Page 97 - 1964-03
P. 97
I
PR O LE TA R I DIN T O A T E ŢĂRILE
Primirea de către tovarăşul
In numărulde Sheorghiu-Dej a
B IC U M B
delegaţiei Iugoslave
0 Tovarăşele noastre :
(pag. 2-a; ; Preşedintele C onsiliului de Stat al La întrevedere au luat parte tova
R.P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu- răşii A lexandru Bîrlădeanu şi Gheor
0 Fruntaşii satelor ; Dej, a prim it sîmbătâ pe M ilos M î- ghe Gaston-Marin, vicepreşedinţi ai
nic-i, vicepreşedinte al Vecei Execu Consiliului de M iniştri, precum şi
® Exigenţele cetăţenilor pe
tive Federative a R.S.F. Iugoslavia, Nicolae Gheorghiu. adjunct al m inis
«leplin satisfăcute ; conducătorul delegaţiei iugoslave tru lu i m inelor şi energiei electrice.
care a luat parte la prim a sesiune A fost de faţă Arso M ilatovicî. am
• Magazin ; • a Comisiei m ixte rom ino-iugoslave
basadorul R.S.F. Iugoslavia in R.P,
(pag. 3 -a ); de colaborare economică Oaspetele Romînă.
a fost însoţit de Ioje B rilej, membru Convorbirea, care a avut loc cu
® De peste hotare ; al Vecei Executive Federative a
R.S.F. Iugoslavia şi Bogoljub Stoia- acest p rile j, a decurs într-o atmosfe
(pag. 4-a) ; novici, membru in Vecea Executivă ră cordială.
ANUL XVI. Nr. 2878 DUMINICA 29 MARTIE 1964 4 pagini, 20 bani a R S. Serbia. (Agerpres)
In zilele de 25—28 m artie 1964 a avut loc la Bucureşti prim a se
siune a Comisiei m ixte de colaborare economică romîno-iugoslavâ, în
fiinţată, ca organ permanent, în conform itate cu hotărîrilc luate cu oca
zia vizitei din noiembrie 1963 a delegaţiei de stat a R. P. Romîne în
In cursul zilei trim estrul I al acestui an. In cele
c. S. Hunedoara de ieri, siderurgi- aproape trei luni ale anului, m unci R.S.F. Iugoslavia.
I ştii din Hunedoa torii, ingin erii şi tehnicienii de aici Expoziţii de artă populară Pe baza sarcinilor şi obiectivelor sale, definite prin Comunicatul co
au dat peste sarcinile de plan 1.000 mun semnat la Belgrad la 30 noiembrie 1963, Comisia a exam inat la
ra au înregistrat un succes deosebit: m c. buşteni din fag pentru derulaj, La E M. Deva s-au deschis cursuri de calificare pen această prim ă sesiune, diverse aspecte ale re la ţiilo r economice reciproce
îndeplinirea planului producţiei glo 500 m.c. buşteni din fag pentru celu In cadrul celei de a derii şi ţesături artis tru m ineri şi a jutori-m in cri, menite să asigure locurile şi a sta bilit un program de măsuri, a cărui punere in practică va con
bale pe prim ul trim estru al anului Ill-a e d iţii a Expoziţiei tice. tribui, pe bază de egalitate şi avantaj reciproc, la lărgirea în continuare
loză, 1.000 m.c. lemn pentru construc de muncă cu m uncitori bine pregătiţi în vederea ex
1964. El este urmarea firească a unei ţii rurale, 2.0 00 bucăţi traverse etc. bienale de artă popu Expoziţii asemănătoa tragerii unei cantităţi sporite de minereu, dc bună ca a acestor relaţii, corespunzător intereselor dezvoltării econom iilor naţio
munci entuziaste şi a aplicării unor lară, la Muzeul raional re vor fi deschise zilele litate. Cursurile de calificare au fost deschise cu 40 nale ale celor două ţări.
tasuri bine gîndite. Sub îndrumarea Realizările obţinute se datoresc ex din Orăştie s-a deschis acestea şi la Orăştioara Cele două delegaţii au examinat m ultilateral posibilităţile de colabo
.ganizaţiilor de partid din secţii si tinderii organizării m uncii în brigă o expoziţie ce cuprinde: de Sus, Cugir, Sibot, m uncitori. rare economică în d iferite ram uri de producţie industrială, stabilind
Jctoare, m uncitorii, inginerii şi toh- zi complexe cu plata in acord glo obiecte din ceramică, Geoagiu si Băcâînţi. Pentru buna desfăşurare a cursurilor s-au creat toa măsuri pentru' realizarea acestei colaborări într-un termen cît mai scut:.
heienii s-au străduit să-şi organizeze bul, folosirii din plin a utilajelor, unelte de lemn decorate, A N A JACOB te condiţiile na ete să aibă loc în incinta exploatării.
