Page 95 - 1964-03

Nr. 2877
Drumul socialismului Pag. 3

INFORMAŢII DE PARTSD

In dezbaterea plenarei comitetului

de partid — rolui maiştrilor în producţie

Recent a avut loc plenara lărgită III şi IV, unde sarcinile de plan nu
a Com itetului de partid dc la E. ivi. au fost îndeplinite in cursul anului
Lonea. La lucrările plenarei au par­ trecut. in cadrul exploatării mai Cţlorile. litoralului
ticipat m em brii com itetului cit şi există încă brigăzi care nu-şi reali­
'numeroşi in vita ţi din rîndul maiş­ zează in mod ritm ic sarcinile de Lucrind cu aten­
trilo r m ineri şi electromecanici, şeii plan. M aiştrii nu dovedesc suficien­ o supralafă dc 2.000 m.p., asigură acest an ai Mamaiei va li pateul cc
de sectoare, responsabili de brigăzi tă preocupare pentru sprijinirea ţie şi pricepere, Li'/orcj/u/ olcrâ in fiecare vară oas­ proouccrca a 1.100.000 llori. Tulpi- sc curează intre uceaslă staţiune Şi
şi echipe, secretari ai organizaţiilor acestor brigăzi pentru a recupera m anevrantul Va- peţilor sui aspectul unei minunate nifele Jrngedc arată acum asemenea oraşul Constanta. CI va prezenta in
de bază P.M.U. răminerea in urmă. In această d i­ sile Zăvălaş, de la grădini, cu mii şi mii (Ic llo ri dc unei păduii liliputane. Aici s-au a- mic lim a deltei Dunării. Adevărate
Cu acest p rile j s-au dezbătut une­ recţie au fost critica ţi m aiştrii Sa- lam inorul bl urning luate nuanţele, cu umbroşi arbori şi covoare verzi vor deveni şi zonele
le probleme privind contribuţia şi moilă P rinţ, Ion Lăcătuşii, Ion Dăn- al C. S. Hunedoa­ arbuşti. climat izul şi se produc, pentru pii-
ma dată pe litoral, f/orou/c olandeze, din ju n ii noilor blocuri dc locuinţe
rolul m aiştrilor in procesul de pro­ ciulescu şi a lţii. ra, aduce o contri­ Toaleta de vară a acestei splen­ tloarcu denumită Ciorbera. calc, Iran- aliate in construcţie la Cnnslunfri
ducţie in vederea realizării sarcini­ O problemă m ult dezbătută a fost buţie valoroasă la dori se pregăteşte cu minuţiozitate duliri pitici. Tot aici — otînduilc in şi Mangalia. M alul lacului a ililic ia i
lor de plan şi a angajamentelor lua­ şl aceea privind rolui m aiştrilor in lupta colectivului şi răbdare, cu mult înainte. lată. mii şi mii dc ghivece — aşteaptă a „Be/ono", creat cu 2 3 ani in urmă
te in întrecerea socialistă. secţiei pentru de­ chiar acum, In aceste zile dc început
asigurarea unei stricte discipline în păşirea planului de li aşezate in parcuri cidamelc, ci- la Cloric-Nord intre mure Şi lacul
Plenara a apreciat că in cadrul desfăşurarea procesului de produc­ producţie şi redu­ dc primăvară, in zonele verzi şi ne tar ii, ptimule Şi crini, produse fn Techirghiol. va li împădurit pc o su-
exploatării s-au obţinut unele rezul­ ţie. Plenara a apreciat că cei mai cerea rebutului. parcuri munca este in (oi. Sc lucrea­ larna aceasta pentru prima dală pe pralată dc circa 2 ha., ctcind con­
tate bune in ceea ce priveşte ridica­ m ulţi m aiştri luptă cu hotărire pen­ ză la sâputul brazdelor şi al gro­ litoral. Suh suptuveghcrco şi In- diţii şi mui bune de odihnă şi dis­
rea rolulu i şi a ctivită ţii m aiştrilor în tru respectarea disciplinei muncii, pilor pentru plantarea de r\oi arbori, qrijirea atentă o meşterilor horticul­ tracţie.'
