Page 99 - 1964-03

Nr. 2878 Drumul socialismului Pag. 8

Fruntaşii ssttetos*
Filrnele săptâmînii In luptă cu flăcările Veşti din agricultură Pe ogoare, oamenii muncii desfă­ caic au luat cuvîntul în cadrul adu­
&
P regătiri pentru campania tehnic sînt pe zi ce trece maî fru ­ şoară o activitate rodnică. Colecti­ a nării festive au vorbit cu căldură
dc iot ceea ce au făcut ei în vede­
viştii, sc întrec între ci pentru
Nu eşti singur Aj-uncîndu-ţl privirea din capul uriaşei hale. da prim ăvară moase. Acest lucru a permis colecti­ realiza o producţie mai mare, care rea cît mai bunei gospodăriri a co­
cele şase cuptoare ale noii oţelării de la C. S. viştilo r de aici ca in ultim ul sâ asigure un belşug de produse. munei. Eleonora Giura, Petru Rom-
Hunedoara iti dau imaginea unui peisaj îneîn- Pentru buna desfăşurare a lucră­ tim p să-şi realizeze planul la liv ră ri Dar, entuziasmul întrecerii a cu­ cea şi loachim Oişa sînt ciţiva din
r de lapte de vacă în proporţie de 115
tâtor, de rară frumuseţe. Gâsindu-se în faze d i­ rilo r agricole din campania dc p ri­ prins şi alle secioare de activitate. cei pc pieptul cărora siiătuceşic in­
ferite ale procesului de*fabricare a otelului, fle­ măvară. colectiviştii din Sarmisegc- la sulă. Toiodatâ s u viiu lu t sia lulu i C olectivistul, dornic să-şî facă satul signa dc fruntaş.
- ♦ care are ceva caracteristic, propriu lui, purtînd tuza, raionul Haţeg, au făcui intense pe bază de contract o cantiiate dc in care locuieşte cit mai frumos, Şi in comuna Toteşti, raionul Ha­
# \ însă amprenta caracteristicii comune : Iureş clo­ pregătiri. In acest scop ei au procu­ L2u kg. sm îniinu cu un procent dc mai plăcut, a pornit in tim pul liber ţeg insigna a fost acordată unui
dc
14 deputaţi şi cetăţeni.
număr
sâ amenajeze prin muncă patriotică
^ i i a r i A i j . vy cotitor în bătălia pentru oţel. grăsime dc pesic 33 lu sulă. rondouii eu flori, să planteze tranda­ Este laspiatn muncii depuse in mo­
'Sb * J r ,î f t M \ i Prin acel dute-vîno neîntrerupt, braţul maşi­ rat 5 tone de seminţe de norumb du­ I». URBEA firi sau pomi ornam entali, să re­ bilizarea maselor la realizarea ce­
m - h j nii de şarjare goleşte troacă după troacă în pîn- blu hibrid JOI si 103, au trecut Ia corespondent pare drum ul de acces sau un pod, lor 19 000 ore de muncă patriotică
I
- • > : * & * toceîe nesăţios al cuptorului şase, în tim p ce cup­ sortarea carto filo r şi la condiţiona­ să construiască o nouă şcoală, un prestate de cci 3.240 locuitori. P rin­
torul doi, aflat în „topire**, aruncă lim bi de foc rea sentinţelor de cereale păionsc, lu­ Măresc supralaja arabilă cămin cultural sau tre p u rtătorii in-
crări care se apropie de sfîrşil. dispensar, pescui t, ^ _ ----- — sumei, ne scrie tov.
nestăvilite.
