Page 10 - 1964-04
P. 10
Nr, 2882 Drumul socialismului Pag. 3
^ <1* IE N B &
C re s c r în d u r ils [p a rtid u lu i
\ \ V t» RADIO San Matengo — cinemutngiafui .,7
Organele şi organizaţiile de parlid Petreşli n j j a a/ ţ / v c r a ş ţ o . Noiembrie" ; ALBA IU U A : Paşi
din regiunea noastră desfăşoară o w0 4 APRILIE 1964 spre mnâ — cinemalogrulut ,.V icto-
susţinută activitate pentru întărirea Zilele trecute — aţa cum ni iia“ ; Nu eşti singur —>■ ci/»en>a/o-
se relatează de către corespon Programul I : 5,06 Cîntcce ; 5,35
I»-' - -
continuă a nodurilor partidului. Ca 1 lT r - - t • ^ n ţ . __ McloJii populare ; 6,10 Muzică tio es qrtilul „23 Ampisl" f SEBEŞ : Para-
urmare a activităţii desfăşurate, or dentul voluntar Dumitru Crintea i~ şulişhi — vinemutogiulul „Proipe-
— organizaţia de bază nr. 2 de la tradă ; 6,30 Emisiunea pentru sare ;
ganizaţiile de partid au prim it în sul" ; Doi sub cei — cinemalogialut
Fabrica de hîrlie din Petreşli a pri 6,45 Piese interpretate de fanfară „Sebeşul" -, ORAŞTth: Vară şi turn
rîndurile partidului noi membri şi 7,06 Muzică populară ; 7,30 Sfatul
mit în rîndurile membrilor de partid — cinemulogiatul ,.Patiiu“ ; Tiei
candidaţi de partid dintre cei mai pe tov. Ioan Spătaru şi Eronim Ca (Valea (Bu modicului ; 7,45 Salut voios dc pio zile du(ki nemutiie — cinematogra
buni muncitori, ţărani colectivişti, potă. nier ; 8,16 Muzică dc estradă ; 8,50 ful „Flacăra": HAJEG: Centrul
Cîntcce ; 9,40 Jocuri populare din di
ingineri, cadre didactice din învăţă- Aşa cum a reieşit din discuţiile ferite regiuni ale (arii ; 10,26 Mu/.ic.t înaintaş a înmii în zoii — cinemti-
purtate în adunarea generală a or In Valea Buzăului peisajul domi dric impozontelc construcţii indus dul-Sîriului, intrînd pe creastă, la tnqraiul „Popului" ; BRAD: Misie-
nrîntul mediu şi elementar ele. triale de la Berea, Pîrscov, Măgura, est de vîrful Tătăruţu şi. pasul Bon uşoară; 11,00 Arii şi duete din ope
ganizaţiei de bază, tov. Ioan Spăta nant îl constituie plaiurile domoale, tele Prinsului — cinemaioqtului ,.St.
Cu privire (a întărirea rîndurilor poienile întinse de munte, păduri în Cislâu, şi ele croaţii ale socialismului. cuţa. Dacă excursioniştii au la dis re; 11,30 Muzică dc estradă; 12,03 roşie": IU A : Luna de miere tănl
ru şi Eronim Capotă au reuşit ca în
partidului msau scris numeroşi co- timpul stagiului de candidat să se tunecoase. Dar pe alocuri, răsor, pe Cînd cobori d li- tren la Nehoiu, tî- poziţie un timp ma» îndelungat, pot Cîntecc din folclorul nou şi jocuri bărbat — cinemutor/iaful „Lumina":
neaşteptate, ziduri albe de stînei, nârul orăşel industrial al forestieri să parcurgă întreaga creastă a mun populare ; 12,20 In săli şi pe stadioa SI MERI A : Regum stafie/ de ben
respondenţi. Publicăm mai jos eîle- ridice la nivelul cerinţelor ce se pun bolţi de piatră, cetăţi care porcă lor, te întîmpină blocuri, magazine, ţilor Buzăului, de la Siriu la Ciucaş, ne ; 13,03 Concert din opere şi ope
va din scrisorile sosite zilele trecute unui membru de partid. s-au ascuns după dealuri. fabrici noi. Murmurul apelor de pe un itinerar deosebit de frumos. rete ; 14,10 Muzică populară chilia- zină — cinematotfialut „Mureşul" ;
7 LAT NA : Bătiinul şi maica — ci-
ia redacţie : Sebeş Drumul de fier şerpuieşte pe firul munte este însoţit oiri de zumzetul De la Gura Siriului se urmează dru nă ; 15,30 Pagini din literatura ma matorpalul Muncitorul" ; LONEA ?