S-a examinat raportul comisiei
m ixte provizorii
rom ino-iugoslave
cit mai bine lucrul şi să asigure fo aplicării celor mai bune metode de crestături artistice, bro corespondentă De asemenea, au fcxst desemnaţi lectori pentru pre pentru sistemul hidroenergetic P orţile de Fier, din care a reieşit că în
losirea deplină a agregatelor. Dato exploatare a masei lemnoase cum darea m ateriilor prevăzute în pro deplinirea sarcinilor ee rezultă din acordul şi convenţiile rom ino-iugo
rită acestui fapt in sectoarele de ba s în t: fasonarea lem nului in tru n n e x c u r s i e gram, dintre cei mai buni ingineri, slave privind sistemul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier,
ză planul a-a realizat şi depăşit r it chiuri lungi şi catarge, fasonarea cu o bogată pregătire teoretică şi cx- semnate la Belgrad în noiembrie 1963, se desfăşoară conform progra
mic ceea ce e mai im portant, s-au concomitentă a lem nului de lucru cu In cursul zilei de ieri, 60 de oa Valea Prahovei. Ei vor vizita muzeul perinţă practică. m ului stabilit. Au fost adoptate no» măsuri care să asigure îndeplinirea
creat condiţii ca toate să-şi realizeze meni ai muncii din Valea Jiu lu i, au Pelcş s» Doftana. Pe acelaşi itinerar Ing. CORINDA TZOERIU tn continuare a program ului pentru realizarea acestui sistem, respectiv
planul trim estrial de producţie înain ccl de foc etc. plecat într-o excursie de 2 zile la au mai plecat 35 colectivişti din (din colectivul postului dc corespon începerea lu cru rilo r de deschidere a şantierului in cursul anului 1964.
te de termen. D intre sectoarele care au obţinut Craiova. E xcursioniştii vor vizita mo comuna Sibot, raionul Orăştie. In denţi voluntari dc la E. >1. Deva) Comisia a analizat rezultatele discuţiilor purtate de delegaţiile or
Paralel cu preocuparea pentru în cele mai bune rezultate am intim V a numentele şi locurile istorice, punc prezent 32 de persoane din regiunea ganizaţiilor de turism , precum şi ale discuţiilor dintre organele de trans
deplinirea planului de producţie şi lea Sebeşului şi Oaşa, care şi-au de tele turistice mai im portante şi ora Seamănă plante port din cele două ţâri, stabilind o serie de măsuri care să ducă la dez
realizarea unor indici sporiţi de u ti păşit sarcinile de plan lună de lună. şul Craiova. noastră se află in tr-o excursie de 5 voltarea colaborării bilaterale în dom eniul turism ului, al transporturilor
lizare ai agregatelor, siderurgiştii au Tot in cursul zilei de ieri, 35 de zile în R.P. Bulgaria. fura jere şi telecom unicaţiilor
depus eforturi susţinute pentru rea Comisia a examinat modul de desfăşurare a schim bului de m ărfuri,
lizarea unor economii cît mai m ari M uncind' cu în constructori şi siderurgişti hunedo- Fier vechi pentru Pentru buna desfăşurare a lu cră ri consiatînd cu satisfacţie creşterea im portantă a volum ului contractărilor
la preţul de cost. Prin creşterea pro o. c. crisciop sufleţire pentru rea reni au plecat cu autocarul O.N.T. lor agricole din campania de prim ă în ultim ele 6 luni, şi a sta bilit noi măsuri care trebuie să asigure mă
d u ctivită ţii m uncii, reducerea con lizarea ritm ică a „C arpaţi" Deva într-o excursie pe oţelarii vară s-au pregătit temeinic şi colec rirea în continuare a volum ului liv ră rilo r reciproce de m ărfuri.