Paralel cu acestea. în cîmp s-au In centrul preocupărilor consiliu­ să ridice satul la Alex. Măguicanu,
ţ 'M j. } Deodată, minate de clocotul năpra/.uic, peste
, i * pragul fals de la uşa 3 încep a se prelinge fi­ transportat m ari cantităţi de îngră­ lui agricol raional Sebeş stă şi acţiu­ nivelul cerinţelor Din scrisorile sosite se număra Anton
1 % L Î 8 X , '& > şăminte. Numai pentru cu ltu rile de nea de extindere a suprafeţei ara­ zilelor ee le trăieş­ Floroni, T ra n d a fir
ricele subţiri de oţel. Hangan face un semn scurt bile. Astfel, ca urmare a m ăsurilor la redacţie
V . . . 0 » . te azi. Lăzăroni, H orlen-
şi băieţii din echipă au pus mîna pe lopeţi. Ei porumb, cartofi şi legume au fost a- întreprinse, de la începutul anului şi
Realizat pe baza unor lapte reale, lilm ul „Nu eşti sin- ştiu că aceste firişoare, neostoite la tim p, „spală" plicate 3.G00 tone gunoi de grajd şî pînă acum au fost redate circu itu lu i In această mun- şr * ~ zia Jurm oni şi
a lţii.
(jur", producţie a studioului „ Uzbekhtm“, redă povestea pragul şi se pot transforma in şuvoaie, şi atunci 24 tone îngrăşăminte chimice arabil 34 ha. teren. Aceasta s-a rea­ că, condusă de “ cu sp rijin u l La Drasov, ne scrie tov. Florin
sfaturile
populare,
unei lam ilii din Taşkcnt care (o anii qrei ai M arelui pierderile de oţel sînt inevitabile. De la cuptoa­ In livezi s-au efectuat stropiri con­ lizat in principal prin desţelenirea larg al deputaţilor, oamcnîî au rea­ Păcuraru, înmînarea diplom ei de
liuzbot pentru Apucarea Patriei q InJiat 13 copii tu ­ rele vecine sosesc ciţiva ortaci, ajutoare de nă­ tra bolilor şi dăunătorilor lu un nu­ unor suprafeţe de fineţe slab pro­ lizat fapte minunate, au făcut ca comună fruntaşă a fost un eveni­
rnaşi orlani de război. dejde. Lopeţiîe se înfig cu iuţeală în grămada măr de 8.0 00 pomi. De asemenea, ductive. satul sâ înflorească, sâ devină tot ment sărbătoresc. Aceasta este pre­
tu tu ro r
cetăţenilor
ţuirea muncii
Rezultate bune în această direcţie
Rusalka de dolomită, iar flăcările roşictice, care le do­ s-au săpat 700 gropi pentru pomi, s-au obţinut la gospodăriile colective mai bine gospodărit. care au efectuat lucrări dc pesic
Si, cum fiecare întrecere îşi are
goresc obrajii, nu -5 împiedică pe vrednicii oţc-
55.000 lei (pavarea străzilor pe 1.500
urm înd a sc planta în zilele urmă­
fruntaşii eî, şi nici unele
comune
larl să arunce cu precizie dolomită pe pragul in din Dosiat, Vincard, Sîngălin, Gusu s-au situat în frunte. Comune frun m, plantarea a 2 000 pomi ornam en­
toare.
pericol de perforate. Pericolul este înlăturat şi A. M AGUREANU şi Apoldul de Jos. taşe cărora li s-au acordat diplome tali, curăţarea a 3.000 m şanţuri şi
cuptorul îşi continuă nestingherit răsuflarea de şi prem ii în obiecte sînt în raionul altele). Tot cu acest p rile j 20 de ce­
corespondent ION CliMFEANU
foc. Brad comuna K ibiţa, în raionul tăţeni nu devenit purtători al insig­
corespondent
Clocotul otelului s*a mai potolit ; prelungirile Realizări în sectorul Alba, comuna Zlatna, în raionul nei. P rintre ei sînt tov. Macaric
flăcărilor s-au retras spre matca lor. începe lu­ Penfru cultura futunuluî Ilia, comuna Lăpugiu, în raionul Ursa, N’ icolae Cunţan, N istor Sinea,
crul pe şarjă. zocrfehnic Orăşlie, comuna Gcongiu Băi, in ra ­ Silvia Popa şi a lţii.
