Page 101 - 1964-04
P. 101
Pag. 2 Drumul Bocialismului Nr. 2905
Învăţătură - educaţie - cultură Uaide m eB 'gem ist b ile le Buchete de primăvară
sie 1 ş i 2Ma i
O tloare şi un picfnvucr, amenajat pe sute de metri pătrafi
ţ zbucnit spre soaie, încărcai;.1 tic seve, culoare şî După patru luni vlc muncă rodnică, durea Chi/.ivl. Numeroase brigăzi ar două lucruri c.irc /)«ir 5,1 nu .î/h.i zone verzi, rondouri cu mii de
miresme, primăvara celui ilc al XX-lca an tic la oamenii muncii vlm întreprinderile şi tistice dc agitaţie dm combinat, cînu- nimic comun. Pich.vncrul e t/nc<i/- flori, arbori şi arbuşti ornamen
eliberare. Patria a primit-o, îiur-o îmbrăţişare fier instituţiile regiunii noastre îiuîmpină rcţi dc muzică populară şi uşoară sc l.i binecunoscută cu caic minerii tali, cu alei Dumitru Avasiloaie,
binte, mai bogată, mai plină tic bucurie şi lumină ca ori- ziua dc 1 Mai cu noi succese în înfăp voi întrecere în frumuseţea clinului şi depilează clin st ralul de căi- miner, buget) Cazimir, maistru
cîntl, oferindu-i un buchet imens tic remarcabile reali tuirea sarcinilor şi angajamentelor lua a jocului. In ziua vie 2 m.u, pe 3 estra bune floarea c acum lot miner şi Cbcorgbc liuluşinâ, me
zări. In salba acestora, podoabă nepreţuită a hărniciei po te în întrecere. de amenajate în pădurea Chi/.id sc va mai des intîlnilâ : ea împodobeş canic de mină, sini locatari ai
porului nostru, un loc important îl ocupă cele obţinute Pentru a întregi caracterul festiv — prezenta uit bogat program artistic, iar blocului nr. 3. împreuna cu cei
sărbătoresc al zilelor tic 1 şi 2 Mai, co seara, la clubul „Sidcrurgistul" va avea te cti5.i minerului, străzile oraşu
pe tărîmul învăţămîiuului, al culturii. lalţi locatari au transformat spa
mitetele vlc sindicat, comitetele pentru loe carnavalul tineretului. lui. Lucruri fireşti pentru zilele
La oraşe şi sate, mii şi mii tic şcoli noi şi-au* tleschis larg cultură şi artă, conducerile cluburilor Minerii din Tcliuc şi Ghclar vor pe noastre florile Împodobesc nu ţiul liber din f.if.i blocului intr-o
porţile pentru a da lumina cărţii fuior celor ce muncesc : şi ale U.C.F.S. au întocmit bogate pro trece ziua de 1 Mai în entuziaste săr numai casa sau strada oraşului, o radina cu lluii. Exemplul lor a
şcoli moderne, spaţioase, înzestrate cu toc ceea ce este grame cultural artistice şi sportive cc bători eîmpeneşti undo formaţii aitis- ele înveselesc oamenii ; în m ijlo fost urmat şi de locatarii din ce
necesar desfăşurării procesului ‘msvruaiv-educativ la un vor li prezentate în faţa oamenilor cîcc vor prezenta cîntcce şt jocuri cul lor ei se simt mai bine, mai lelalte blocuri Mecanicul de mină
nivel ridicat; şcolarilor din clasele 1—V il le-au fost acor muncii populare romîncşti. veseli... Mihai Deutscb a ieşit la amenaja
Pentru minerii
Văii Jiului
v.ilclc
date manuale gratuite; au fost cheltuite sume uriaşe pen Devenii, în vlupă-ainîaza zilei vlc \ vlc 1 şi 2 Mai vor fi deosebit vie bo La Vulcan, centrul minier caic rea zonelor verzi la blocul 7 cu
tru asigurarea şcolilor cu material didactic corespunză Mai se vor întîlni la serbarea eîmpe- în trecut a cunoscut bezna ex