producţie. M ajoritatea m aiştrilor combat irosirea tim pului de luciu sc amenajează aici şi viitoare pe­ tori, multe din soiurile mai noi de Şirul teulizâiilnt in acest dome­
şi-au adus o mate contribuţie in or­ de către unii m ineri pe care-i con­ luze dc llori. Oamenii din echipele Hori, cum sini bcgonia, salvia. pe­ niu sc încheie în nordul Mamaiei,
ganizarea producţiei, în realizarea duc, lipsurile nemotivale. S-a arătat meşterilor grădinari Sava Mihui dc tunia şi verbena, au lost im iu n u ti- spre Năvodari, unde pc dunele de
unei productivităţi sporite, obţinerea însă că m aiştrii M elinte Slerlea şi Iu Constanta. Chirică Dumitru de la Iile şi extinse. In corpul central al uisiti, <u.um incâ sulhahcc şi pustii,
de economii la preţul de cast plani­ Ioan Oşan nu dau cele mai bune Mamaiu şi Dogaru ton dc la Mun- serei am in liln it adăpostiţi 200 dc vo rasă ii in vara aceasta o adevă-
gulia au mult dc lucru. La Constan­
ficat etc. In cursul anului trecut, exemple în această privinţă. Ei în ­ pa/mieri mari, cuie in vară vor li rulă pădure de plopi, platani şi săi-
aşa cum s-a subliniat in referatul pre­ suşi au lip sit nem olivat de la lu ­ ta. In parcul „C aiaqiule" din lata rcplanlQli in parcaţiic staţiunilor. cii muri. întinsă pc circa 5 lin La
zentat de tov. Gheorghe Feicr, şeftd cru. S-a apreciat de asemenea că noii găti de călători, ci amenajea­ Adăugind In aceasta produsul cc- umbra aces/nr copaci, va li cicata o
exploatării, colectivul minei a reali­ unii m aiştri nu se preocupă cu toa­ ză terenuri de sport şi dc joacă pen­ lor 28 ha. pepiniere şi terenuri hor- tabără dc corturi pentru cei cnrc
zat peste prevederile planului de tă răspunderea de respectarea în­ tru copii, f/i noul parc al Monumen­ licolc : 50 000 dc trandafiri altoiţi. doresc să şi petreacă concediu1 in
producţie, 0 017 tone cărbune. In ace­ tocmai a norm elor de protecţie a tului Independentei de pe locul los- 30.000 de arbuşti şi 5.000 arbori de m(docul naturii. In condiţii usc mă­
Ici gări de călători, 1nc plantaţii cu
eaşi perioadă s-au înregistrat econo­ muncii. Pe baza analizei făcute, ple­ arbuşti şi iute. V izitatorii Monumen­ ornatnenl, prima cultură aclim ati­ nătoare îşi voi pcliccc vacanta şi
m ii în valoare de 430.000 lei. nara lărgită a Com itetului de partid tului roman cu mozaic vor găsi la- zată de 500 de chiparoşi ctc., ne /in­ studenti din Iară şi dc pcslc hota­
In cadrul plenarei s-a scos insă în de la E. M. Lonea a s ta b ilit luarea leza portului proaspăt taluzată. Lu­ fern tace o imagine şi mai completă re : pentru ei sc umenajertză o nouă
re lief şi existenţa unor lipsuri in ac- . unor măsuri menite să contribuie la P e n tr u c o n t in u a r id ic a r e a vastei activităţi premergătoare se­ tabără dc corturi fa Cnstincşh, in
tivitaiea unor m aiştri. Aşa cum este ridicarea în continuare a rolului crări asemănătoare sc execută şi In zonului însorii, a grijej care sc a- apropierea plajei, in m ijlocul unei
cunoscut, m aistrul are datoria de a conducător al m aiştrilor în produc­ a n iv e lu lu i d e c a lif ic a r e parcurile din staţiunile Cloric-Nord. cordă continuei Inlrum usctăti a lito ­ zone împădurite, la care a începui
Elorie-Sud. Techirghiol şi Mancialia.
lupta cu consecvenţă pentru a asi­ ţie. la mai buna organizare şi des­ — Floarea înfrumuseţează, Incin­ ralului nostru să sQ lucreze.