Gospodăriile agricole colective din ionul Sebeş comuna Doştat şi in ra­ Pentru a-şi face comuna mai fru ­
Abia după ce oala plină cu oţel fluid se în­
Datorită aplicării in practică a ce­ raionul Sebeş vor cultiva în ueest an ionul Haţeg comuna Berthelot. moasă, ne informează iov. M eflodie
depărtează de la cuptor, purtată în gheare si­
lor însuşite la învăţăm întul agro­ circa 400 ha. cu tutun. In m ajoritatea Zilele trecute in toate satele au Slănuş, din Lomnn, raionul Sebeş,
gure de macaraua de turnare, şi-au găsit lin iş­ cetăţenii au dat parţial în folosin­
zootehnic de masă colectiviştii din u n ită ţilor producătoare a acestei fost organizate adunări cetăţeneşti
tea deplină oţelării din echipa comunistului ţă o nouă şcoală, au reparat d ru ­
Peştişul Mare, oraşul regional Hune­ plante s-au amenajat răsadniţele ne­ festive. P rilej bun de trecere în re­
Hangan. Curca, Dron, Săraru, Marton, Zîmbeanu cesare in vederea producerii răsadu­ vistă a rezultatelor obţinute şi de mul Săsciori-Loman pe 30 km., iar:
doara, reuşesc acum să gospodăt cas­
— toţi sînt m ulţum iţi ; intervenind la tim p cu pornire eu fo iţe sporite pentru ob­
că mai bine fura iele. să întocmească lui. Gospodăria colectivă din Gîrbo- in faţa şcolii şi a căm inului cultu­
pricepere şi curaj ei au evitat pierderea oţelului. va. de piidă, care va cultiva 50 de ţinerea altora. In semn de preţuire
ra ţii cit mai chibzuite şi echi­ ral s-au amenajat rondouii. La
Gir. I. NEGREA librate şi să îngrijească în mai ha. cu tutun a amenajat 1.732 m p. a m uncii depuse de cei mai harnici acestea şi-au adus o contribuţie deo­
Rusalka, liica spiritului apelor, Indrăgoslindu-sc de un controlor tehnic la O. S. M. nr. II de răsadniţe din cei 2.0 00 m.p. plani­ cetăţeni din satele regiunii, de de­
bune
animalele
pro­
condiţiunî
prinţ, vrea să devină femeie pumînlcană. Cu sprijinul de la C. S. Hunedoara prietate obştească. Ca urmare şi putaţii cu merite deosebite în orga­ sebită loan I. Stancu, N'icolae S.
unei vrăjitoare ea îşi va îm plini dorinfa In schimbul ficaţi De asemenea, la C ilnic s nu a- nizarea şi mobilizarea maselor, Slănuş, loan Podea, Ioana Filim on
producţiile realizate din sectorul zoo- acestora le-au fost îninînnlc insigne
unui ir,ure sacriltciu : pierderea graiului. menajat 800 m.p. răsadniţe la V in - şi a lţii. Unui număr de 10 tovarăşi
gnrd G00 m.p., la Da ia G00 m.p., la de „Fruntaş în gospodărirea sate­ Ic-au fost înm inatc pentru merite
Balada steagului roşu Doştat 750 m.p., iar la Spring 550 m.p. lor" pe anul 19G3. Evenimentul a în acţiunile dc muncă patriotică in­
fost deosebit de emoţionant. La Ilia,
Cronică judiciară PETRU TOM A după cum ne informează corespon- signa de fruntaş.
corespondent tul nostru, tov. Gh. Paniilim on, cci V. KUKJH
fională pentru abuz in servi­ a te elibera biletele respecti­
înşelăciunea ciu si deci nu / se putea în­ ve. Danii ii băga In buzuna­
merge dc mutic ori la apă" Exigentele cetăţenilor, pe deplin satisfăcute!