sum urilor specifice, îm bunătăţirea planului de stat la toţi in d icii, colec tiv iş tii din Bejan, raionul Ilia. Acest
ca lită ţii producţiei etc, ei au reuşit tivu l A telierelor centrale Crişcior a Zilele trecute com itetul sindicatu lucru le-a dat posibilitatea ca de în S-a sta b ilit ca organele competente din RP. Romînă şi R.S.F. Iu
să înregistreze in perioada scursă ’ Curs cu instructorii lu i de la atelierul de reparat va dată ce tim pul a devenit favorabil goslavia să sc întîlneascâ în v iito ru l apropiat, în vederea exam inării mă
su rilo r pentru pregătirea încheierii Acordului comercial de lungă durată
de la începutul anului şi pînă în pre acordat atenţie sporită în fă p tu irii goane al C. S. Hunedoara a organizat să treacă cu tractoarele şi atelajele
pe perioada pînă în anul 1970. De asemenea, s-au prevăzut
măsuri
zint o economie suplimentară la pre planului M.T.O., fo lo sirii judicioase a artistici o acţiune de colectare a fierulu i la efectuarea a ră tu rilo r pe suprafe pentru extinderea legăturilor între organele fînanciar-baneare, necesare
ţu l de cost de peste 1 2.0 0 0.00 0 lei. tim pului de lucru şi organizării vechi. La această acţiune au fost mo ţele râmase nearate din toamnă. Pa dezvoltării colaborării economice.
Beneficiile realizate peste plan se muncii. La indicaţia Comitetului regional ralel cu aceasta, pe teren bine fe rti
pentru cultură $i arta. zilele trecute, b ilizaţi m ajoritatea m uncitorilor de La sfhşitu l lu cră rilo r sesiunii s-a încheiat un Protocol, care a fost
cifrează Ia peste 15.000.000 lei. In felul acesta, planul trim estrului s-a deschis la Haţeg un curs de co- la atelier, care au reuşit să strîngâ lizat. colectiviştii au început semă semnat din partea romînă de A lexandru Bîrlădeanu, vicepreşedinte al
M NEGULESCU I a c. a putut fi îndeplinit cu 4 zile regralic pentru cadrele didactice care peste 20 tone fie r vechi. natul plantelor furajere. Pînă acum C onsiliului de M in iştri al R P. Romîne, iar din partea iugoslavă de Miloş
corespondent au fost semănate 5 ha cu borceag şi
mai devreme. La producţia globală se ocupă dc instruirea iorm atiilor de D intre m uncitorii care au p a rtic i M inici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federative a R.S.F. Iugoslavia.
dansuri ce vor participa fa (aza ra ovăz la brigăzile din Buruiene, De- La semnare au fost de fată tovarăşii Constantin Tuzu, vicepreşedinte
planul a fost realizat în proporţie de pat cu însufleţire la colectarea fie ru
Colectivul de ională a celui de-al V ll-lea concurs jan şi Bejan Tîrnăviţa. al C onsiliului de M in iş tri al R.P. Romîne, Gheorghe Pele, adjunct al m i
I. F. muncă de la I. F. 104,2 la sută, iar la producţia marfă al amatorilor. Cursul are o durată de lu i vechi am intim pe tovarăşii: N i- Concomitent cu semănatul s-a în nistrului A facerilor Externe, loie B rile j, membru al Vecei Executive Fe
Seb^ş a obţinut un în proporţie de 104,7 la sută, 10 zile. cos Calimanis, Gheorghe Bican, Con ceput şi plantatul carto filo r tim purii, derative a R.S.F. Iugoslavia, Arso M îla lo vici. ambasadorul R S F .. Iugosla
nou şi frumos succes în producţie: TETRU M IC AUREL AIsfCA stantin Văcarii, M a rin Gheorghe, A u lucrare executată pe o suprafaţă în via la Bucureşti, precum şi m em brii şi experţii ambelor delegaţii
îndeplinirea sarcinilor de plan pe corespondent corespondent rel Ursa, V irg il Călin şi a lţii. semnată de teren. L ucrările sesiunii s-au desfăşurat în sp iritu l prieteniei şi deplinei
înţelegeri.
L. LA SC AU L. DEHELEANU
corespondent corespondent
Sîmbătâ seara, delegaţia Iugoslavă a părăsit Bucureştiul, indreptîn-
du-se spre patrie.