gura condiţii corespunzătoare reali­ făşurare a m uncii pentru obţinerea C olectivul de muncă de ta E. M găzi fruntaşe. împrospătarea cunoş» tă, odihneşte — ii place să spună 'Ar îlr
zării ritm ice a planului la toţi indi­ unor noi succese în vederea creşte­ Certcj-Săcârimb $-a convins de ro tiţe lo r m aiştrilor şi tehnicienilor va arhitectului Topea W cnlzcl, şehil In sezonul care urmează, pc Ungă De In înălţimea etajelor holelu'l-
cii, pentru a înlătura cauzele care rii p rodu ctivităţii muncii, reducerea Iul im portant pe care-l are ridicarea şantierului „Spatii verzi" al Trustu­ parcurile şi sputiile verzi cunoscu­ lor Mamaiei, dc la Ictcstrclc came­
duc la neindeplini'roa sarcinilor dc preţului de cost şi îm bunătăţirea ca­ calificării profesionale în procesul duce cu siguranţă la o mai compe lui dc construcţii edilitare şi hidro­ te piuă acum pc litoral sc vor in- relor pline dc soare ale vilelor din
producţie. Or, acest lucru nu a fost lită ţii cărbunilor. de producţie. De aceea şi în acest tentă afirm are a m aistrului la locul tehnice din Constanta. Dc aceea, a- tiln i alic Ic noi La nord dc ataşul t’/oric, Techirghiol $i Mangalia, dc
realizat cu toată răspunderea de că­ N \G Y ŞTEFAN an, ca şi în anii treculi, conducerea dc muncă, la o mai bună organiza­ dauqă e i noi căutăm ca oaspeţii S-o Constanta, bunăoară, pc medul lacu­ />o terasele cantinelor şi restauran­
tre unii m aiştri din sectoarele II, corespondent exploatării, sub îndrumarea com ite­ re a lucrului, la realizarea ritm ică a întUnească iacă de la coborî rea fn lui Tăbăcătic şi unindu-se cu zone- telor, de pc scările lalezclor, din
planului de producţie pe echipe, gară. de-a lungul străzilor şi şose­ Ic verzi din jurul vilelor dc la intra- goana trenului sau a maşinii, am
tului de partid, a luat măsuri pentru
In preajma închiderii organizarea unor noi cursuri dc în revire, sectoare şi exploatare. lelor, in parcuri, pc lalcze, la teres­ rea in sla/iune-a Mamaia, sini con- admirat in liccarc vară Horite, lito ­
văţăm înt profesional. Dacă anul trecut parte din lecţii trele vilelor, ba chiar şi in interio­ linuutc lucrările începute anul tre­ ralului. Nc-au plăcui, nc-au inelu­
învăţămintuiui de partid ia sate La organizarea cursurilor respec­ s-au ţin ut sub formă de conferinţe, rul lor. cut. dc amenajate n unui marc parc lui. Uriaş covor tesut ilc mina o-
mulul pc ghergheful naturii, lola-
de odihnă şi distracţii. El va cuprin­
tive s-a ţinut seama de specificul fără a se folosi materiale, grafice Haina florală a litoralului sfd de terenuri de volei, tenis, baschet, Ih.ind peste 250 ha., gradina accusm
C om itetul orăşenesc Hunedoara al ile colective**, „O rganizaţiile de bază secţiilor şi sectoarelor exploatării. pentru exem plificare, în acest an — încă in cei 7 000 m.p. dc sere şi ră­ minunată, cu mii şi mii dc Hori, cu
P.M.R. acordă multă atenţie desfă­ — temelia partid u lu i", „P rim irea in ajungîndu-se la concluzia că aseme­ sadniţe acoperite dc la Constanta şi scenă /icnim prezenfo/eo dc spec­
şurării in bune condiţiuni a închi­ partid**; „Statul dem ocrat-popular şi Astfel, la sectoarele m iniere I, II şi nea prelegeri nu-şi ating pe deplin Floric Sud. Aici, In/r o ordine numai tacole artistice in aer liber pe un plantam dc conifere alaiuri de săl­
lundal natural dc apa. Tot malul la- cii şi ruşinoase, cu palmieri, chipa­
derii anului şcolar in invâţăm întul funcţiile lui" ctc. Se vor da consul­ III vor funcţiona două form e şi anu­ scopul — toate lecţiile se vor preda dc el cunoscută. Stanică Marin. Hei7. cutui Siulqhiol, care străjuieşte par­ roşi si trandafiri, cu alei, lin lin i ar­
de partid dc in sale. In acest scop, taţii şi cu p rivire la unele probleme me : un curs la care participă toţi cu ajutorul m aterialului grafic d o ­ W ellet, Anica Petre şi alţi munci­ tea vestică a staţiunii Mamaia, acum teziene si Incuri, ne vq intimpina
zilele acestea n lost organizat un se­ actuale ale situaţiei internaţionale m uncitorii necalificaţî, inclusiv va­ tori pricepuţi, pregătesc 1.500.000 dc plin de Stufăriş, va li asanat şl plan­ in curind mui proaspătă, mai ierme-
m inar recapitulativ cu propagandiş­ etc. gonetarii de front, şi un curs de ri­ cumentar, alcătuit pe bază de exem­ lire in 25 dc varietăţi, mărimi, for­ tat cu diverse ruşinoase, cu plopi, ai/outc...