apei Buzăului, aiungind pînă la poa gaterelor ce muşcă din trunchiul co meagul de care din Valea Siriului, ghiară ; 15,45 Muzică uşoară dc Radu
Organizaţia de bază de la Şcoa lele izvoarelor. Şi, de a lungul său, apoi cărarea largă ce urmăreşte fi împărăţia ottlinzilnr strimbe — ci-
P e l r i l a niferelor. In această localitate, lem rul văii Mreaja pînă pe creastă. Ur Şerban ; 16,10 Cîntă orchestra dc nemaloriruhil „M lnem l" ; TEtUŞ:
la medie din oraşul Sebeş, ne splendoarea naturii se îngemănează nul — una din bogăţiile Văii Buzău muzică populari „Bărăganul" a Ca
Recent, ne scrie coresponden scrie corespondentul voluntar Iu cu creaţia omului. Valea Buzăului, cu lui — se întilneşte cu tehnico. cuşul se face aproape pieptiş. Pilcuri sei raionale dc cultură din Slobozia ; O perlă de mamă — cinema-
tul nostru Petre Găină, organi lian Ionaş, .se preocupă cu multă frumuseţile sale, poartă deschisă spre de molizi, dincolo de care încep largi 16.30 Emisiunea muzicală dc la Mos logtalul — „V ictoria"; APOL-
De la Nehoiu, spre nord urcă firul
zaţia de ba2ă nr. 1 din cadrul răspundere de primirea în rîndurile Masivul Ciueaşului, este o rută turis orgintiu al şoselei ce duce spre Tran poiene alpine, acoperite uneori cu cova ; 17,15 Scrisori din ţară; 18.30 DUL DE SUS: Doi din alte lumi -
afinişui i, vestesc
muntelui.
inima
Preparaţjej Petrila a discutat cereri membrilor şi a candidaţilor de par tică apreciată de cei îndrăgostiţi de silvania, calea ferată a trenului fo Biruind povîrnişul coastei, cărăruia Gospodari, iniţiative, realizări ; 18,40 cincmalorpalul „23 August" i C.4-
le de prim ire în rîndul candidaţilor tid a celor mai buni profesori care priveliştile ■ inedite pe care le oferă restier care pătrunde tot mai depar se desfăşoară în ocolişuri, îndemnînd Buchet dc melodii populare ; 19,00 LAN : Sub capota albastră — cine*
de partid ale tovarăşilor Oclavian desfăşoară o activitate susţinută pen patria noastră. te în inima pădurilor. Şuieratul vesel apoi drept, pe lingă un firav pîrîu Almanah ştiinţific ; 19,25 Muzică de matogralul ,,Tabăra I.C.S.H.".
Saluţi in cale oraşul Buzău, în ca
Olteanu, Ştefan Hoţea, Anton Oprea tru traducerea în viaţă a sarcinilor re astăzi betonul şi sticla noilor clă- al trenului, respiraţia sacadată a lo ce izvorăşte din lacul V ulturilor dans ; 20,10 Melodii populare ceru
şi Gheorghe Barbu, muncitori care trasate de partid. djri vorbesc despre bunăstare. Călă comotivei, ce goneşte în susul văii, (Lacul fără fund), o minunată oglin te dc ascultări ; 20.30 Pc teme inter BULETIN
se bucură de încrederea şi respectul In ultima vreme, organizaţia de torului i se prezintă <jea mai însem trezeşte în munţi ecouri ce se alungă dă de ape încrustata in greabănul naţionale ; 20,40 Muzică dc dans :
colectivului. pînă departe pe crestele Ciueaşului şi culmii, dincolo de poala de sus a 21,15 Carnet plastic ; 21,30 Muzică METEOROLOGIC
bază din cadrul acestei şcoli a p ri nată întreprindere din localitate, fa
Mălăii. De aici, faţa S iriului şi Do
Apreciindu-le calităţile polilîco- mit în rîndurile membrilor de partid brica de mase plastice. Aflată în al ale Buzăului. Micul tren se opreşte sul Muntelui rămîn în dreapta. Spre dc dans.
