Page 98 - 1964-03

Pag. r D ram ul ioci Nr. 287S

In Editura politică

A A P Ă R U T :
E. DOBRESCU: — Productivitatea
muncii sociale. 280 pag. 8,50
lei.
In Ed ffura pentru
literatură universală
AU A rA ltU T .
LE V TO LSTO I: — An na Ka reni na,
voi. I— II Colecţia Clasicii li ­
te ra tu rii universale. 461 plus
408 pag., 23 lei.
FRIEDRICH DURRE.VMATT: — Ju­
decătorul şi călăul. 20 0 pag. G
lei.
In sala de festivităţi a fa b ricii spună m ulte lucruri despre felul asigurat din abundenţă cererile JACQUES R O U M A IN : — Stăpînii
„Sebeşul" se adunase un mare nu­ cum a reuşit să înveţe meseria, să cum părătorilor. apelor. Colecţia Meridiane. 214
m ăr de muncitoare. Se convocase cunoască maşina, dar emoţia a cu­ La succesele anului trecut se a- pag. 4,25 lei.
o şedinţă festivă de către comite­ prins-o. daugă în aceste zile altele mai
tul sindicatului. Anulizînd rezulta­ A voi bit totuşi ceva despre m un­ m ari, moi bune. In oricare secţie a
tele obţinute în întrecerea socialis­ ca ei : cum îşi organizează lucrul, în treprind erii vei intra, un lucru VERIFICAŢI
tă, indicii de depăşite a sm cinilor cum întreţine maşina. Şi in fin al atrage atenţia. La m ajoritatea ma­
de plan, calitatea şi economiile de a m ulţum it pentru pieţuiren ce s-a şinilor unde lucrează femei nu fost i n s u l a . u
m aterii şî materiale, unui număr acordat muncii sale. angajîndu-se arborate steguleţe roşii, triu n g h iu ­ Di LEGARE
de fii tovarăşi li ş-au acordat, in ca in v iito r să lucreze lot mai bine. lare, de evidenţiat în producţie. E La fâmîni
semn de preţuire a muncii, insig­ După Elena Zahan, au urmat ce­ un semn că aici se munceşte cu
na de „Fruntaş în întrecerea so­ lelalte 74 tovarăşe cărora li s-a în­ spor, că cele peste 1.000 m uncitoa­
cialistă". Din rin d u l purtăto rilor in ­ m uiat insigna de „Fruntaş in între­ re vor să-şi aducă, a lă tu ri de în­
signei de la fabrica „Sebeşul", 75 cerea socialistă". P rintre ele se nu­ treg colectivul fa b ricii, aportul în
sint muncitoare. întrecerea socialistă ce se desfăşoa­
mără Florîca Pctraşcu din secţia
Cînd în sală a fost rostit numele circulare, M aria Besoi I din secţia ră în v iito r pentru cucerirea titlu ­
tovarăşei Elena Zalian, muncitoa­ încheiat, M aria Hăra şi Fisa Snl- lui de fruntaş.
re la secţia încheiat, coi prezenţi m m din secţia lenjerie, Elena Ba- Cele cifeva m ii de pereeni cio­ d i n :
au izbucnit in aplauze. Eni şi a- boş din secţia finisat. Ana Diaconii rapi şi tricotaje date peste plan şi
cesta im semn al p re ţu irii de care din secţia vopsitorie-form nt, V io ri­ DEVA-HUNEDOARA
se bucură tînăra muncitoare Elena ca M ălăianu şi Agnela Schmidt din indicele de calitate îm bunătăţit —
Zahan. Fire modestă, Elena Zahan secţia depănat. Toate muncitoare rezultate în re g istra te . în perioada VALEA 3IUUUI-CÂLAN •
s-a dovedit de neîntrecut în hăr­ harnice, bine pregătite profesional, care n trecut de la începutul anu­ PBOTUATI-Va
nicie. Nu o dală ea şi-a studiat şi care prin munca lor au contribuit lui 1064 — sînt o garanţie sigură împotriva r m A-NAJA*GNELAR *
cronom etrat fiecare mişcare, a cău­ 5IUMIL0RPLBI*
tat să muncească in aşa fel incit la depăşirea sarcinilor de plan. că la anul Insigna va străluci din CUUM5E PPIIUtr CUG8R ŞS S1MER1A
maşina ce i-u fost încredinţată să Cele 01 de insigne acordate co­ nou pe pieptul m ultora din m un­ Prilej de bucurie. Minunate şi gingaşe flori vestesc cj primăvara
lecţii ului de aici sînt şi un semn I a sosit. CARE lA fW tfl
producă mai m ult şi mni bine. Dar, citoarele fabricii.