ncască cc va fi organizată în lunca Mu gate in activităţi culturnl-artisticc şi intteav,a familie. O şi în subte
tor, pentru îmbogăţirea bibliotecilor şcolare; au luat fiinţă — Intr-o clasă la Şcoala dc 11 ani nr. 5 d//i Pc- reşului pc ,,Insulă". Aici, pc estradele sportive. La Uricani, I’ctrila, Lupcni şi ploatării şi j v/e(ii de mr/.erie, se ran. tînârul miner Matccl hica-
numeroase complexe sociale, în caic elevii găsesc condiţii amenajate în aer liber, ci vor putea Petroşani formaţii artistice de amatori dezvoltă continuu un oraş nou, ciuc a pornit să se întreacă cu or
optime pentru odihnă, pentru studiul individual; a fost Itoşuni. urmări evoluţia brigăzii artistice vlc vor completa atmosfera sărbătorească cu oameni noi Zeci de blocuri tacii, locatari din bloc, la înfru
creată şcoala generală de 8 am. agitaţie a Trustului minier, orchestra a petrecerilor eîmpeneşti. Vestitele fan cu apartamente spaţioase şi con museţarea oraşului Aici. in noul
dc ivu/ică populară şi solişti ai şcolii fare ale minerilor sc vor întrece intr-un fortabile s-au ridicai pc locul ve
aşi însemnaţi s-au făcui pentru culturalizarea ma pedagogice din Deva ccc. bufetele birc bogat repertoriu. Pc dealul Oaş din chilor case mici. întunecoase şi cartier de blocuri (cartierul C
P satelor artistice vlc amatori vor îndemna la Tărăţcl, îşi vor via întîlnire minerii din insalubre, în care patronii de o di IV.000 m p zone verzi şi s-.it/
telor largi. Au fost construire numeroase cămine
s-au. amenajat
cuca
Cnşhuc).
aprovizionate, programele formaţndor
culturale, case de cultură, cluburi, biblioteci, cine
Bravi împreună cu lamiliilc lor. Fero
nioară ni minei îngrămădeau lao
matografe, mii de conferenţiari au luat drumul
transportat sule dc m c. de pă-
viarii simerieni, sc vor întiliti ca în fie
foc şi voie buna. In scara aceleiaşi zile,
laltă mai multe familii. ,S/ fiecare
pentru a îmbogăţi cunoştinţele de cultură generali ale
lul Strciului.
August, doritorii vor putea urmări, pc
colectiviştilor, brigăzile ştiinţifice, caravanele cinematogra în faţa blocului turn din cvartalul 23 care. primăvară la „Hălâclita", pc ma e mindru cu oraşul Sau, cu tot mint vegetal
...Buchetul de Hori cu care s au
cccti ce s a construit aici Csle o
fice, autolibrănilc au pătruns pînă în cele mai îndepărtate ecran, fiinţe dc scurt metraj inspirate Oamenii muncii din Sebeş vor petrece explicaţie a faptului că în această pregătit locatarii oraşului Vulcan
sate, un număr impresionant de oameni ai muncii au fost din realizările regimului nostru demo după masa zilei vlc 1 Mai in locul do primăvară minerii au înlocuit dc să întîmpme marea sărbătoare a
mnim „A lini". I*o scena teatrului dc
crat popular, din frumuseţile
patriei,
atraşi în mişcarea artistică dc amatori. oamenilor muncii cile Ijoî,mI Din
aspecte din viaţa formaţiilor artistice dc vară a Căsoi raionale vio cultură vor multe ori în timpul fif)ct pieba-
a în întreaga ţară şi în regiunea noastră au fost amatori ctc. „Munţii Apuseni". „Ce evolua corul casei raionale, brigada merul cu sapa şi lopata In aces st/hler.m. numai în luna aprilie,