morale şi profesionale, organizaţia de pe prof. Maria Munteanu, iar în rîn- 10-lea an de existenţă, ea produce o in Nehoiaşi, Gura-Teghii, Siriu, sate sijnga, un adevărat păienjeniş de că Buletine dc ştiri şi radiojurnale : CENTItU 24 ORE
partid a hotărît prim ii ea acestora în durile candidaţilor de partid pe prof. gamă variată de articole pentru in de munte vestite nu numai pentru rări se ţe<e pe plai, toate eoborind 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; 8,00 ; 10.00 ; 12,00; Vreme nestabila cu cerul variabil.
rîndurile candidaţilor. laricu lancu şi Emilia Zsiroş. dustria petrolieră, forestieră, minie pitdtescui lor, ci moi ales pentru ia Curmătura Crasnei.
ră şi energetică. Saluţi apoi cu mîn- tradiţia portului popular. Bărbaţii 14,00; 16,00; 18,00; 20,00 ; 22,00; Local, în cursul zilei vor cădea ploi
poartă aici nădragi albi, geleiică (o Adeseori, aici, în poiene sau în 23.52 (programul I) ; 9,00; 11,00; sub formă dc averse. Temperatura
vestă fără mîneci), băbăuri de lină margini de păduri semeţe de brazi, 13.00; 15,00; 17,00; 21,00; 23,00; staţionară; ziua va fi cuprinsă între
(haine pînă la cingătoare) şi laibăre drumeţii aştern vara tabere de cor 1.52 (programul II). 18 şi 21 grade iar noaptea între 5
Meseria aleasă cunoscută pînă la genunchi. Bituşco (un oojo- De pe muntele Tătaru (1471 m al CINEMA şi 10 grade. Vînt moderat din sud-
turi.
cel lung, de asemenea, pînă la cingă
vest.
toare), cojocele lungi, pălării şl că
ciuli completează îmbrăcămintea. titudine), abătîndu-se la dreapta, ca 4 APRILIE 1964
lea coboară vîrtos în şaua de la Ta
Sarcinile muncitorilor, inginerilor ,şi marc. In anul crccuc au fost ţinute în rarii Ioan Drăgoi şi Ioan Crişan, care Femeile cu ii, măiestrit cusute, cu bla Buţii (1345 m altitudine), unde TENTRU URMĂTOARELE
tehnicienilor de la R.M.R. Simcrîa au faţa muncitorilor circa 25 conferinţe lucrează la forjarea pieselor prin nntri- băbăuri şi biluşci, au pe cap marame se întilneşte un evantai de poteci ce DEVA: Rusalca — cinematogra 3 ZILE
crescut an de an. Pentru realizarea lor, tehnice legate dc specificul producţiei. ţarc. de boiangic. duc in valea Siriului şi Vălenii de ful „ Patria" : Balada steagului
intreprinderea a fost înzestrată cu Dintre acestea amintesc: ,,Folosirea su S-a îmbunătăţit mult şi calitatea re Ultima aşezare pe Valea Buzăului Munte. Din pasul Boncuţa (1082 m. roşu — cinematograful „A rta "; Vreme ncstabiiâ cu cerul mat no-
macini moderne, dc marc productivi durii automate la repararea locomoti paraţiilor. In anul trecut, faţă dc cifra este Gura-Siriului. Adăpostită sub altitudime) excui-sia poate fi conti PETROŞANI: Podul — cinemato ros în cursul zilei şi temperatura în
tate. In producţie au fost introduse velor", ,,Ascuţirea sculelor aşchictoarc", planificată, calitatea reparaţiilor s-a îm poale de munte, Gura-Siriului este nuată prin Poiana Stînei, la Cheia graful „ Republica“ ; Holul din uşoară scădere.
procese tehnologice superioare cum „Trasarea şi repararea bielelor", „Apara bunătăţit cu 0,50 la sută. In primul tri nbăluitâ din eîteva zeci de gospodă şi pe Valea Teleajenului.