are picioare scurte credinţa o gestiune s-n folo­ rul propriu. Dar aşa cum spu­
sit dc hpsa dc vigilentă a to­ ne şi proverbul „ulciorul nu
Numitul Eugen Sara cia an­ varăşilor dc aici şi a angaja­
gajat al I.C.M. Hunedoara şi t-o pc sofia lui ca gestionară, şi Teodor Aloldovan şi-a gă­
in acelaşi timp i s-a încredin­ iar el ca ajutor. Si treburile sit „naşul". Intr-unn din zile In ultim ele luni conducerea coo­ explică faptul că unitatea de repa­ cu totul altfel M ajoritatea frize rilo r
ţat şi sarcina de îm puternicii le mergeau dş minune. Pină la un control inopinat al or­ perativei meşteşugăreşti „M oţul" din ra ţii încălţăm inte din Brad nu şi-a lucrează neatent, discută, favorizea­
al A.D.A.S. Element necinstit, lnlr-o zi fnsu cind li s-a în­ ganelor I.R.T.A. u lost găsit Brad avea reţineri atunci cind fu r­ realizat sarcinile de plan n ici, mă­ ză nnurniţi clienţi. Oare ce părere
el a încercat să prolite de fundat cu nişte cocoşi şi gă­ cu 10 călători tură bilete. Dc niza date în legătură cu realizarea car în luna februarie. Cum sâ soli­ au tovarăşii din conducerea coopera­
iaptul că nu era sulicienl dc ini. la 7 din cj încasase 6 ani dar planului Ia toţi indicatorii. A tît tov. cite cetăţenii serviciile unităţii am in­ tivei despre felul cum îşi fac dato­
controlai in munca sa şi şi-a Prolilînd de cerinţele mari bilet „a uitat" să Ic dea. Ca rol N'ngy, preşedintele cooperati­ tite cind calitatea lu cră rilo r nu este ria frize rii loan Lodaru, Nicolae Dî-
însuşii prima dc asigurare în­ Tribunalul regional l-a con­ vei cît şi tov. D um itru Moşneag, v i­ cea dorită ? Aşa stau lucrurile şi ia neş, M aria Benea şi Miron Lupea ?
pentru păsări din acea zi,
casată de la 7! salariaţi ai în­ loan Cătălinoiu care de lapt damnat pentru lapt-a sa la 3 cepreşedinte, ştiau că se stă rău în unitatea de reparaţii încălţăm inte In orice caz calitatea lu cră rilo r exe­
treprinderii. De asemenea, i'n- era gestionarul unităţii nr. 2 luni închisoare corec(tonaJu. această direcţie, dar cu toate aces­ din Gurabarza unde eşti nevoit sâ cutate de ei nu justifică firm a dc la
V rind să răzbune sulcrinlele lam iliei sale, ale con­ tr-una din zile a inlocmit acte O.L.P. din halde oraşului, a tea, n-nu luat măsuri de îm bunătă­ aştepţi m ultă vreme pînu ce se exe­ Intrarea în frizerie. Sau ce părere are
sătenilor sui, provocate de crudul moşier, ţăranul sărac false de accidentare în cîm- găsit că ii momentul să mal Furf din avute? ţire a situaţiei. Planul producţiei glo­ cută reparaţiile la încălţăminte. tov. MihnI Vig, responsabilul unită­
De mai m ult tim p conducerea coo­
Ciu-Lao-Ciun porneşte pe calea revoluţiei, luminată pul muncii salariatei L. Al., ciupească ceva. Şi alunei a obştesc bale şi marfă pe anul trecut a fost perativei „M o ţu l" ştia că unitatea de ţii dc tinichigeric din Brad, care nu
execută unele lucrări
„m ai mici*',
de învăţătura partidului comunist, la lupta împotriva dînd posibilitate accslcia să pus In vinzare cu 17 Ici kg. Clurilă Dogceag, s-a apucat realizat doar în proporţie de 95,4 la reparat ceasuri din Gurabarza am i­
sută. Vina a fost dată pe seama unor
exploatatorilor. primească despăgubiri pc cate In loc de 12 Ici la cocoşi şi sd-şi construiască o casă pro­ nă nejustificat clienţii. S-a m ulţum it refuzind comenzile cetăţenilor ?