C obţinute succese însemnate în domeniul invăţămîn- tăţile chimici". „Sub aripa vulturilor" artistică vio agitaţie şi orchestra vlc mu te clipe ei nu au mai dat asaltul minei ii au trimis la suprafaţă c it
tviIni şi al culturii, liste semnificativ să arătăm, (Delta Dunării), sînt numai cîrcv.t dm zică uşoară a fabricii „Sebeşul". In cen tonelor de căi bune peste plan ci ea I 300 de tone cărbune La su-
spic a ilustra grija manifestată faţă dc asigurarea unor aceste filme. Iubitorii vlc spectacole vor trul oraşului, amatorii voi* putea asista al zonelor verzi, al llorilor Ex piafatâ cifrele sînt mult mai mart
la un concurs moiociclist de învlemî-
piuv.a urmări Ia teatrul vlc vară. evolu
condiţii dintre cele mai bone pentru instruirea şi educa J H H ţia teatrului dc estradă. Inccpînd ele la narc. Iar pe stadionul din ..Arini" îmîl- plicaţia : .i$.i cum în subteran ei Ghcorghc Rusii, harnicul grădinar
rea tinerelor vlăstare, că numai în ultimii doi ani au fost ora 14,00 la şcoala pedagogică vor avea niroa vlc fotbal între selecţionata ra s-au pregătit să întîmpme ziua al oraşului, line o statistica o ri
date în folosinţa 224 săli dc clasă, chcltuindu-sc în aceeaşi — Şcoala medic din Cur/ic — 11/iq din numctoasclc loc întreceri, sportive vlc baschet şi ională şi „Textila" Sebeş. de 7 Mai cu cil mai multe tone ginala In oraşul Vulcan, arată a-
perioada din bugetele sfaturilor populare suma vie aproape şcoli construite i/t anii noştri. handbal. La serbarea cîmpcnească dc pc sta de cărbune extrase peste plan, la ccnstă statistică, sint plantaţi pes
te 7.500 trandafiri. 7 000 garoafe
10 milioane Ici pentru dotarea şcolilor cu mobilier şi ma La Alba Iulia între 1 şi 3 maî sc dionul Dacia dm Orâştic vor fi pre suprafaţă vor să amenajeze in turceşti. 2 /00 panselute. 000 ar
teriale didactice. Numai în ultimii trei ani au fost viate în va desfăşura campionatul republican zente fanfara clubului muncitoresc din cinstea sărbătorii cit mai multe bori şi 925 arbuşti ornamentali
folosinţă 67 şcoli. In numeroase localităţi cum sînt li rad, dc juniori şi junioare, etapa regională Cugir, brigăzi artistice de agitaţie, ta zone verzi pline de flori
la volei. In ziua vlc 2 mai, la Deva, raful de muzică populară a Casei raio Blocurile ’l , 2. 3. 5. 6 şi 7 şi-au 40 tuia piramidale şi multe altele.
Hunedoara, Ghclar şi altele, copiii an avut şi la începutul nale de cultură, corul întreprinderii fo
printre alte manifestări consacrate „Z i înscris numele pe aeenda oraşu In aceste zile ale primăverii s-.it/
acestui an şcolar bucuria intrării în şcoli noi şi frumoase, lei tineretului" va avea loc la şcoala pe restiere şi echipa dc fluieraşi. lui doar cu cileva luni in urma. amenajat două părculefc pe 7.620
bine înzestrate. Ca urinare a condiţiilor dc învăţătură puse dagogică etapa a II a a campionatu In oraşul Haţeg, în ziua dc 1 Mai, pc fie formează unul din cele mai m /)., iar suprafaţa zonelor verzi
la îndcmîiu tineretului, numărul elevilor a crescut sim- lui republican şcolar dc baschet, la cvtiadclc dm parcul „23 August" şi sce Inimoase cartiere ale oraşului, a crescut cu 79 000 m p.