sine: turnarea pieselor* în cochilc, for mestru din acest an, de asemenea s-au rii. grupate în jurul confluenţei iz O călătorie pe Valea Buzăului
jarea prin matriţarc, sudura automată, tul de rulare dc la locomotive" şi al obţinut rezultate bune în această pri vorului S inului cu fiuzăul. Localita este nu numai instructivă, oferind
etc. In aproape toate secţiile se folo tele. vinţă. tea, cunoscută în îm prejurim i pentru numeroase privelişti variate, dar con
sesc forme superioare de organizare a Tot pentru îmbogăţirea cunoştinţelor ÎNTREBARE: Cc măsuri sc vor lua băile sale cu efect terapeutic, -ste stituie şi un prilej de a cunoaşte noi
muncii. profesionale ale muncitorilor au mai considerată de drumeţi punct de ple aspecte din viaţa rţi realizările oame LA 5 A P R ILIE
fost folosite dizfilmc ca: „Repararea în acest an? care pentru excursii 'alpine spre nilor muncii de pe aceste meleaguri.
Toate acestea au impus şi impun $i RĂSPUNS: La 20 februarie s-au des CONCURS SPECIAL
pe mai departe ridicarea continuă a ca injcctoarclor dc apă", „Demontarea şi chis 3 cursuri dc ridicare a calificării Ciueaş, unde se ajunge străbătînd I. ZAMF1RESCU
lificării profesionale a muncitorilor. profesionale care sînt frecventate dc masivele Siriu, Tătăruţu şi Tătaru, coresp. Agerpres pentru regiu PRONOSPORT
Pentru a vedea cum s-a preocupat 40 cazangii, 40 montatori şi 50 tîm- spre Tobla Buţii şi Pasul Boncuţa. nea Ploieşti
conducerea Arclicrclor R.M.R. Simcria Interviu cu tovarăşul plari. In aprilie deschidem un curs dc Ascensiunea poate începe din Fun-
dc calificarea şi dc ridicarea calificării IU LIU VERNICIIESCU,
profesionale a muncitorilor, am solici inginer şef la calificare pentru 40 cazangii şi 20 maca 1
tat tovarăşului inginer luliu Vcrni- ragii. Pînă la sfîrşitul anului sc vor Alba lulia — oraş fruntaş în întrecerea patriotică
Atelierele R.M.R. Sjmeria deschide pc lîngă acestea, încă 5 cursuri 2
chescu să ne răspundă la cîtcva între dc ridicare a calificării profesionale la X 1 ?
bări. Redăm mai jos convorbirea avuta. (Urmate din pag. 1-a) lor şl şalelor se desfăşoară cu un % \
. care vor fi recrutaţi peste 200 munci
ÎNTREBARE: Cc măsuri a luat con montarea locomotivelor", „Măsurarea tori; s-a prevăzut să se ţină sâptamî- şi mai puternic entuziasm In acesl
ducerea atelierelor pentru îmbogăţirea şi legarea osiilor de la vagoane" etc., nal conferinţe pc teme tehnice, recen celăfenlf din Alba lulia şi comileful an. Comitetele executive ale statu X * 1 f x 2Xl „ 2
cunoştinţelor profesionale ale muncito urmate de expuneri explicative şi de zii dc cărţi, diafiîmc etc. Am căutat şi executiv pentru rezultatele oblinule rilor populare orăşeneşti şi comu
rilor? monstraţii practice. câucâm şi pc viitor sâ repartizăm mun şi i-a îndemnat sd depună şi mal nale, deputaţii, cetăfenll din Valea i 2.x î.xx,x
RĂSPUNS: In unitatea noastră, a exis S-au luat dc asemenea măsuri pen citorii care au o calificare mai slabă multe elorturi In anul acesta. „A -fi Jiului, raionul Orăşlie, oraşul re
Iubi strada înseamnă a iubi ora
tat o permanentă preocupare pentru îm tru răspîndirca cărţii tehnice. In anul în brigăzi care au lucrători cu expe şul ; iubind oraşul, lubeşt! tara în gional Hunedoara, Brad, şl din ce
lelalte localităţi slnt chemaţi
să
bogăţirea cunoştinţelor profesionale ale trecut, în faţa muncitorilor au fost ţi rienţa în muncă. treagă. Aceasta înseamnă a li un lupte cu şi mai multă însufleţite