Acestea sînt doar cîteva aspecte
nu Ic merita. cu 15 Ici la găini. Lui Ilic Că­ prie în Lonea. Intr-una din cauze „obiective" cum ar fi lipsa dc cu constatarea fără însă sâ ia mă­ care au influenţat în mod negativ
comenzi şi materiale,- condiţii neeo-
Dar înşelăciunea s-a dove­ tălinoiu i s-a părut ciubucul zile i-a ttebuit nişte seîndură respunzâtoare de muncă etc. O dată suri concrete. Abia după ce a fost realizarea sarcinilor de plan la toţi
cu ştreangul de gît dit şl acum că are picioare prcful la 20 lei kg. urcut şi bite mandc. Cum de moi cu începerea noului an s-au preconi­ publicată în ziarul nostru scrisoarea indicatorii. Pentru înlăturarea defi­
prea mic st atunci a
scurte.
La controlul clectunt
mult timp văzuse un pod pes­
in care sa
m inerului N'icolae Boia
dc organele dc resort s-a do­ Dar cum cu hoţia nu ajungi te Jiu, care ou prea era to- zat măsui i de lichidare a deficienţe­ arăta că îl amină dc cîteva luni cu cienţelor existente, conducerea coo­
lor. Dar in luna ianuarie a anului
perativei trebuie să ia măsuri ur­
■ O K vedit necinstea lui Eugen Şa- departe, num/f/i au losl prinşi tosit. doar vara cind minerii acesta s-au înregistrat din nou răm i­ repararea censului de masă, condu­ gente. Numai aşa cetăţenii vo.r^ncr-
tu şi pentru laplde sale a asupra faptului şi trim işi in mergeau la serbările cimpc- neri în urmă. Planul producţiei glo­ cerea cooperativei a atras atenţia lu ­ ge la unităţile cooperativei cii în­
losl trimis In judcculă. Aici Inia tribunalului popular să peşti, şi-a zis că i-nr fi lui mol bale a fost îndeplinit in proporţie crătorilor unităţii am intite. Dar nu credere, iar sarcinile vor fi îndepli­
şi-a primit /)cdcapsa cuveni­ dea socoteală. Pentru laplde lolosiloare cheresteaua dccit de 04,8 la sută, cel al producţiei m ar­ numai aici se stă rău cu deservirea. nite integral. Este drept eă în cadrul
tă : un an închisoare corec- lor lor) Cătălinoiu (recidivistI podului. ,Si din proprie iniţia­ fă cu .84,5 la sută, iar la beneficii Responsabilul secţiei de fierărie din cooperativei sînt m ulţi lucrători care
liona/ă. a lost condamnat la 3 ani în­ tivă s-n apucat să demonteze sarcina n-a fost îndeplinită. Abia în Brad, tov. Moise Mihoe, refuză unc­ î$i fac datoria, constituind exemple
chisoare corccllonală, Ilic Că­ podul, iar cheresteaua o dus-o luna februarie s-au făcut unele pro­ ie comenzi „m ărunte" pe m otiv că in muncă. P lin ire aceştia am intim
O poveste cu cocoşi tălinoiu la I an $i G luni iar acasă pentru a o folosi ia grese. Firesc sc pune întrebarea, caro nu ar aduce venituri. N em ulţum iţi pe rich tu îlo ru l Constantin Zeriu,
şi găini N iculi'a la 3.000 lei amendă. conr.trucfie. Dar socotelile lui sînt cauzele ce au dus la nerea liza- sînt cetăţenii şi dc activitatea desfă­ tîm plnrul Lăzăruţ loan I, croitorul
şurată de unitatea
reparaţii
radio
Dogceag nu s-au potrivit cu
rea ritm ică u sarcinilor de produc­
Sofii loan şi N iculilo Catd- Csşfîg necinsîsl ceh ah organelor /ocale, care ţie ? din Brad, unde este responsabil Vic­ Ludovic Boroş, croitoreasa Elîsab'.'-
ta Goin. Trebuie însă ca conducerea
linoiu, împreună cu Ualelc tor descoperindu-l, l-au trimis In Acestea trebuie căutate în faptul tor Draia. A ici comenzile sînt exe­ cooperativei sâ manifeste mai multă