niciodată nu a făcut un secret din al aprecierii celor C0.000 ciorapi
de bumbac, 17.300 ciorapi relon şi
ceea ce a acumulat în meseria de
34.400 tricotaje de bumbac dale
tricoteră. A ajutat cu grijă pe t i­ Lectorate ca femeile
peste sarcinile planului de produc­ ÎNTREPRINDEREA RAIO N A LA
nerele muncitoare venite in fa b ri­
că, le-a arătat tovarăşelor sale de ţie în anul 19G3, în vreme ce cali-
tatc\i s-a îm bunătăţit faţă de in d i­ g u lilo r dc igienă — condiţie de bază în
muncă, acelora cu care a pornit o O formă Instructivă (le activitate niatica expunerilor au trezit un viu DE INDUSTRIE LOCALA H A Ţ EG
întrecere susţinută pentru depă­ cele planificat cu 1-2 la sută. A st­ culturală care a atras in fiecare an interes în rin d u l cursantelor, lucru apărarea sănătăţii", făcută la lecto­
fel, oamenii muncii au p rim it dc ia un num ăr mare de femei din ora­ ilustrat şi de frecvenţa bună caic se ratul din Petroşani s-a prezentat un
şirea planului, cum să lucreze mai
repede, mai cu spor. colectivul acestei fabrici, tricotaje şele Văii Jiu lu i o constituie lecto­ menţine între 05— 100 la sulă. La n- dia film pe această temă, cînd la V u l­
ratele. A ici, participantele ascultă cu ceasta, o contribuţie deosebită şi-nu can s-a vorbit fem eilor despre gos­
In adunarea festivă ar fi vru t să mai frumoase, mai trainice care nu a n g a j e a z ă s v n e d s a t i :
deosebit interes expuneri care le r.duş-o responsabilele cu rsu rilor care podărirea şi înfrum useţarea oraşe­
fac să înţeleagă mai bine conţinutul s-au în g rijit de mobilizarea femei­ lor ele au făcut şi o vizită la blocu­ — un şef serviciu tehnic;
şi sensul po liticii interne si externe lor. P rintre cele evidenţiate se nu­ rile fruntaşe pe oraş, in aceste ac­
a partidului nostru, m obilizîndu-le mără iov. M aria Surcel, Va lent im ţiu n i ele. In vederea generalizării un tehnician I mecanic;
astfel tot mai nuilt la traducerea ei Nereanţu, Aneta Păunescu, din Lu- experienţei acumulate s-au progra­
în viaţă. peni, Zenovia H uruîală din Vulcan, mat în luna a prilie schim buri de ex­ — un tehnician I C. T. C.
Pornind de la experienţa acumu­ Ariana H endrisf din Petrila. Silvia perienţă intre lectorate.
lată în organizarea şi desfăşurarea Dobrin din Petroşani şi altele. Lecţiile exem plificate şi m ateria­ Angajările se fac în condicile H.C.M. 1053|1960
acestei form e de educare a fem ei­ Pentru ca expunerile făcute să fie lele didactice folosite contribuie !a Informaţii suplimentare se primesc la telefon
lor, Com itetul fem eilor din oraşul re­ cît mai atractive şi instructive, lecto­ ridicarea nivelului de cunoştinţe po­
gional Petroşani, în colaborare cu rii au fost îndrum aţi să folosească litice şi cultural-educative ale fe­ fir. 14 Haţeg.
com itetul pentru cultură şi artă a m ateriale didactice, demonstrative. meilor.