tii, unde s-au dezbătut temele care Sem inariile de sfirşit de an in dicarea calificării, la care participă ple luate din exploatare. me şi culori. Numai sera modernă sălcii Şi adi arbori adecvaţi terenu­ N. SIM IO N
urmează să fie discutate in cercuri cercurile şi cursurile învăţăm intuiui m inerii, ajutorii-m ineri si artificierii SFXEJAN KADLf dc la Ulotie-Sud, dală in folosinţă corespondent „A gcrprcs*
şi cursuri. In cadrul acestui semi­ de partid de la sate voi avea loc în La uzina de preparare se va ţine un inginer la secţia inină E. îl?. In iarna aceasta şi care însumează rilor umede. pentru regiunea Dobrogca
O noutate pentru vizitatorii din
nar s-au ţin u t expuneri şi consulta­ perioada 1-15 aprilie a.c. In acest ciclu de lecţii, cu participarea tutu­ Certe j-Sâcărim b
ţii De pildă, tov. Ti beri u Fra/ilcfurt, scop a fost întocm it un grafic de des­ ror m uncitorilor.
secretar al com itetului orăşenesc de făşurare a sem inar iilo r recapitula­
partid a făcut o expunere despre tive, pe baza căruia au fost repar­ Pe lingă aceste form e s-a mai o r­ A a n c g a s o c fia îîls t — c u v f i n i cSe o n o a r e
„C entralism ul democratic — p rin ci­ tizaţi mem bri ai biroului şi ai comi­ ganizat un curs de împrospătarea S-a îm bunătăţii
piu călăuzitor al stru ctu rii organiza­ tetului orăşenesc, activişti din apa­ cunoştinţelor de specialitate pentru aprovizionarea cu scufe
torice a p a rtid u lu i- . S-au ţin u t de ratul de partid şi tovarăşi din co­ maiştri, care se tine odată pe lună
asemenea consultaţii pe d ife rite te­ lectivul nesalahat al cabinetului, cu toţi m aiştrii şi tehnicienii din ex­ -u contribuţia înfre&ylus eoiectSv ln urmă cu cîteva luni, aprovizio­
me ca : „C onţinutul epocii contem­ ■ care vor participa si vor ajuta la dez­ ploatare. Expunerile vor cuprinde narea cu unele scule a atelierului da
porane'*, „P.M.R. — forţa conducă­ baterile din aceste sem inarii. teme ca ; „Săparea lucrărilor m inie­ La începutul acestui an, m uncito­ perioară de organizare a m uncii s-a vederea ră spîndiiii experienţei îna­ prelucrări mecanice a fabricii chi­
toare a poporului in lupta pentru Comitetul orăşenesc de partid a re” , „D espre mecanizarea lucrăriloi rii, ingin e rii şi tehnicienii de Ja I. 1*. extins, au obţinut rezultate din ce în intate in ee pliveşte organizarea
construirea socialism ului- şi altele. indicat că după închiderea anului de la E M. Săcărîmb", „M ăsuri de pro­ Petroşani s-au angajat sâ depăşească cc mai frumoase. Dacă în cursul anu­ m uncii, utilizarea mecanismelor etc. mice din Orăştie, era o problemă ce
Pentru a veni in ajutorul propa­ invâţâm int de partid să se analizeze tecţia m uncii şi tehnica securităţii”, lună de lună sarcinile de plan, sâ lui trecut parchetele Cîmpul M ielu­ Organizaţia de partid a repartizat fiâm înta tot colectivul. Dc nenumă­
gandiştilor şi cursanţilor de la sate, în adunările generale ale organiza­ valorifice mai superior masa lem­ lui, Valea de Peşti, Piesa, din secto­ la locurile cheie ale producţiei mem­ rate oi i ea a fost discutată in con­
a fost instru it un colectiv form at din „P roblem e de normare şi salariza­ noasă, sâ reducă pierderile în ex­ b ri de partid cu experienţă în m us­ sfătuirile de producţie cu scopul de
ţiilo r de bază felul în care s-a des­ re" etc. rul Cîmpul lu i Neag şi Valea de
activişti de partid, din aparatul dc făşurat învăţăm întul şi să se stabi­ ploatări, sâ îmbunătăţească calitatea Brazi, Dealul Babii, Sohodol, Stra­ că cum sînt Sielîan Enăşescu, Gheor­ a se găsi soluţii mai bune de api o-
stat şi economic, lectori ai cabinetu­ lească măsurile care urmează sâ fie Experienţa organizării unor cursuri produselor. Angajam entul luat sc ja II, din sectorul Lupeni, abia reu­ ghe Avram , D um itru Bădicu, Vasile vizionarc.