Ilic Cătălinoiu art venit la Pentru a-si întregi cistigul judecată pentru a-şi primi pe­ eă conducerea cooperativei nu a fă­ cutate cu întîrziere, iar calitatea lu­ preocupare pentru ca toţi coopera­
Petroşani după căpătuială. Dc In mod necinstit Teodor Alo/- deapsa meritată. cut totul pentru ca unităţile, coope­ cră rilo r lasă uneori de dorit. to rii să-şi facă datoria. Pretenţiile
aceea s-au angajat la O.L.P. dovan ii\ calitate dc taxator Pentru însuşirea de bunuri ratorii, să deservească populaţia la In centrul oraşului Brad a fost cetăţenilor au crescut. Sînt posibili­
Petroşani ca vinzători remi­ pe un autol)uz al I.RT.A. au­ din avutul obştesc Chirilă nivelul cerinţelor actuale. Din acest amenajat un local de frizerie frumos
„Reportaj cu ştreangul de g il" este transpunerea pe zieri. Cum insă toan Călăii; tobaza Sebeş s-n dedat ta lurl. Doqccag a fost condamnat la m otiv o serie de cetăţeni nu renun­ şi bine dotat. Lucrătorii de aici, tre­ tăţi ca aceste pretenţii să fie pe de­
ecran a lucrării cu acelaşi titlu a tul lulius Fucik, noiu, mai săvîrşisc o pedeap­ A stld , călătorilor Ic Incasa 1 an şi două luni închisoare ţat la cereri şl comenzi ndresindu-se buiau să lucreze conştiincios, după plin satisfăcute.
să de 4 ani închisoare corec- contravaloarea călătoriei Jără corecfională. lu alta unităţi din regiune. Aşa sa toate cerinţele. L u cru rile insă stau V. ALLJU
La AIirn ii lucrea­ G o a ră „p o lig lo tă ”
O ză exploratori din
(hleritc {uri: SU.A., In gradina zoologică din oraşul
Anglia, Ungaria, Pccs (U P. Ungară), trăieşte cioara
R.D.G., Cehoslova­ Matyns, care „vorbeşte" perfect cî­
cia. De curind ă teva lim b i păsăreşti: ea cîntă ca un
sosd aici cea de-a cocoş, cotcodăce.şte ca o cloşcă şi im i­
9-a expediţie an­ ta excelent strigătul păunilor şi al
borzelor.
„Ac atomic“ pentru topirea pămîntului Ln nou bafiscaf sovietic tarctică a U niunii Cioara „poliglotă" a indus dc m ul­
Sovietice. Explora­
T inerii constructori din K alinîn- torii expediţiei au te ori In eroare pe viz ita to rii şi în­
Fizicianul american, prof. Adaim , roci. Reactorul, cu un diametru de grad au construit un aparat special şi început lucrul. g rijito rii gradinei zoologice.
fiin d sceptic în ce pliveşte posibili­ 40—G0 cm., şi m aterialul său activ destinat explorării submarine, caro Un grup, condus
tatea săpării scoarţei terestre dinco­ (oxid dc uraniu) vor fi închise in ­ prin forma sa, seamănă cu un mie de A. Kapitei se a- Maşina dle cusuli
lo de 8 kilom etri adîncime cu pro­ tr-un cilindru de oxid de beriliu care avion dc vînâtoarc. El cintărc.ştc proplc de pol. Un cu ultrasuiRefe
cedeele de foraj clasic — folosite în va servi de izolant termic. V îrfu l in ­ 1.840 kg., arc o lungime dc 4,40 m etri, alt grup format din
proiectul Mohole — propune o cale terior, făcut din tungsten, este foar­ înălţimea de 1,31 m etri $i gabaritul cercetători sovicli* In u n.S.S , Anglia şi alte ţări a
radical d iferită pentru a aduce la te greu în vreme ce partea superi­ dc 4,3 metri. A paratul cuprinde o ci si francezi se fost creată o maşină dc cusut fără
suprafaţă m aterialele situate stih oară din beriliu, va fi uşoară. V îrfu l cabină dc observaţie, în care sc află pregăteşte pentru rotiţe, fără ac şi fără aţă.