luat şi în acest an masuri de orga­ Astfel, In oraşul Petroşani, la rxou- A V A GAŞPATC
nizare a lectoratelor. Astfel, s-a tre­ nerca „H.P.H. stat socialist", lecto­ preşedinta ComRetuhil
cut la recrutarea cursantelor, s-a dis­ rii! prof. C. Păunescu s-a folosit do orăşenesc al fem eilor —
cutat în acest scop cu femeile din hartă, la expunerea „Respectarea re­ Petroşani ^ e J ă k n if
cartiere care au fost îndrum ate să
se înscrie pentru a participa Ia lec­ r l / U ^ J P C t'(i
torate. P rintre cele înscrise au fost ctifOHuyfti/' /aifrtt nr/fă/zJV/2
membrele com isiilor de femei, cele ColecfriwisfîeS© la E lucru cowdiJabc dc cict
mai active gospodine, tovarăşe nou
promovate în munca cu femeile S-au iucefu-ndczc dde /
putut constitui astfel 18 lectorate la La gospodăria agricolă colectivă le cliviştii din Geoagiu au m ărit su­ u m ie 5*4 rte n /m b m e
care au fost înscrise' 1.303 femei- din Geoagiu, femeile sînt prezente la prafaţa de grădină cu încă 10 hecta­
cursnnte. toate muncile. Cele mai multe însă re. plnnificind să realizeze un venit CLAXONAREA ÎN ORAŞUL
Pentru buna funcţionare şi desfă­ lucrează la grădina de legume şu la de peste 600.000 lei. Tot colectiviste­
şurare a a ctivită ţii lectoratelor, co­ pepiniera viţei de vie Tovarăşe ca le sînt, acelea care şi în anul acesta IT A
m itetul de femei împreună cu Comi­ Elîr.abcla Bozeşan, M aria Cos tea, E- vo r lucra la grădină. încă din prim e­
telui pentru cultură şi artă din ora­ lîsabcla Ciobcnu şi toate cele 30 de le zile ale lunii februarie, ele au în­
şul Petroşani s-au în g rijit de recru­ colectiviste din echipa condusă de ceput să pregătească viitoarea re­ W ACEST SCOP D/PECr/A d/L/T/F/
tarea unor lectori cit maî buni ca Elena Homorodcan au devenit legu­ coltă de legume. Pină acum, în ră­
şi dc piegătiicn lor periodică. Sar­ m icultoare pricepute. Eduard Frîcdc- sadniţele caro se întind pc o supra­ ’RCc/un// hunedoara face apel
cina de lectori a fost încredinţată u- rich, grădinar şi vitic u lto r cu expe­ faţă de 520 m.p. s-a semănat varza, Z A TOT/ CETATEA///, CONDUCĂ TOP//
nor cadre didactice, femei cu pregă­ rienţă, are mimai cuvinte de laudă ardeii, roşiile si vinetele. AUTO 5/ H/PO, /TOTOC/CL /ST// 5 /
tire corespunzătoare, care au dove­ la adresa colectivistelor care lucrea­ Rodnică a fost şi munca colecti­
d it interes şi dragoste pentru aceas­ ză în aceste ram uri. vistelor care lucrează în sectorul v i­ B/C/CL /S T//, SA SUST//VÂ ACEASTA
tă muncă. ticol. Prin valorificarea producţiei de
Ju anul care a trecut, prin hărnicia NA SUPA] PP/NRESPECTAREA CU
A tenţie cuvenită s-a dat şi alcă­ şi priceperea lor, colectivistele din viţă de vie. in anul trecut gospodă­ STP/CTETEA REGUL/ZOPOE C/P -
tu irii programelor. De asemenea, s-a Geoagiu au obţinut producţii sporite ria a realizat 1 0 0 0 .0 0 0 lei, ia r anul a-
stabilit ora, dala si locui unde se de pe cele 20 hectare cultivate cu le­ ccsta şi-n propus să obţină un ve­ CUZAT/C PE DP/JM/JP/Z E /CE.
desfăşoară fiecare lectorat în parte gume. Numai prin valorificarea pro­ n it dc 1.280 000 lei. Pentru altoirea ce­
Laboratorul regional pentru controlul sem inţelor din Alba Talia. In program s-au introdus cile 5-G duselor de la grădină, gospodăria a lor două m ilioane bucăţi de viţă. a- O. P n a u /v s D O A P A
In fo to g ra fie : laborantele, in tim pul efectuării controlului semin­ tenie dintr-o problemă. realizat venituri în valoare de aproa­ lă tu ri de bărbaţi au fost pregătite
ţelor. Buna pregătire a lectoratelor şi le- pe 4G0.000 Ici. Pentru acest ân co p rin tr-u n curs ce s-a desfăşurat la se­
diul G A C. în tim pul ie rn ii şi G 0 de
colectiviste Din rin d ul acestora s-au
rem arcat colectivistele M aria Groza,
Acum 25 de ani, o lata tinără s-n ..V ictoria de la 23 Auqusi I0i-i ...Timpuri dileritc deschid omu­ Cind accasia a intrai In funcţiune, '
\ prezentat la Uzinele dc licr din liu - a qăsil-o in uzină. lui perspective dileritc In 1939, o Elena a trecut să lucreze ca lab<>- t Ana Crişan, M arin Cărăbuşi Ana V-
I nedoara, tnaniicstîndu-şi dorin(a dc — In lond, de abia dc atunci o lată de muncitor a trebuit să bată ranlă principală in cadrul serviciu- ? Oancea şi altele. V.