lui de partid şi unii din cei mai buni luate în vederea organizării noului similare în anii trecuţi a dovedit cu înfăptuieşte. In cele aproape trei şeau să-şi realizeze planul de pro­ Loiău, Ioan Dinea şi a lţii. Fiecare Lipsa sculelor a putut fi rezolva­
propagandişti de la oraşe, care in an de invâţâm int. prisosinţă eficacitatea acestora. M u lţi luni cile au trecut din acest an co­ ducţie, în momentul dc faţă îşi de­ membru şi candidat de partid n p ri­
aceste zile dau consultaţii colective m ineri şi ajutori-m ineri ca : Branea lectivul de muncă de aici şi-a depă­ păşesc cu regularitate sarcinile pla­ m it sarcini concrete. Comuniştii Du­ tă dc abia la începutul acestui an
la sate. C onsultaţiile se referă la MOZEŞ GEZA Aron, Banciu Teodor, Colişar Gheor, şit sarcinile producţiei globale şi nificate. m itru Rova, losif Drăghici, Ilîe Ma- cind la atelierul de prelucrări au
unele teme cum s în t: „în tă rire a or­ directorul Cabinetului dc partid glie ş.a„ care au frecventat cursuri­ m arfă cu peste 5 la sută. La majo­ O deosebită atenţie s-a acordat In­ nole.scu, Gheorghe Huidu, Dionisie fost repartizaţi m aiştrii Constantin
ganizaţiilor dc bază din gospodări­ Hunedoara le, au ajuns şefi de echipă şi de b ri­ ritatea sortim entelor planul a fost troducerii şi extinderii celor mai Glovislca, care slăpînesc bine mese­ Popcscu şi Petru Sonov. Aceştia au
de asemenea depăşit. Pierderile de ria, au p rim it sarcina să se ocupe trecut imediat la întocmirea listelor
exploatare a masei lemnoase au fost bune metode de exploatare a masei de calificarea lucrătorilor. M em brii cu necesarul de scule şi s-n făcut
lemnoase. In acest sepp, la 1. F. Pe­
reduse faţă de planificat cu aproape de partid Ioan Dăneseu, Toma Grecu
2 la sută. troşani s-a extins în proporţie de 50 o planificare judicioasă a folosirii
la sută fasonarea lem nului în tru n ­ şi a lţii controlează şi indică drujbiş- lor.
Succesele dobindite sînt rodul m e i tilo r cum trebuie tăiaţi arborii ca
permanente preocupări a întregului chiuri lungi şi catarge. Extinderea cioata acestora să fie cît mai mica ; Prin munca şi interesul depus de
colectiv de lucrători pentru organi­ acestei metode a dus la creşterea Ioan Pahonţu, Gheorghe Stoica ur­ m aiştrii Constantin Popescu şi Pe­
zarea mai judicioasă a m uncii, folo­ productivităţii muncii, Ia sortarea măresc dacă se valorifică toate cră- tru Sonov s a reuşit ca în scurt tim p
mai judicioasă a masei lemnoase, a
sirea celor mai bune metode de ex­ permis alegerea lem nului pentru ce­ cile arborilor. atelierul de prelucrări sâ fie aprovi­
ploatare a masei lemnoase, creşte­ Colectivul de forestieri din Petro­ zionat cu toate sculele necesare. In
rea tim pului efectiv de lucru ele. luloză şi a lobdelor P F.L din lem­ şani este hotărît să muncească în felul acesta s-a înlăturat o frinâ din
nul pentru foc. In vederea îm bună­
Conducerea întreprinderii, în d ru ­ tă ţirii so rtă rii masei lemnoase, con­ viito r eu şi mai multă însufleţire bunul mers al procesului de produc­
mată de organizaţia de partid, a luat ducerea în treprin d erii a organizat pentru a obţine realizări din cc in ţie.
măsuri tehnico-organizatorice bine cc mai frumoase, inclepIininclii-şî în
periodic cu m uncitorii care execută acest fel angajamentele luate în c in ­ N IC O LAE STOICA
gîndite, care aplicate în producţie
această operaţie d iferite instructaje stea relei de a XX-a aniversări a strungar
şi-au dovedit eficacitatea economică.