S esiu n e de co m u n icări R id ic a re a la ra n g d e a m b a s a d e
ştiinţifice a re p r e z e n ta n ţe lo r d ip lo m a tic e
a le R .P . R o m în e şi A rg e n tin e i
V ineri 27 m artie a c., la Staţiunea geologilor la opera de construire a
experimentală horticolă din Geoagiu socialismului, Acad. Eugen Pora a Tn urma înţelegerii intervenite în tanţele diplom atice de la Bucureşti
s-a deschis sesiunea de comunicări prezentat o comunicare asupra rezul tre guvernul R.P. Romîne şi guver şi Buenos Aircs au fo6 t ridicate la
ştiin ţifice a F ilialei din Orăştie a So tatelor expediţiei hidro-biologice nul Republicii Argentina, reprezen rangul de ambasade. (Agerpres)
cietăţii de Ştiinţe naturale şi Geogra efectuate de vasul „V iteaz 44 în Ocea
fie. La lucrările sesiunii au partici nul Indian şi Oceanul Pacific. In
pat Acad. Eugen Pora, de la U niver continuare, vineri dupu-amiazâ şi Spectacol pe şantier
sitatea Babeş — Bolyay din Cluj, sîmbâlă, s-au desfăşurat lucrările se
conf. universitar V ictor Ardelcanu, siunii pe secţii: ştiinţe naturale, geo
rector al In stitu tu lu i pedagogic de 3 logie, geografie, fitogeografie. In ca
ani din Tim işoara, conf. universitar drul acestor lucrări au fost prezen
Vasile Ghibcdca, dc la acelaşi insti tate com unicări ca: „M etode folosite Vestea a ajuns pe întregul şan sat“. Din program sutele de specta
tut, tov. Constantin Ghcorghiu, geo în crearea soiurilor de pomi", „A s tier. Constructorii au primit-o cu tori au făcut cunoştinţă cu colecti
satisfacţie. Cind orele dc muncă s-au viştii Mihai, Branea. David, Emilian.
log, şi tov. Ştefan A îrin ci, geofizi- pecte biologice in urma combaterii
eian, de la Comitetul Geologic de chimice a insectelor dăunătoare", terminat, ei n-au plecat spre case. Maqda, cu m ulţi fruntaşi ai recolte-
ca dc obicei. S-au strins In apropie- lor bogate, cu acei pentru care anul
Stat, cercetători de la Staţiunea ex „Efectele gazelor toxice asupra vege
perim entală horticolă — Geoagiu, ca taţiei V ăii A m poiului", „Geologia rea blocului turn, căutindu-şi un loc are 500 şi chiar 700 zile (muncă), au
dre didactice din învăţăm întul de V ăii M ureşului", „Unele aspecte ale cit mai bun In ..sala de spectacole“ aliat despre lelul în care a crescut
cultură generală, specialişti de la D i educării a tcist-ştiinţifice a elevilor tară totolii, lâră ocopetiş şi pereţi, averea gospodăriei în cci 10 ani de
recţia regională a economiei fores prin predarea capitolului „Pâm întul, Dantelăria de schele ce imptejmu- la înfiinţare.
tiere şi Trustul m iner — Deva. corp ceresc", „C ontribuţie la studiul /esc blocurile în roşu de pe şantie Programul brigăzii artistice dc a-
După cuvîntul de deschidere a se geografic al industriei regiunii H u rul de locuinţe din Deva s-a com gitafie a căminului cultural din sa
siunii, rostit de tov. loaniehie M oi- nedoara". „Reflectarea a ctivită ţii eco pletat repede cu ciorchini de spec lul Rapolt a reliefat meritele mul
de tor oameni, dar a prins cu humor
tatori. Peste pu/in pe ,.scenaH
sin, preşedintele filia le i, tov. Vulcu nomice în toponimia locală", „Cîteva beton tură culise şi sufite, lărâ cor
prin scenele vil, şl scăderile
celor
B ujor, profesor la Şcoala medie din probleme metodice ale predării geo tină şi rel/ectoarc au urcat artiştii care nu privesc cu seriozitate mun
Orăştie a vo rb it despre dezvoltarea grafiei la clasa a MI-a" şi altele.
cercetării ştiin ţifice a profesorilor de In cursul zilei de astăzi, ca a p li amatori. Şi, prm lr-o melodie veselă, ca şi nu im pas cu mersul ei Impe
s-au prezentat: ,,Foaie verde tir mo tuos.