{ a ii angajată. Directorul a musu- începui adevărata mea viaţă, poves­ săptămâni inlreqi drumul ce duce lui dc cercetări siderurgice. Toi aici \ Zilele acestea, colectiviştii din Magazinele Agrosein au pus în vînzarc cantităţi
\ rat-o cu dispreţ, din creştet şi pină-n teşte Ticna Avasiloaie. Pină in znu spre uzina, pentru ca cu foarte nurl­ lucrează şi astăzi. Geoagiu au început dezgroparea viei, In V . O mari de seminţe de legume într-un sortiment mai
picioare, poruncind să Hc scoasd Stima şi respectul dc corc se bucu­ altoirea viţei pentru pepinieră şi pi­
(ilară. A doua zi s-a prezentat din ră pentru munca ce o depune sini chetarea tcrrn u lu i prevăzut a se bogat, care asigură producţii mari. cu calităţi cu-:
nou, dar rezultatul a tost acelaşi. pc deplin m crilatc. Elena Avasiloaie planta cu vie în acest an. linare şi tehnologie superioare.
— Nu-mi trebuie lemei in uzină, nu este nliniai o bună muncitoare ' . -*• L A i Pentru culturi de toamnă şi cui turi duble procu-
\ /
şî-apoi nu vezi că cşii o puşlancă, a ci şi o pricepută activistă a organi­ La lucrările respective au p a rtici­ ra|i-vă din tim p : CASTRAVEŢI CORNISON R I­
repezit-o directorul. zaţiei dc ternei. La Ici ca in labora- 1 pat zilnic peste 150 de colectiviste. O DICHI NEGRE DE IARNA. CONOPIDA, GULII, 1
Trei suptă mi nî, zi dc zi, a băfnt tor, munceşte cu răspundere în ca- i CULIOARE. SALATA, RIDICHI DE LUNA, SPA­
la uşa directorului, pină cind n /ost. drul comisiei dc lemei din combi- 1 NAC ele.
lotuşi angajată. nat ca şi in comitelui orăşenesc cil ,
Pe vremea aceea, in (oală uzina aceea, se poale spune despre nune ia qreutale să poată li angafată. lemeilor. Depozitele Agroseni desfac:
nu erau nici măcar zece temei. T i­ cei doar am existat... Anul 1954, este anul cind munci- Dc curirul. Elena Avasiloaie a C if r e şi f o p t e
nerei iele li venea nespus dc greu Această „existentă" s-u schimbai toaica Elena Avasiloaie, investită prim it insiqrui dc „Erunlaş in intre- | P O n U M B
să se obişnuiască cu munco istovi­ pentru Unora lată intr-o munco pli- cu încrederea tovarăşilor dc mun­ cerca socia/istă" pc anul 19K3, ca o ° In inlrepi indei ile din regiunea
toare dc 12 ore. Dar, trebuia să-sr nă dc nădejdi Anul 1915 i-a adus ca. este trimisă la şcoala de partid răsplală a meritelor sale In produc- \ noastră participă activ Jn în deplini­ Seminţe din hibrizi dubli de mare productivitate
fnlrinqă oboseala, ca să n-o conce­ două mari sal:slac(H: a reuşii sa se dc 3 tuni, A urmat apoi şcoala de (ic. Ziua In cate a avut loc accsl i rea pla n urilo r de producţie, la ob ţi­ cu perioadă de vegetaţie de la 105—145 zile, pen­
dieze. Dorea din toată inima cu prin cu/ilicc ca laborantă (număr indu-sc partid de 6 luni şi cea de 1 an eveniment a coincis cu o aniversa­ nerea unor produse dc cea mai bună tru cullura uscală sau penlru irigaţii, pentru boabe
munca ci să uşureze cit de cit si­ printre primele femei calilicnie >n S-a întors apoi din nou In marele re : Intplinirca a 25 dc ani dc ch d calitate peste 27.000 muncitoare. şi siloz.