scoarţa terestră, la aproxim ativ 32 atomic va fi mai în tii plasat intr-un pîrghiilc de comandă ale cîrmei, efectuarea unei ex­ Rolul acului il joacă ultrasunetele,
km. adîncime. puţ înainte ca reactorul să atingă tabloid de comandă al proiectoare­ plorări. Această ex­ care nu sînt recepţionate dc urechea
punctul critic. In acest moment, pediţie, In care omului. Sub influenţa ultrasunete­
Este vorba de un reactor nuclear lor. un telefon, o instalaţie dc îm ­
cu temperatură ridicată destinat sâ temperatura se va ridica la 1.100° C, prospătare a acrului şi alte aparate. pentru prima dală lor, care se succed în ritm dc 30.000
ceea ce este suficient pentru a topi
participă şi explo­
topească totul în drum ul său p lin Aparatul este remorcat de un vas pe secundă, structura moleculară a
majoritatea rocilor, şi reactorul va dc care este legat prln tr-un cablu de ratorii francezi, va m arginilor ţesăturilor se modifică în
pătrunde în sol aşa cum un tăciu­ 1.000 dc metri. Observaţiile se efec­ parcurge cca. 7.500 aşa fel, in cit sc produce o îm binate
ne se înfige în ceara. tuează prin patru deschizături. km. perfectă a lor.
Bineînţeles că, rocile se vor reso-
lidifica deasupra în vreme ce „acul Momeală sintetică
atomic" va pătrunde spre centrul Clădiri cu şase pereţi N ervi din fantei
Păm întului în m ijlocul unei bule dc oeniru peşti Revista sovietică „P rirodn" anunţă
roci topite. Atunci cînd el va ajunge Pescarii sovietici folosesc o mo­ că, sub conducerea prof. Ogncv, in
de
P otrivit părerii experţilor, la con­
la adincimea de 32 km, v îrfu l din meală pentru peşti, care dă rezulta­ struirea c lă d irilo r cu 4 pereţi se chel­ struirea unor asemenea clădiri sînt U.K.S.S. s-a reuşit să se înlocuiască
suprafeţe şi înălţim i diferite,
tungste-n se va detaşa, iar partea su­ te uimitoare. Este vorba dc un vie r­ Un inventator francez a creat tuieşte o cantitate mai marc de ma­ cu succes marele nerv sciatic, nervul
perioară a acului fiin d mai uşoară me sintetic, îm bibat cu nişte sub­ un aparat care provoacă samnul necesare numai 4 tipu ri de elemen­ vag şi nervul larîngian prin ncr\ i
terial de construcţii dccit la cele cu
ca rocile, se va ridica la suprafaţă stanţe chimice care îi dau un gust C pereţi. Astfel, la o cameră pătra­ te. Conductele de apă şi canalizare a rtific ia li din (antal. Expcricntclo
sînt instalate in centrul clă d irii, cot-
aducind mostre de m aterii situate şi un miros irezistibil pentru peşti. prin interm ediul unor raze lum i­ tă de 15 m.p., lungimea pereţilor reuşite s-au făcut cu cîini şi iepuri.
la această adîncime. Actualmente se vînd într-o lună n- noase cc-şi exercită influenţa asu­ este de 15,G m., ia r la o cameră cu sumîndu-se de 5 ori mal puţine con­ Acest succes l-a încurajat pc chi­
ducte. decit la clădirile cu 4 pereţi.
proape 50.000 de asemenea vierm i. pra ritm u lui respirator şi cardio­ G pereţi, de aceeaşi suprafaţă, lun­ rurgii sovietici sâ încerce realizarea
vascular. gimea pereţilor este de 14,4 metri. Lungimea fire lo r electrice felosite dc proteze dc nervi din lantal in-
Posibilitatea In foto: Noul aparat şi inventa­ este, dc asemenea, considerabil de
Tigru) în labele ursului brun La Gdan.sk a fast elaborat un pro­ mică. tr-o clinică din oraşul Lcningiad.