tiţor. Un exemplu în această direcţie este edificator: dacă care vor ;\u*i'r.:r«i reprezentativele re na teatrului de vara, vor prezenta pro constructorii s-au întrecut pe ci Sînt florile primăverii, florile
în anul şcolar 1948-1949 numărul elevilor cuprinşi în cla giunilor Banat, Braşov. Oltenia şi Hu grame, înccpind dc la ora 10, nume înşişi în finisarea blocuriloi. Şi noii vieţi a m ineiilor. făurită î/i
nedoara. In faţa blocului turn. pe sta roase formaţii vlc artişti- amaruri. iar
sele V-Vll era dc 9.791, în anul şcolar 1963 1964 acesta dionul „Cetate", la teatrul de vară. vor seara, teatrul dc stat din Piteşti va pre pentru a li în ton cu ceea ce au tjn/7 democraţiei populare
a crescut la peste 29.500. fi dc asemenea prezentate programe cul- zenta comedia „Hangiţa". realizat constructorii, minerii au V. PURIR
f~\ ar nu numai copiii învaţă ci şi părinţii lor. Aceştia lural-artisticc şi sportive.
J L / manifestă un interes cresond faţă dc problemele Pc estrada dm cvartalul 23 August,
ctiltural-ştiinţilice, pentru lărgirea orizontului lor de numeroase toi maţii vor prezenta pro-
cultură generala şi profesional In scopul satisfacerii setei gramc artistice. Scara, manifestările or
ganizate în cinstea „Zilei tineretului" sc
lor dc a cunoaşte, şi în regiunea noastră s-au construit nov — Zi obişnuită la biblioteca dm Viului dc Jos vor încheiat cu carnavalul tineretului.
şi numeroase edificii de cultură, dcsfăşuiîmlu-se in ele Constructorii şi sivlerurgiştii hnnedo- ©
o bogată activitate. Astfel, în satele regiunii funcţionează reni sc vor întîlni şi anul acesta la tra
83 dc biblioteci comunale care cuprind peste 460,700 vo diţionala serbare cîmpcnească din pă
lume şi 246 biblioteci săteşti iicafiliate, înzestrate cu circa
225 046 \olumc. Pragul acestora este trecut zilnic dc mii
şi mii dc cititori. Tot la sate au hiat fiinţă cămine cultu 2 Mai— „Ziua tineretului
rale, cinematografe săteşti, case de citit, laiâ spre exem
plu: numai in anii 1961, 1962 şi 1963 s-au dac în folo din Republica Populară
sinţă 57 tic noi cămine culturale. In prezent în regiunea
noastră există 494 cămine culturale. Alături tic acestea ■ă“
o bogata activitate desfăşoară casele tic cultură şi cinema Printre obiective
tografele săteşti. In legătură cu aceasta trebuie să mai (Urmate din pag. 1-a) le induşiriufe con
amintim ca, dacă în 1948 nu existau în regiune nici o casă struite in tuni de
tic cultură şi mei un cinematograf sătesc, în prezent nu că un aport mai mare ia realizarea sar demuctuţ ic popu
cinilor de plan şi a angajamentelor luate.
mărul acestora se ridică la 7 şi respectiv la 235 lată in rcr/iunc'J
Organizaţiile l'T .M . din întreprin
In căminele culturale, cluburi, casele de cultura, biblio — Căminul culUuul dm Mihalţ, construit in u lii- deri, uzine, fabrici, şantiere, gospodării noastră sc numă
teci şi celelalte instituţii culturalo, se desfăşoară o activi mii uni. vie stat şi colective, din şcoli ctc tre ră şi Teimoccntiu-
tate bogată tic răspîntlirc a cunoştinţelor ştiinţifice, de buie să mobilizeze cit mai mult tinerii la Pa roşe ni.
îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale, de educare în spi pentru a participa la lormclc tic ridi In Iol0(|i’<-il.:c:
rit nou. Numai în primele luni ale. anului în curs, spic care şi perfecţionare a calificării profe •V«4i f ci stafie de
exemplu, la sate au fost expuse dc către intelectualii tri sionale, la mişcarea tic inovaţii, la întă Irnnsionnure a cu
rirea continuă a disciplinei vie produc
mişi din centrele de raioane peste 2200 conferinţe, iar ţie, la ridicarea continuă a nivelului pro rentului clcclnc
brigăzile ştiinţifice avi avut circa 180 de întîlniri cu ce
fesional şi culttiral-cvluc.ai'îv. Polo: V. O.NOJU
tăţenii satelor, aceste manifestări bucurîndti-se de parti Muncind cu şi mai multă răspundere,
cipii rea a peste 250 000 de oameni ai muncii. sub îndrumarea şi conducerea Comitetu
lui regional dc partid, liinvl mereu ală
n ultimii ani şi mişcarea artistica dc masă a cu turi vlc ceilalţi oamem ai muncii acolo
noscut o dezvoltare fără precedent. In prezent nu tntvlc se hotărăşte soarta producţiei, ti
mărul artiştilor amatori din regiune se ridică la peste neretul regiunii noastre este mindru ca
28,100, ci fiind încadraţi în 1 707 formaţii artistice, caic poate să-şi aducă aportul la dezvolta
/ sc întrec în caJrul celui de-al Vll-lea concurs al for rea regiunii Hunedoara şi prin acea ©
maţiilor .mistice de amatori. sta, sa contribuie din plin la înfăptui
...Ţara a întîmpin.u această primăvară mai bogată, mai rea angajamentelor luate în cinstea zilei
plină dc lumină ca oricind; plina dc lumina prosperităţii, vie 23 August, la înflorirea scumpei
noastre patrii — Republica Populară
a învăţăturii şi culturii, pc an ce trece mai înfloritoare. — Pluicmşii dm Şur/ur/, la un spectacol. Romînă.
Intr-un sat din Lunca Mureşului cc\ a dc hectare. In anii următori .ş/ să Invitaţie la cultură
tenii din Im ulilăfile uparfinulourc co
munei. ttnnind exemplul dobrcnilur. au
fn Dobtu pulsează şi o via(a cullu-
Păşit pc calea qospodărici udcttive. tafă intensă. /Mişele din fagi impu
In anul 19G2 (ele V qospodării s-au
Şosemta se scnrqc, -asemenea XI//- universal, nu avea cincmalniiral. nu nătorului cămin cultural, construcţie
teşuhii n; u însoţeşte statornic. cm:l avea.. Acum ţoale uccstea exista. In unit Intr-o sinqută Şi marc qospodă- recenta (a lost dat in lolosmtă in
dreapta şi doinotda. vtnd cu şa pun i plus. staţiunea dc maşini şi tractoare, rie co/ccti\ ă. Acum, dtn G A C. „I)n- unu! IDti2ţ, sini toi alitca inegalii lti
neaşteptate. In /.arc, de o parte şt dc hoqat înzestrată cu rrQctoarc şi mâ hreana" lac parte GGG dc tamilii ce manilestări culturale dintre cele nvn
uliu, deulurdc îşi dempeuz.ă r antu in ii uqtîcolc; impunătorul edificiu al dc/i/», împreună, peste 1.150 de hcc- ' nrialc : conlctinlc, seri de calcul,
m ii suhfin. De-dcolo. ile Iu poalele întreprinderii forestiera sen idile de tatc teren aqricol. Calcq bunăstării dc întrebări şi răspunsuri, recenzii,
dor şi pi na aproape, la rădăcina po prestări pentru populaţie ale cnnpe- nc cote au păşit cotectlviştii te a medalioane literare, proqramc artis
milor im toiifi te xl-tujuie şoseaua, 'v/ixej dc consuni; sccfii/c locale ale adus. treptat, satisfacţii ilinlrc cele tice. spectacole de Ulm. 7 oaie aceste
si* inliinl in ii-o nu nrsaie tienerousu nyti /iînri. Salislacfiilc unei munci rod manileslări sini menite să lărrjeuscă
Pănnnlunlc colectiviştilor: intn ale :t*l\ODCOOP-Alha Iu lia : timplăric, nice, ştiinfilice. Au lost mult dc/.vrd- orizontul dc cultura qcnerulă ul ca
pentru
doqărie. atnltalaic, circulare
celor din ătintin, . apoi ale r eloi laictca lemnului; şcoala dc l) ani j latc ramurile aducătoare dc însem lce! oiştilor şi mccnm/alorilor, al tu
din \ elel, l.cşnn, Lăpttşmc... Tre i* oala dc şolcri; dispensar şi casă dc nate cişliquri: sectorul zootehnic şl turor oamenilor muncii din sal, să-t
cem prui satele amintite, m aceas qtadina dc lequmc. Ca urmare, ave sprijine in aclivilatca depusă, să i
n a ş t e r e -, numeroase ade instituţii care recrec/c. Serile la căminul cultural
ta dimineaţă senină de primăvară, lac c a Dohr-:t să sc asemene. In multe rea colectivă a sporii de la an Iu sini seri placide, scUt dc culturalizate .
