
este albă cenuşie, iar pe spate pre­ me are corpul alungit, de culoare
zintă nişte plăgi de culoare brună. neagră sau brun roşcată, lungimea Pentru a fi la curent cu ceea ce e nou şi înaintat în practica şl şti­
Lungimea larvelor este de 30—35 corpului este dc 4-5 mm. Se înm ul­ inţa agricolă, abonaţi-vă la revista
mm. .(fig. lb). Ajunse la m aturitate, ţeşte o dată la 4-5 ani. Atacul este DEVA» HUNEDOARA*
larvele se transform ă in nimfe. produs în special de către vierm i.
Acest stadiu durează două săptămîni. Aceştia se hrănesc cu colţul semin­ ,, cÂq.vlea li a ea io ‘
după care apar gindacii. A pariţia ţelor, cu rădăcinile şi coletul tinere­ VALEA 3Î5JLUI-CÂLAN-
lor corespunde cu faza de inspicare lor plante (fig. 4). Atacul este cu atît Revista publică articole semnate dc specialişti şi fruntaşi din agricul­
a griu lui de toamnă. In tim pul zilei mai intens cu cît vierm ii înaintează A-IULIA*GHELAR • tura, in te rviu ri, reportaje şi in fo rm a ţii, precum şi pagini dc literatură,
ei stau «îscunşi sub bulgării de pă- în vîrstă. V ie rm ii au corpul c ilin ­ magazin şi evenimente externe.
loare gălbuie roşcată. La m aturitate CUGIRŞ 1 SIMERIA-
mînt, pe sub buruieni sau sub fru n ­ dric, cu tegumentul tare şî de cu­ Abonamentele se primesc dc către toate oficiile şl agenţiile poştale,
zele uscate, ia r seara se urcă pe spi­ de factorii poştali şi difuzorii voluntari din unităţi.
ce şi se hrănesc cu boabe. ei ajung la 3 cm. lungime. V ie rm ii
Pentru combaterea gîndacului se se dezvoltă în special în terenur.iîc
recomandă controlul periodic al se­ acide şi în terenurile luate de curînd
m ănăturilor, care trebuie să încea­ în cultură.
pă imediat ce tim pul se încălzeşte Comparativ cu a lţi dăunători, pe­
şi grînele încep să pornească în ve­ rioada de atac a vie rm ilo r este ::u
FIg. I. Gîndacul ghebos getaţie. In cazul cînd atacul este m ult mai mare. Aceasta impune un
o-Adult b~larvă redus se delimitează vetrele în ve­ control permanent al cui t uri lor în
derea tratam entelor chimice. In ca­ scopul s ta b ilirii atacului. La semna­
zul unui atac general, tratamentele larea prim elor atacuri se iau măsuri
se voi- executa pe întreaga suprafa­ de combatere. Zonele infestate se
J N fUj ţă. Şi într-un caz şi în celălalt se tratează cu produsele indicate pen­
recomandă unul din produsele : Du- tru combaterea gîndacului ghebos.
atacului plhox 5.-|-3, Ileclotox 3 sau H etlo- In cazul cînd terenurile destinate
tox 1,5 în cantitate de 30—35 kg. la cu ltu rii porum bului sînt infestate cu
hectar. Se pot aplica si stropiri cu vienn ii sîrmă, se recomanda ca se­
D<aox 25 in concentraţie de 0.G ia m inţele de porumb să fie tratate
\ sută. cu A ld rin in cantitate de 400 gr.
Buha sem ănăturilor (Euxoa sege- la 100 kg. seminţe.
mi tum) : Este răspîndită în toată regiu­ face numai atunci cînd densitatea
se
Combaterea acestor dăunători
nea. Principalele zone de atae se
găsesc în raionul Sebeş (Miercurea, de atac poale produse pierderi de
m v m Apold, Ludoş, Daia), în raionul Oruş- recoltă. Se consideră că densitatea
tie (Turdaş, Foit, Aurel Vlaicu, Şi- de atac este slabă şi deci nu sînt
bot) şi în raionul Ilia (Lăpuşnic, D<>- necesare tratamente atunci cînd se
bra, Gurasada, Bretea Mureşană). constată mai puţin de o larvă la
In afară de cereale, mai produce m.p. de semănături. Cînd se depă­
atacuri la legume, plante industria­ şeşte aceaslă densitate se aplică tra­
le, plante de nutreţ şi altele. tamente în vetre sau pe întreaga
Atacul este produs de către omizi. suprafaţă
Acestea au corpul de culoare cenu­ Ţmîndu-se cont de pagubele pe
şie verzuie şi prezintă pe spate trei care le pot produce aceşti dăunători
dungi brune, iar pc fiecare inel mm unor cu lturi din regiunea noastei»,
m ulţi negi de culoare închisă. Lun­ se impune un control permanent al
gimea corpului este de 40—50 mm. sem ănăturilor şi aplicarea m ăsurilor
(fig. 3 a). Iernează în stadiul de o- de combatere la începutul atacului
midă, în sol la o adîncime de 10 -1 2 dăunătorilor.
Fig. 2. Manifestarea atacului cm. Primăvara, o dată cu începerea Ing. GH. LEFTER
produs de gîndacul ghebos. Fig. 4. Atac produs de vegetaţiei omizile părăsesc locurile Staţiunea experimentală
viermele sîrmă. de iernare şi se instalează pe semă­ Gcoagiu