muncitorilor. împreună cu comitetul nute 40 recenzii. S-a amenajat o vitri mare patriot'', spunea tovarăşul Du 2 2*
sindicatului şi cu sprijinul comitetului Aplicarea acestor măsuri nc va ajuta mitru Dc/eu celor prezenţi. pentru a lace aşezările In care tră
de parlid, am luat în acest sens unele nă în care sînt prezentate cărţile noi sâ obţinem succcsc tot mai frumoase în Cel mal harnici cetăţeni şl de iesc mai frumoase, mal primitoare
si bine gospodărite. A lupta pen
măsuri. Să dau cîtcva exemple. Anul apărute. Dc subliniat faptul ca în pre muncă, să îmbunătăţim calitatea repara putaţi au primit Insigna de „Fruntaş tru ciştigarca diplomei de oraş sau 2 * 1 2
trecut au fost organizate un curs dc zent, faţa de anul 1962, numărul volu ţiilor, să ne realizăm ritmic şi Ia toţi In gospodărirea oraşelor". comună fruntaşă pe regiunea Hu
calificare, frecventat cu regularitate dc melor dc cărţi din biblioteca tehnică a indicii planul dc stat. ☆ nedoara, înseamnă a duce la înde
40 cazangii şi patru cursuri dc ridicare fose dublat, iar numărul cititorilor a întrecerea patriotică pentru gos plinire o sarcină de cins/e şi de
0 calificării profesionale la care au par D. LUPAŞCU podărirea şi Jnlrumuse/area. oraşe mare răspundere.
ticipat. circa 30 cazangii, 50 strungari, crescut U 500.
20 turnători şi 40 fierari. La aceste ÎNTREBARE: Cc nc puteţi spune des-
cursuri au predat tovarăşi bine pregă pre eficacitatea măsurilor aplicate?
tiţi cum sînt mg. Renius Popa, Milini RĂSPUNS: In primul rînd, muncito MUNCA CULTURALĂ
Tontici, tehnicienii Dumitru Mărunţ,
Ioan Morar, Nicolac Doroga şi alţii. rii stăpîncsc mai bine meseria. Să dau
un exemplu. Dacă în primele luni ale
Lecţiile predate au avut un conţinut
bogat, lectorii folosintlu-sc în expli anului trecut muncitori cum sînt: Ioan Aproape de viata uzinei
carea diferitelor teme dc materiale di Ornotă, Dumitru Teurnn, Octavian Cl!-
dactice. mă'/an nu ştiau dccîc să cureţe cazanele 6 6 CALATORII
După aproape toare lecţiile predate se locomotivelor şi si demonteze piesele ■ Pe poarta Uzinei de reparat utilaj patru biblioteci mobile ec funcţio nete din noul program. „Cine te-a fă
execută demonstraţii practice. Acestea dc pc acestea, în momentul dc faţa ei minier din Petroşani ies mereu va nează aici sint împrospătate mereu cut pe tine / Frumuşică roată / Dia- in RP. BULGARIA
i-au ajutat pe muncitori să înţeleagă execută reparaţii mai complexe, ca in goane şi autocamioane încărcate cu cu ultimele noutăţi din literatura metru-1 ai de-o 1000 / Dar eşti
utilaje pentru exploatările miniere: tehnică, politică, ştiinţifică şi bele rebutotă /". Cunoscutul cintec popu
mai bine lecţiile predate. Inginerii şi tuiri, montări de ţevi, nundrinări. colivii de extracţie eu 1 şi 2 etaje, tristică iar bibliotecarii — munci lar se transformă apoi intr-o roman 2 a u to tu ris m e
tehnicienii din secţiile productive Ic-au Strungarii Dumitru Oprcan, Emil Popa, piese pentru pompe centrifuge, triol tori şi ei în uzină — nu se rezumă ţă tristă prin care „roata" îşi expri
arătat concret muncitorilor cum trebuie Alexandru Ebet şi a'ţii, care au urmat ete pentru puţuri, cutii de angre numai la difuzarea cărţii, ci şi la mă nemulţumirea faţă de cei care d e c i n u m e .s e n u z c p o tc U fu m e
să lucreze pentru a obţine un randa cursul dc ridicare a calificării profesio naje pentru transportoarele cu ra- organizarea diferitelor manifestări de au rebutot-o, apoi, brigada vine să n&pffau aceot concuvi) .