tuaţia celor aptopiali. Tatăl, cu sa­ combinai) şi in acelaşi an, la 7 mur­ cotnbinat, ridicat pc locul vechilor s a angajai ca muncitoare. Dale di­ ( V ' v
larul mic pe care-/ ciştiqa nu reu­ ite, comuniştii, aprcciindu i meritele, uz ine de licr. Sub ochii ei s-au re­ ferite, cu scninilicafii dileritc. ° Cii pricepere şi hărnicie îşi aduc
şea să hrănească lam ilia-i nume­ făcut lurna/c/c vechi. S-au Ină/pit. contribuţia la întărirea economico-
puterea de muncă, clanul şi devo­ ...Acum 25 dc ani. Elena Avasi-
roasă. asemenea unor coloşi, turnatele noi. organizatorică a G A.C. si cele peste CULTURI TEHNICE
Inccf, Inccf, tinăra lată a începui tamentul. au prim it-o in rinduri.'e olciărin nouă şi ţoale celelalte con­ loaic nici n-ar li îndrăznit să se gtn- GO.OOO femei care lucrează în aceste
să se apropie de muncilor/, să f/»- lor. Dc aici înainte, In viaţa hie­ strucţii siderurgice, a urm ării cu so- dcască că va veni ziua cind sc va unităţi. Semin|e din soiuri raionale, rezistente la boli ş
Iclcaqă cate este cauza suferinţe­ nei s-au deschis perspective noi. A tislaclic cum z/ de zi un deal dc bucura de a lila simpatie şi respect. ° Rodnică este şi activitatea pe dăunători, cu însuşiri tehnologice superioare, crealt
lor celor m ulţi şi o dată cu aceas­ muncit cu toată priceperea, lără a-sl pămint a tosl năruit şi fn focii/ tui Şi asemeni ci. In fabricile şi uzi­ care o desfăşoară femeile pe linia de Staţiunile Experimentale ale Instilutului Central dc
ta. a încolţit in sufletul ci uro îm­ nele noastre sini m ii dc lemei. gospodăririi şi înfrum useţării oraşe­ Cercetări Agricole. ^
potriva ncclota care tăceau nelcrl- precupeţi eforturile, pentru a dovedi u crescut un munte de o ţel, beton T IN C U T A BUSUIOC lor şi satetor noastre. Numai în 19G3 ţ
> cită viaţa ci şi a celorlalţi. încrederea tovarăşilor ei. şi cărăm idă: Uzina cocsochimică. corespondentă prin munca patriotică a fem eilor s-au p 1 1 ^ J *
realizat economii de 3 0 0 0.00 0 lei.
PLANTE DE NUTREŢ ; \ \ ' I / / I
, Seminţe de plante furajere din provenienţe va- w î
P A N © tU S0> E © N O /% R »loroase, raionate in diferite zone pedoclimatice care iiv v îlU S*
^asigură furaje cu valoare nutritivă ridicată şi seminţe
de ierburi perene pentru în(elenîri de talazuri, te- 1
! rase etc. l
f

POMI FRUCTIFERI î
Intr-un bogat sortiment a
V IŢ E
Din soîurî de masă şi de vin, altoile pe port-alfoi V
pentru diferite tipuri de sol. I
ă
'•>
c

F L O R I
Seminţe penlru culturi comerciale, parcuri şi grâ-
I dini din diferite specii şi varietăţi. . V T
IERBURI M ~
Penlru spaţii verzi, terenuri de spori etc. A

A ADRESAT! VA T U T U R O R UNITĂŢILOR
AGROSEM DIN TARA CARE VA LIVREAZĂ DIN
DEPO/.tTE $1 MAGAZINE ‘‘EltfiNTE $1 MA
I ERTAI SĂDI f OR DIN SOIURI CU AUTENTt
LU C R EŢIA TOM ROŞ LU D O V IC A H AŢEG AN ,
RAISSA C IIETREANU LU C R E Ţ fA COSTA', A N A POPA CITATE $1 VAx. OARE CULTURALA GARAN-
muncitoare la fabrica de lur- muncitoare la fabrica „A rd e ­ colectivistă, lucrează in echipa / ^ g r o s e m ^ TATA#
tie din Pelieşti, fruntaşă în profesoară de lim ba rusă la preşedinte al G.A.C. din Lă- leana" din Alba Iulia, fruntaşă legumicola a G.A.C, din Dl*a-
producţie pe anul 19G3. Şcoala medie din Orâ.ştie. puşnic, raionul Ilia. fn producţie pe anul 19G3. şov, raionul Sebeş I