ştiinţe naturale şi geografie, in ca caţie practică, participanţii la sesiu hor / Bună vremea tuturor / De pc-ril +
drul Societăţii de Ştiinţe Naturale şi ne efectuează o excursie în regiune Rapollului prag / Am venit la voi
Geografie, în cci douăzeci de ani de pentru mai buna cunoaştere a cen cu drag/" .. Spectacolul organizot pe şanlietul
la eliberarea patriei, iar Acad. Eu de locuinţe din Deva, la inifialrva
trelor Hunedoara, Teliuc, Cînciş, re A rtiştii amatori şi-au înjghebat Comitetului orăşenesc de partid din
In oraşul Brad s-au construit in ultim ul timp numeroase blocuri de locuinţe, cu apartamente frumoase, gen Pora despre realizările obţinute programul din realităţile satului, m localitate, s-a bucurat dc mult suc
confortabile. La parlctul multor blocuri noi s-au amenajat magazine, Înzestrate cu mobilier modern st apro în biologie în aceeaşi perioadă. După zervaţiei de zim bri şi P orţilor de ces. A rtiştii din Rapolt au reuşit sd
vizionate din abundentă cu mâriuri. ce tov. Constantin Ghcorghiu a vor Fier ale Transilvaniei din depresiu titu lin d u -l: „V iată nouă la noi tn dăruiască constructorilor un spec
IN FOTOGRAFIE : magazinele dc la parterul unui bloc. Foto: V. ONOIU bit p articipanţilor despre contribuţia nea Haţegului.
tacol viu, atrăgător cu o tinută ar
tistică bună la care s-o sim(it mina
i! înslntctotuluj E. Pelinci $» mat ales
Distincţii acordate unor întreprinderi Pentru merite deosebite ţului dc victorii încă o preţioasă verigă. Planul do i a profesoarei Fiorcla Tica.
producţie aferent prim ului trim estru al acestui an a
Programul a (ost apreciat de con-
fost îndeplinit cu 5 zile mai devreme | strucloni şantierului care şi-au ma
Pentru rezultatele bune obţinute în îndeplinirea
sarcinilor dc plan pe anul 19G3, 1.0.0. Hunedoara a S. BR AIC A corespondent nifestat dorinţa de a participa maf
des la spectacole prezentate la locu
p rim it diploma de întreprindere evidenţiată pe ra rile lor de muncă. E justificată a- \
Alte şi afle colective de Întreprinderi, care tn anul trecui s-au re mură pe ţară in întrecerea socialistă. Cu ocazia de Energie electrică la un preţ ceaslâ dorin(ă şi cu siguranţă că or- '
marcat in Întrecerea socialista pentru Înfăptuirea sarcinilor de plan, pri cernării diplom ei au fost trecute în revistă succesele 9anele locale în drept le-o vor sa- |
mesc in aceste zile distincţii. Ieri, de pildă, a (ost decernat Steagul obţinute in anul 1963. In această perioadă colectivul de cost redus tis face. Nu de alta, dar, fn Deva ac- ♦
am intit a îndeplinit planul producţiei globale în pro tivează multe formaţii artistice. Co-
de Întreprindere fruntaşă pe tară Termocentralei Paroşeni. De aseme A nul 1963 a fast încheiat de către colectivul I.R.E.H. misiile culturale din cadrul comite
porţie dc 112.6 Ia sută, a realizat economii la preţul cu rezultate deosebite în muncă. Planul producţiei
nea, au primit diplome de Întreprinderi fruntaşe pe ramuri hi cadrul dc cost peste sarcinile de plan în valoare dc 328.000 telor sindicale de pe şantiere ar tre
regiunii Hunedoara colectivele Fabricii chimice din Orăştie, I.R.E.H. Ici precum şi beneficii peste plan in valoare dc globale a fost îndeplinit în proporţie de 102,1 la sută, bui să se îngrijească de constitui
iar planul producţiei marfă în proporţie de 191,14 la
rea unor form alii, mai ales brigăzi
Deva, U R U M . Petroşani şi C.A.5, Alba. întreprinderea de gospodărie 5CO.OOO lei. P rintre lucrările mai im portante execu sulă. Ca urmare a reducerii consumului specific de artistice dc agitaţie a căror program
orăşenească Hunedoara a primit diploma de întreprindere evidenţiata tate in anul trecut se numără plantarea a 2.157 ar com bustibil, a pierderilor pe reţea şi a consumului să fie strins legai de specificul mun
pe [ară bori ornam entali, 9 954 arbuşti. 137.433 bucăţi (lori propriu tehnologic s-au realizat 3.229.000 lei economii cii constructorilor. Doar e bine cu
etc. Oraşul regional Hunedoara a fost înfrum useţat noscut rolul educaiiv pe care îl au
suplim entare la preţul de cost al producţiei.