împiedicării cicloanelor torul lui, Jiobcrt Lasscrc. iect pentru o clădire cu G pereţi din
In taigaua siberiana ş-a petrecut elemente prefabricate. Pentru con-
U nii specialişti consideră că există un caz considerat extrem de ra r: un
posibilitatea îm piedicării cicloanelor. urs brun a atacat un tigru pc care
Pentru aceasta, afirm a ci, ar fi su­ l-a omorît şi l-a mîncat. Urşii bruni
ficient sâ sc trim ită în m ijlocul ura­ sînt în general cunoscuţi ca anim a­ Elefanţi cu chef
ganului rachete teleghidate pentru le blîndc. Cînd însă in păduri hrana
accelerarea form ării ploii. In felul a- devine Insuficientă, ei se transformă T iv i elefanţi, iu b itori de libertate, au stîrn it recent panică la Sest'i iifjh
ccsta, uraganul ar eşua deasupra în animale fioroase, uneori atncînd Lcvante, o .staţiune balneară din apropiere dc Genua. Elefanţii nparţi-
mării, îm oicdicindu -1 astfel dc a de­ chiar indivizi de talie mai mică din nind unui circ s-au plictisit sâ stea închişi, au dărîm at pereţii vago­
i. A- eLJW*,*.: vasta vaste regiuni locuite. nului în care fuseseră transportaţi şi au pornit-o pe străzi, scoţind zbie­
aceeaşi specie, pe care îi devorează.
rete de bucurie. — E unul din
Ei au distrus mai în lîi un magazin de confecţii pentru bărbaţi, apoi m arii noştri pneţi!
R-au dus sa se răcorească prin diferite haruri pc caic Ic-au devastat — Şi femeia ic -
Celibata rii în pericol in parte. In cele din urmă, în g rijito ru l lor i-a găsit înlr-unut din aceste prezintâ gloria ?
bai uri calmaţi şi bine dispuşi. Ei s-au întors cum inţi la circ. — Nu! E soţia
La fiecare patru ani, Intre 21 şi 91 dc ani şi bilele pentru un bal or­ lui. Toată vin(a nu
la 20 Ivbrunnc, consi­ să II aducă in sa ta de ganizat dc „consiliul l-a slăhit un pas.
w * . m : x'a liul pu/urilor dc pudră" festivităţi a primăriei puţurilor de pudră". („Paese Sera"
ia locul adm inisltutori­ unde un „tribunal spe­ Aci, celibatarii vor pu­ Roma)
Dincaşii sînt cei mai inalti oameni lor munic'gxjli al oraşu­ cial" f; condamnă la a- Curiozitate snortivă
din Republica Sudan. Talia lor m ij­ lui Aurora din Illinois. mendu pentru delictul tea să-şi aleugu even­
tual o sof ic pc plac Şi
locie este dc 1,95 m dc a nu avea sol ic. să scape aSlhJ dc ri­ Stanley Mntthews, cunoscutul ju ­ îm p lin iţi, mai practică încă sportul
In foto: un lin ă r vînăfor dîncaş Ia Acest consiliu alcătuit Anul acesta s-a hotă- gorile tribunalului spe­ cu balonul rotund. Matthews, in
pîndă. P rim ii exploratori i au denu­ din letc grapoase, care, rit ca pe lingă amen­ cial, care se va întruni cător de fotbal din Anglia, vrea să vîrstă de 49 dc ani, deţine In pre­ ?
m it pc dincaşi oameni cu picio­ arc dreptul să areste­ dă, celibatarii' să fie o- din nou h 29 februa­ bală recordul de longevitate stabilit zent cu m ult succes postul de ex­
roange, ze" j)C jo fi celibatarii bligafi să cumjiere două rie 1969, de BiJI M credilh, care, la 52 de ani tremă dreaptă In echipa Stoice.