Ca urmare, sorta torii şi-au îmbogă­ eliberării patriei. (din postul dc corespondenţi
Una dintre aceste măsuri este ex­
ţit cunoştinţele profesionale, cunosc D. r.UPAŞCU voluntari dc la F. C. Orăştie)
tinderea organizării m uncii in b ri­
bine toate STAS-urile. Sortatori cum
găzi complexe cu plata în acord glo­
sînt Ioan Ni nu, Augustîn Calotă, Se­
bal. In anul trecut din totalul masei
ver Pirşoiu, Stclian Nicolaescu, Io*
lemnoase dală în producţie, doar Largi utilizări a materialelor plastice
sif Coirtan, Lnzăr Bcnchiş, Gheorghe
43,70 )a sută s-a exploatat cu ajuto­
G orlui şi a lţii au obţinut stiecose
rul brigăzilor complexe cu plata în U tilizarea m aterialelor plastice în Noile m ateriale şi-au găsit o Iar*-
deosebite în muncă.
acord global. In prim ul trim estru al industria constructoare de maşini din gâ aplicare şi în construcţia maşini­
Pentru îm bunătăţirea asistenţei ţara noastră canâtâ o tot mai mare lor agricole. Astfel, confecţionarea
acestui an, procentul de explnatare
tehnice, inginerii şi tehnicienii din extindere, contribuind la îm bunătăţi­ din materiale plastice a unor repera
al masei lemnoase de către brigă­ rea caracteristicilor constructive şi
centrala între p rin d e rii au fost repar­ pentru semânâtorile universale şi ce­
zile complexe cu plata în acord glo­ funcţionale ale m ultor produse.
tizaţi pe sectoare şi parchete. Aceş­ le de porum b a dat posibilitatea sâ se
bal este de 70 la sută. Lucrătorii fo­ Astfel, o serie de repere pen­
tia analizează periodic activitatea tru strunguri, maşini de gău­ economisească 142 tone de metal. De
restieri din sectoarele Lupeni şi Cîm-
economică a sectoarelor, organizează rit pentru fierăstraie circulare şi asemenea, înlocuitorii sintetici ai me-*
Lucruri gospodăreşti Bobinalonrea V io ­ pul lu i Neag, unde această form ă su­ instructaje, demonstraţii practice, in alternative se realizează astăzi din ta lu lu i au fost întrebuinţaţi cu suc­
mase plastice. In construcţia navelor ces de constructorii de tractoare pen­
rica M âlâianu, de sc folosesc însemnate cantităţi de
Pentru a dai un as­ get, ia r o altă parte mără asfaltarea a tru realizarea a 16 repere necesar©
pect tot mai plăcut o- p rin munca patrio­ 2.400 m p. străzi, refa­ ia secţia depănat Noi filme pentru televiziune asemenea m ateriale pentru izolaţii pompelor de injecţie. Aproxim ativ,
a fa b ricii „Sebe­ termice şi fonice, acoperirea punţi­
raşului Lupeni, comi­ tică a cetăţenilor ora­ cerea a 20 podeţe, în­ 600 tone de materiale plastice au fost'
Studioul de televiziune Bucureşti
CI
tetul executiv al sfa­ şului. Astfel au fost treţineri de parcuri şi «XSaBMtâ M şul" din Sebeş pregăteşte în acest an noi film e spe- după nuvela „Oameni sărm ani" de lor, placarea m obilierului şi în alte folosite la construcţia m aşinilor d©
tu lu i popular a stabi­ stabilite 55 de lucrări zone verzi, ilum inat ,»sie evidenţiată ei-tice m icului ecran. Telespectatorii Dosioievslci, montată în acest an şi scopuri. Prin folosirea m aterialelor cusut, a m aşinilor de spălat şi a fr i­
in întrecerea so­ în Studioul de televiziune Bucureşti, plastice la vagoanele de călători, do
lit ca şi în acest an să care se vor executa public şi altele. vor viziona în curînd un documentar giderelor, economisindu-se Im portan­
cialistă. Aceasta, pentru că-şi despre complexul avicol Crevedia, avînd ca interpreţi pc Leopoldina exemplu, consumul de metal se re­
se execute o serie de prin muncă patriotică Mare parte din lu­ depăşeşte in fiecare lună pla­ după un scenariu de Eleonora Chol- Bălănuţă .şi Constantin Rauţchi. Sce­ duce cu circa 108 kg. la fiecare va­ te cantităţi de metal,
lu c ia n gospodăreşti. şi suma de 1.341 000 crări vor fi term inate nul cu peste 15 la sută şi dă başu, si un alt documentar întitulat nariul si regia sînt semnate dc Ion gon.