culegind zcri </e impiesii. Dominantă O l i v i u l e , at un adevărat orăşel. an. ca şi veniturile iinltviduale ale co
Insă csle a-a a no ii inia(işări pc rare lectiviştilor. In prezent G.A.C. Unii vin la un spectacol, alpl repetă Intre numeroasele casc ridicate în Dobra anul trecut se
a primii-o salul colctiivi/ni, a Inăşti- Vorbeam dc un oivel.de \iafă ri hreamt" csle milionară, pondul ci de In cadrul formaţiilor artistice dm care numără şi cea a colectivistului Ionii Crozuin.
(/u/in şi bunăstării acestuia. Pentru dicai. Şl acesta sc rcl/cctă In stafis- ba/ă se citrccrzu la circa 1 330 001) /el. lac parle, al(il prclaă să dispute o
partidă dc ş(di ori t/e pinri-ponq.
că, in iicr.mc. ochiul inlilncşte şira-
f/uri de construcţii noi: case sănă se îndreaptă spre sala bibliotecii co-
toase, de cărămidă, de pc ncupcii- în se m n ări de reporter munalc cate îşi arc sediul loi aici,
pentru a răslol carlca îndrăgită sau
şuiile multora nc lipsind antenele de
radio-, magazine spaţioase, cu \d ri- pcnlru a înscrie pc lişa dc cililor uite
interesează :
cu
noi volume care-I
nete încurcate dt mai nu i; cămine
ticilc amintite: în comuna sc lulo- Nu mu i in anul care u trecut, venitul eoni inul politico- Ideologic, dc şt Ung]
culturale, şcoli, dispensatei cinemato- seşte iicrnl electric dc culcai in cina bănesc total realizat u însumat popularizată, agrozootehnice ori c/«
qrale... Şl. in mijlocul acestora. Im io 80 la sută dintre tiospoaâi ii, reşoun 1.370.187 lei. liste importam să ară literatură. Vorbitul despre lormaliile
ta harnică :i oamenilor in pri\ uite că- in circa -10 la sula, maşini ciecliice tăm că moi mult de o treime dm utlislicc trebuie să arătăm că atil co
rom lucesc lumini noi de inwlinue iIc spălut rufe in pcsle 20 de inutilii, uccst \cn ii a lost obfinut dc la r/zd- rul. brigăzile dc agitaţie cil şt echipa
dc fericire. In care dintre satele urm de Icnim şi-uti cişfigat, prin desele
Siaţia dc rad io I urare ... Aparatele complicate sint cute trecem să poposim? Pmpunetca ulKiudc de ruilto în peste 100 dc la- dina (Ic Icrpimc, peste 62.000 lei au spectacole prezentate la sediu Şi in
viate cu .atenţie şi pricepere de operatoare. şoferului c acceptată: in primul cme mi/ii, există peste 300 de dllu/.outc. lost realizaţi ttin laptele livrai slu (dlc localităţi, un binemeritat pres
ui<liilcic electrice eic. Şi
încă
un
uimen/.ă. tului, 103.000 Ici din carnea dc Ou-
lapi semnitientp. In ultimii cinci uni \ inc, 72.-Nil lei din carnea dc porcine tigiu. Pe aceea, nu e dc mirare că
şi-m/ rnheut case noi peste 00 de la- alunei citul işi anunfă programele,
SfafisHci şi d!nco!o de ete 5/ 6/ 665 Ici din carnea de uvinc con- sala niQtc a < aminului cultural, cc
milit. Dinttc acestea, mu)orilutcn mc Iruclnlă şi predată stalului.