şi prin asfaltarea străzilor pe o suprafaţă dc 4.928 aceste forme v ii si atractive ale
Pentru rezultatele obţinute în întrecerea socialistă,
ni.p. Numai la repararea şi modernizarea străzilor muncii cu/tural-educa/ive de masă.
întreprinderea noastră a prim it, din partea Consiliu
au fost cheltuite fonduri in valoare de 959.000, iar lui regional al sindicatelor, diploma de întreprindere LIC IU LU C IA
pentru întreţinerea fondului locativ s-a cheltuit
fruntaşă pe regiune. Diploma a fost înm înată de iov.
suma de 2.413.000 lei. Traian Pirva, de la consiliul regional al sindicate
lor. Au luat apoi cuvîntul mai m ulţi m uncitori, maiş
Ca şi Iq alte întreprinderi de uccsl losf scurtate cu 18 v.ilc, iot la tur ca pentru iniâpluirca angajamente Produse chimice multe şi ieftine tri şi ingineri care, exprim îndu-şi satisfacţia pentru
lei, la termocentrala din Paroşeni se bine cu 11 zile lată de termenele lor luate în cinstea celei dc a 20-a distincţia prim ită, s-au angajat in numele colectivului
produce zi Şi noapte energie şi lu stabilite. universuri a eliberării patriei nuos La începutul anului 1963, cînd colectivul de muncă întreprinderii noastre sa lupte pentru ca angajamen
mină penl/u fabrici şi uzine, pen M u lfi muncitori, ingineri şi tehni tre. In primele 2 lum din anul aces de la Fabrica chimică din Orăştie a dezbătut sarci tele luate în acest an să fie îndeplinite şi depăşite. V in 2âtoarea Goltsling Elisa-
tru mii dc case din sale şi oraşe. cieni s-uu ai ir mat prin acţiunile în ta s-au produs 30.246 Kilowati-oră nile de plan, numeroşi m uncitori au luat cuvîntul. bela de la cofetărie „Metalul**
Smtetizind experienţa ucumit- treprinse pentru promovatca noului peste plan, s-au economisit 1.550 tu Ei au analizat cu răspundere sarcinile ce le stăteau GLIGO R ANDONE maistru Hunedoare serveşte prăjiturile
tată pînă acum, constatăm că Datorită unei inovată preţioase s-au ne combustibil convenţional şi 305 în faţă, au făcut propuneri valoroase care să le uşu- cu min-a în loonl cleştelui des
encrqcticicnii din Paroşeni se modilical supapele dc rcţ//ure de In kg ulei. pentru turbine. Beneficii peste plan tinat acestui scop.
străduiesc să producă energie turbine şi s-a menţinui icgim ul op In ultimele sâplămint, m ulţi enci- rpze munca şi şi-au luat angajamente mobilizatoare
electrică m:ii multă şi mai ic lli- tim de funcţionare. Acest lucru a gcticieni au trăit momente de bu- în întrecerea socialistă. Urmînd indicaţiile date de partid cu p rivire la dez
nu. întregul colectiv luptă pentru permis murirea capacităţii dc prv cuiic $i satisfacţii. Pentru rezulta S fîrşitul anului a ec ncis cu încheierea unui bilanţ voltarea intensivă a producţiei agricole, lucrătorii de
acelaşi scop, dar preocupările di!c:tl ducţie a ugrcgatetoi. După calculele tele dobindite anul trecut, sediile : rem arcabil. Producţia globală, producţia m arfă si la G.A.S. Alba au obţinui în anul 1963 succese însem
înlr-un anumit Ici, după specificul tăcute şi după rezultatele obţinute reparaţii, cazane şi turbine, au tost productivitatea muncii au fost depăşite cu 12,3 la nate pe linia creşterii re n ta b ilită ţii acestei unităţi.