elete etc. Toate aceste utilaje duc popularizare a el. Recent, cînd a fost demonstreze cit tim p se va pierde
ment mai marc şi a da numai lu nale, lucrează acum mai bine, au fost
cu ele marca uzinei, certificatul de organizată o acţiune cu cartea de. că pentru ca piesa sâ fie refăcută şi li
crări dc calitate bună. încadraţi în categorii superioare dc sa calitate. $i, pentru că colectivul de tre bibliotecarul Gheorghe Rusu, in vrată: „Să fîe turnată / Strunjită şi
ÎNTREBARE: In afara dc aceste larizare. Turnătorii Dumitru Cornea,> aici ştie că îndeplinirea sarcinilor secţia turnătorie a uzinei au fost pre iar trasată / împărţită şi frezată /
cursuri, cc forme au mai fost folosite ? Sîgismund Zaslotschi, Ion Cristca stăpî- de plan ale exploatărilor miniere de zenţi peste 70 de muncitori. Printre $i apoi din nou tratată / Dar cu tra
pinde in bună măsură de livrarea la celelalte cărţi prezentate cu acest tamentul ei / Ii vom trata şi pe ei /“
RĂSPUNS: Voi enumera pc cele mai ncsc ‘bine metoda turnării în cochilc. timp a pieselor confecţionate şi repa prilej, două veneau tocmai în ajuto (pe cei doi frezori). întreprinderea regională de transporturi auto
principale, al căror efect a fost mai Acelaşi lucru se poate spune despre fie- rate în uzină, ca şi de calitatea aces rul m uncitorilor secţiei: „Cartea tur Iată numai un exemplu din as
tor lucrări, el se străduieşte sâ se nătorului" şi „Tehnica securităţii pectele pe care brigada artistică de Kunedoara-Oeva
achite cu conştiinciozitate de sarci muncii în turnătorie". Din cordonul agitaţie de le U.R.U.M.P. l-a prins
nile ce-i revin. Roadele acestei stră acţiunilor cu canea, organizate cu in noul program. Eficienţa imediată
danii sînt înscrise în grafice, sînt sprijinul celor patru bibliotecari vo a unor astfel de aspecte este cuno angajează imediat
cunoscute, au făcut de mult ocolul luntari (Gheorghe Rusu, Vasile Ho- scută. Cei trecuţi o dată prin progra
Văii Jiului. Pentru că, în ultim ii ani, lingher, Elena Palfi şi Grigore Po- mul brigăzii la aspectele negative şoferi pentru autobazele:
muncitorii de la U.R.U.M.P. raportea povici), nu lipsesc recenziile, expune ştiu ce au de făcut. Măsurile sînt
ză cu regularitate îndeplinirea pla rile şi chiar montajele literare, cum imediate şi cu rezultate bune.
nurilor anuale în numai 11 luni. a fost ultim ul montaj literar închi Avînd îndrumarea permanentă şi — D e v a ;
Munca cotidiană a oamenilor din nat femeilor muncitoare din uzină. concretă a comitetului de partid, co — A lb a -lu lia ;
uzină, entuziasmul şi hărnicia lor au Numărul apreciabil al muncitori misia culturală de pe lîngă co
fost reliefate, stimulate şi sprijinite lor din uzină cuprinşi in formaţiile mitetul sindicatului de la U.R.U.M.P. — P e tr o ş a n i;
prin diferitele forme ale activităţii artistice, (cor, dansuri, brigadă ar se străduieşte ca activitatea cultural-
cultural-educalive de masă. Pozitiv tistică de agitaţie etc.) care activea educativă pe care o desfăşoară să — B ra d ;
este faptul că întreaga muncă eul- ză pe lîngă Clubul sindicatelor din contribuie la mobilizarea muncitori — S e b e ş ;
tural-educativă care se desfăşoară Petroşani, dovedeşte că arta le-a de lor pentru îndeplinii-ea sarcinilor de
aici este strîns legată de producţie, venit un prieten drag in orele libere, producţie, să vină în sprijinul dez — H u n e d o a r a
de activitatea de zi cu zi a oameni că ei îşi petrec in mod educativ voltării conştiinţei socialiste a aces
lor. O analiză a acestei activităţi con aceste ore. Brigăzile artistice de ,agi- tora. Cei interesaţi se vor prezenta la conducerea autobazei cea mal apro-
firm ă că munca cultural-educativă taţie — cunoscute ca cele moi vii şi pială de domiciliu.