Bai na. De asemenea se pregăteşte un
Parte din aceste lucră­ lei alocaţii de la bu­ piuă la 23 August. numai produse de bună cali- „Ilu stra te din Bucegi" — o invitaţie scurt m etraj în regia lui V aleriu La- (Agerpres)
ri vor fi făcute tlîn get. P rintre lucrările A M IC A litatc. la drum eţie în decorul feeric al Car- zarov, in titu la t „Claviatura**, în care
paţilor — al cărui scenariu îl sem­
fonduri alocate la bu­ mai im portante se nu­ corespondent nează Mireea Gherghinescu. voi- evolua ba Ieri n I î Elena Dacian,
Se mai află în lucru o ecranizare Adina Daneş, Gabrîel Popescu şi Ste­
re Popescu.
21 de inovaţii
I N T R - O S E C Ţ I E F R U N T A Ş Ă
La Preparaţia cărbunelui din Pe-
trila , m ajoritatea m uncitorilor, in g i­ Cu cincisprezece zile înainte de în M arin Ccrchczan, sudor electric. Fi
nerilor şi tehnicienilor desfăşoară o chcierca anului 1063, m uncitorii sec­ lip Groza, dulgher şi a lţii. P rin m un­ formează golurile în masa fiş iilo r se tra, balastul şi nisipul care de fapt
face mecanic prin folosirea tro liilo r
intensă muncă de concepţie, pentru ţiei dc prefabricate a în tre p rin d e rii ca lor, a întregului colectiv, secţia electrice. se exploatează dm carierele aceleiaşi
aplicarea pe scară mai largă a nou­ orăşeneşti de industrie locală Hune­ si-a depăşit planul în luna februarie întreprinderi. Linele (nisipul şi balas­
lui în producţie. La cabinetul teh­ doara au raportai că şi-au îndeplinit la .sortimentul beton arm at cu 70 la Organizarea temeinică a muncii, tul) nu sini asigurate din cauza tran­
nic tot mai m ulţi sînt acei ta re pre­ sarcinile planului anual. Din aceas­ sulă, >n dale, tuburi şi borduri cu 00 introducerea m asurilor tehnice de sportului slab organizat, iar piatra
zintă valoroase inovaţii. Deşi a tro ­ ta secţie au pornit spre şantierele de la sulă, iar m uncitorilor dc la cx- marc productivitate, dar mai ales en lipseşte pentru că m uncitorii de la
cul puţin tim p de la începutul anu­ construcţii din regiune, spre minele p lo tări m iniere li s-au trim is tot pcx tuziasmiil şi priceperea cu care lu- cariera din Tcliuc, şef de carieră
lui s-au înregistrai deja 21 inovaţii, cili» T cliuc şi Ghelar suie de vagoane te pian 4.500 bolţari de dife rite li­ crcază m uncitori., sînt o garanţie că Mcrraş Florian, lucrează incâ sub po­
care aduc economii posteaIculate in şi camioane incâ rea le cu diferite pim . şi în acest an secţia va putea trim i­ sib ilită ţile pc caic le au. Aşa stînd
valoare de peste 45.000 lei. 7 dintre sortim ente de prefabricate. Pentru te şantierelor dc construcţii p re fa b ri­ situaţia, conducerii în tre p rind e rii îi
acestea an fost aplicate, iar <1 se gă­ modul exem plar în care şi-a îndepli­ In lur.a aceasta, fişiilc cu goluri ca le in cantităţi din ce in ce mai revine sarcina dc a se în g riji mai
sesc în stadiu dc experimentare. n ii sarcinile, secţia a fost declarată pentru olocurile de locuinţe consti­ myi i şi de calitate superioară. Pentru m ult de organizarea m uncii in a-
D intre inovaţiile aplicate recent fruntaşă pc întreprindere pc anul tuie scrfbrum tul dc bază pe care-l m uncitori ca Ion Măgurean, Andrei ceastâ carieră si de a lua măsuri pen­