cerinţelor din fiecare secţie. U nii pînă acum, înseamnă că sc produce răsplătite cu diplome şi titlu ri de Datorită sp rijin u lu i p rim it din partea statului, care
urmăresc să ioloscască talionul u ti anual cu peste 25.0UU.O00 Kilowaţi secţii iruntaşe. Printre Irunfuşii uzi sută. 9.6 la sută şi respectiv 12.2 la sută. Preocupaţi le-a pus la dispoziţie un număr sporit de tractoare,
lajele, a lţii să le repare repede si oră energie electrică mai mult dccit nei se numără inginerul Dumitru îndcaoroape de reducerea preţului de cost. ei au reu maşini agricole şi cantităţi însemnate de îngrăşă
b in e ; unii sâ micşoreze consu se realiza înainte de mndihcurlle Dina, şclii dc tură loan Itu şi fosil şit să obţină economii peste plan în valoare de minte chimice, precum şi prin aplicarea unei agro
mi! n/e specifice, a lţii şi-au creat di respective. Dar acesta e numai un Dche/ean. maiştrii Petre Crainic si
ferite preocupări care se soldeuzO exemplu. In ultima vreme s-a me Miron Popescu, şclii de echipă Sa 4.962 000 lei. iar la capitolul beneficii peste plan an tehnici diferenţiate, m uncitorii, inginerii şi tehnicienii
cu promovarco tehnicii noi. Pentru canizat evacuarea zgurii de la ca bin Dumilncă. Nislor V îlvo i şi mul(i înregistrat suma de 4.387.000 lei. La tanin praf, pla dc la G A S Alba, antrenaţi în întrecerea socialistă,
scurtarea tim pului de reparaţii şt e- zonele dc aburi, au fost automatizate a lţii Aproape 300 de muncitori, In nul a fost depăşit cu 25 tone, la oxizi de fier cu 116 au reuşit să realizeze producţii ridicate la ha. şi pe
Iccluarea lor la momentul oportun uncie comenzi ele. 7'nale accslco gineri şi tehnicieni au prim it dis- cap de animal, cu cheltuieli mai scăzute decit cele
in ultima vreme s-a trecut la repa cit şi alte acliuni, s-au soldat cu tone, la sulfat de mangan eu 5,5 tone, iar la pi rol u- planificate. Acest lucru a permis colectivului de mun
rarea utilajelor auxiliare in timpul rezultate apreciabile, (n anul 1063 iinc/ii pentru hărnicie. zită tratată cu 67 tone. citori să încheie activitatea eeonomico-financiară pe
golurilor dc sorcinâ. Pe de altă par s-au produs 70.179.000 Kilowati-orâ Ieri. la termocentrala din Paroşeni ...26 martie 1964. In cadrul unei şedinţe festive co anul 1963 cu beneficii în valoare de 140.000 lei, peste
te. ta întrcfincn s-a organizat munca energie electrică peste plan, au lovi a avut loc Up important eveniment. lectivului I ’ctbricii chimice din Orăştie i-a fost înm i- cele planificate.
tn două şi (rci schimburi, a tost îm economisite 7.806 tone combustibil In cadrul unei adunări festive s-a Pentru succesele dobîndite pe linia sp o ririi produc
bunătăţită aprovizionarea Şi s-a În convenţional şl 2.400 kg ulei pentru nată diploma de întreprindere fruntaşă pe ramura
tărit răspunderea echipelor lată dp turbine, iar economiile suplimentare primit Steagul roşu şi diploma de chim iei anorganice din cadrul regiunii Hunedoara. ţiei agricole şi a reducerii preţului de cost al produ
sarcini. Elcclul acestor măsuri s-a la preţul de cost s-au ridicat la su întreprindere fruntaşă pe fară în ra selor, lu cră to rilo r de la G.A.S. Alba li s-a înmînat
concretizat fn rezultatele dobtndlte. ma de 4 760.000 Ici. mura energiei electrice. C ontinulnd munca entuziastă în anul trecut, oame diploma de întreprindere fruntaşă pe ram ură in ca
Anul trecut reparaţiile la cazane au Acum energeticienli continuă mun S BOGDAN nii m uncii din această întreprindere au adăugat lan drul T rustului regional gostat.
Desen de V. MIHÂILESCU