vine în sprijinul producţiei, că ea mai operative forme ale muncii cul LUCIA LICIU
constituie imbold în activitatea mun tural-educative de masă — sînt mult
citorilor. apreciate. La U.R.U.M.P. programele
Activul cultural din cadrul comi acestor brigăzi sint tot mai aproape
tetului sindicalului din uzină dă im de problemele producţiei.
portanţa cuvenită muncii de propa Avînd ca interpreţi şi textieri mun
gandă şi in special propagandei teh citori din uzină, oameni care cunosc
nice. Conferinţele organizate pe acea sarcinile planului, munca şi rezul
stă temă, in colaborare cu comisia tatele oi, tot ceea ce frămîntâ colec
inginerilor şi tehnicienilor din uzină, tivul, programele acestor brigăzi reu
sînt ţinute de cadre de specialitate, şesc să cuprindă faptele cele mai
iar subiectul este strîns legat dc sar semnificative ce se cer dezbătute. îm
cinile de producţie. Teme ca „Meto preună cu cei 9 tineri muncitori,
de economice şi tehnice legate de membri ai brigăzii artistice de agi
problema ungerii raţionale a utilaje taţie de la U.R.U.M.P., instructorul
lor", „Posibilităţi de extindere a Ioan Vasi (lăcătuş) a pregătit şi pre
metodelor moderne de turnare la zentat zilele trecute un nou text. Al
U.R.U.M.P.", „Protecţia muncii p ri doilea din acest an. Programul e
vită prin prisma evitării accidente un elogiu adus muncii celor 122 de
lor" sînt numai eîteva din şirul con muncitori, ingineri şi tehnicieni din
ferinţelor ale căror ecou s-a sim ţit uzină pe a căror piepturi strălucesc,
la scurtă vreme în procesul muncii. de curind, steluţele de „Fruntaş in
Un exemplu: In urma expunerii fă întrecerea socialistă" pe 1903. In ver
cută de către maistrul turnător Ni- suri şi cintece sînt cuprinse fapte şi
colae Câpraru, privind extinderea nume de muncitori care in uzină sînt
exemplu pentru ceilalţi. Ca şi în ce
metodelor moderne do turnare, pri lelalte programe prezentate pină
lej cu care s-a arătat eficacitatea ex acum, r»i de astâdată accentul se pu
tinderii acestei metode, la scurtă vre ne pe calitatea pieselor confecţio
me, la U.R.U.M.P. s-a trecut la tur nate şi reparate ak i. In acnl satirei
narea pieselor de serie in coji de ba-
chelită. Aceasta a făcut să sporea sînt prinşi cei tare nu dau atenţia
cuvenită acestui obiectiv de seamă
scă mult productivitatea muncii, u:;»u- clin întrecerea socialistă. Doi frezori
rînd totodată efortul muncitorilor.
’t â o — Francisc $‘inc şi Ioan Mihăilă —
Munca cu cartea, care de fapt ocu din a căror cauză nu s-a putut res
pă un loc tot mai important in ac pecta livrarea la timp a unei co
Muncitoarea Cornelia Coman, din secţia circulare a fabricii „Sebeşul" din tivitatea culturală, sc bucură de o
Sebeş arc o bogată experienţă în producţie. Lunar ea îşi depăşeşte sarcinile largă popularitate în rîndul strun menzi de reparaţie făcută de către
dc plan cu circa 30 Ia sută, dhid numai p roti usc dc calitate bună. garilor, lăcătuşilor, frezorilor, a tu colectivul E. M. Aninoasa (o roată
turor m uncitorilor din uzină. Cele dinţată) au fost subiectul unei sce