pot fi am intite: „Sistem de cguiaiv 1063 Iar din colectivul care o formea­ secţia. Încă din anul trecui Cuiu, Ion Nistor, Pavel Rusu, Ion tru asigurarea transportului. La a-
înainte de intrarea în siloz-, prezen­ ză, m ulţi m uncitori au p rim it insigna cind s-a început producerea acestui Sfcriea şi toţi ceilalţi care lucrează ceasta o contribuţie mai mare îşi
tată de Ionel Jurră şi Romeo Curc- de .* iuntaş în întrecerea socialistă**. sortim ent conducerea întrep rin d e rii a la prefabricate, îndeplinirea şi depă­ poale aduce autobaza I.R.T.A. Hune­
tean, care ajută la îm bunătăţirea P<* ci ţi va dintre ci i-am cunoscut luat uncie masuri tehnice si organi­ şirea sarcinilor de plan nu-i o pro­ doara, care s-a obligat să asigure
um idităţii cărbunilor spălaţi; „V en­ zatorice care s-au soldat cu rezulta blemă Să fie numai asiguraţi cu ma­
in acc.ste zile dc martie, lucrînd cu transportul balastului de la S trei şi
til dc siguranţă", prezentat de tov. Im unii c pentru a încheia această Iu te din cele mai frumoase. In prim ul terialul necesar şi atunci vor trim ite, care in prezent nu sc achită de aceas­
Pa vel Butuza, „M odificarea segmen- că. aş;, cum au încheiat-o pe cea pre- rînd aici s-au organizat două brigăzi aşa cum au făcut-o in anul trecut şi tă sarcină aşa cum prevede contrac­
tilo r din casa m aşinilor", „Rcconrli- complexe care lucrează în acord glo în luna februarie din acest an, zeci tul.
ţionarea fu lg ilo r dc acţionare a npo- cedcmă, cu planul realizat la ţoale bal, pe schim buri, sub conducerea dc tone de prefabricate peste plan încă din vara anului 1963 la baia etajului 3 din blocul nr 6 de pe Aleea
ra.eloi Klieo 10-G0", concepute dt* sortimentele, lată ciţiva dintre ei ; in m aiştrilor Gh Toaca şi D um itru M i- acolo unde se simte nevoia acestor O dală aceste neajunsuri lichidate, oţelarilor din Hunedoara s-a defectat o conductă de apă. De atunci apa
tov. Traîan Prnrlan şi respectiv Ro­ prim ul rînd Ioan Popa, şeful secţiei, cuhţă. Din punct de vedere tehnic produse. m uncitorii secţiei de prefabricate vor se scurge prin plafon şî pereţi din etaj in etaj. Unul din pereţii exte­
ti ol f Onllnsrhi. bun organizator ; fra ţii A lexandru şi s-a introdus turnarea fiş iilo r pe me­ Se mai inlîm plâ însă ca uneori sec­ avea posibilitatea să folosească din
C B ÂD U ŢA. E DOBOŞ, I RUSAN Nicokie Du'tamă, prim ul şeful unei e- se e vibrante fără a se bascula Prin ţia să intre în goluri de producţie. piin forţa şi priceperea lor de m un­ rio ri a început sâ se dâiim e. Tovarăşii de la întreprinderea de gospodă­
rie orăşenească Hunedoara prom it mereu că o să repare. Cu toate aces­
(m embri ai postului de corespondenţi chipe de licrari-betonişii, al doilea e aceasta rebutul a scăzut la ‘ zero şi Si aceasta nu din cauza m uncitori­ că pentru îndeplinirea ritm ică a pla tea, pînâ acum nu s-a întreprins nim ic deşi reparaţia trebuia făcută cît
voluntari de la Preparaţia cărbu­ lec trician ; Sandu Btănaru, Ioan C rî- se produce dublu faţă de vechiul lor de la prefabricate ci datorită lip ­ nul ui şi a angajam entelor pe care mai repede, pentru ca blocul să nu ajungă la degradare, aşa cum se vede
nelui din Petri la). şan şi Pavel Sera, tot şefi dc echipe ; procedeu. Manipularea ţevilor care sei de materiale. Este vorba de pia­ şi lc-au luat in întrecerea snoialîsiâ. in fotografia dc faţă.
R. UUDIN