Panoul de la Intuirea în srd ne in parte rlm marca tamilie a cnlecli\ \ş- Un indicator al dezvoltării qnspo- număra 3OU dc locuri, devine neîn-
căpălouic. Pur cri/»»»/»»// cultural din
dică numele acestuia : Duhta. Slui- iilor. z\m enumerat ciltc statistice, fu (tăriei colective sint şt construcţiile Pnhra cste vizitat adesea şi dc alic
'de. casele, fntrcriqu inlalişme a lo ele ar puica lt adăuqatc şi altele, la 1‘dicatc in ultimii uni. Asilel, aici lot mafii uitislice de amatori satt pro
calităţii. ne indică ceea ic rcmau.n- lei dc r/răiioare. Dincolo dc dc stă fesioniste. Locuitorii dc aici tşi a-
sc/n i/n ă de la pi imn pii\ irc Şi in tnsa munca in.sulfcfita a oamenilor, exista In nrczcnl 6 qiajduti cu o tu- miulcsc. cu plăcere dc spectacolele
satele precedente: semnele unei t/cz- caic iînhumaţi dc pariul, Işi lăurcsc nacilute de 462 capele, 3 maternităţi Teul nilul dc sloi din Petroşani, a Fi
stdlări continue, ale unui nivel ite o viată nouă, frumoasă, care nu pre- pentru scroate cu o capacitate de -II larmonicii dc stal dm Cluj, ale or
viata ridicat. Cum arata inamic Dn- (.upcfcsc tuci un ciori pentru a da. capete, 2 murjazii pentru cereale cu chestrei „Doina Argeşului" din Piteşti,
ă'u Şi cum arată aslă/i * Palele sta dc la o 2i la uita. u înfăţişare meteu o capacitate dc 22 vaqounc. 5 gutuie rde Tcatnihii iIc stal dc estradă din
tistice existente icdou iu plasticitate nouă comunei lor. pentru porumb cc pot imnar/azinn 19 Deva şi .altele.
acest lucru. Pste \ <uhu dc un limitai uif/nmit’, 2 clădiri pentru atelierele ★
al cifrelor din <nre desprindem o La izvorul bunăstării tic rotăric şi licrăric, remize, silozuri Dobra. ur\ sal colectivizat ca zeci
csr.nla. Că (dtadală nu cm aptuapc Clc. s: zeci ile sale dm rergunea noastră
nimic, iar (num teali/ăiil c ul( uluiesc liunăxtaicu dubtcailor ate un l/.vut Gospodăria co/ccfix ă din Dobm cxte Un sat In care. asemeni celorlalte,
o in/M’ru/u Hlp tp> dosar, srnşă met- ticncrns : munca in cadrul t/ospodn- prin care am trecut, x-iupi arc un lă-
Mi/if. Şi iu la acestea se ad-auqu al net colective, vcPiturile aduse de en puternică, hoqală. Şi asemenea aces- rtaş nou. Acrg, (,l traiului cix ilizal,
tele. mereu altele. înainte salul nu Ciad a luat liinţă qosporlăi ia colec tci.j sini şi cei ce o alcătuiesc st n . ' T T l
Inimoasa clădire a căminului cultura), dată iu lolo- demn. m baze comornice şi spirituale
sinţă in anul 1962. era clcct; Un ni. nu ciu nnUolfcăl, nu tivă de aici. in 1958, ca reunea dooj muncesc pentru continua ci înflorire, temeinice, in continuă dc/xoltruc Zilnic, în magazinul universal, bine aprovizionat, dom
at eu cămin cultund, nu m ea majarin 5b dc fumiltj cu o supmtaiă de 42 şi colectiviştii. V. CHIŞ neşte o vie animaţie..,