Page 102 - 1964-04

Pag. S
Nf. 2905 Dramul socialismului

\JA^z

Lumină în pădurile Sebeşului

A,
TrK 1
PEISAJ IN D U S TRIAL 1 v s & y u l i £toB& ^ S jy w Irucsliciilni este deosebit tic in i­ la- Unic mi na forestierilor. Nu hc-
Prin insa si pitorescul ci, numen
huic să Ic caute, pentru cu le t/â-
moasă ; susurul i/voai clor re ci </e scşic la fiecare puiul dc lucru;
miinlc, ciulului păsurilor. aerul bo­ întreprinderea dispune in prezent
ţiţii in ozon si mireasmă duu sa na­ ilc dj fierăstraie mecanice, 20 lu-
tale si incinlurc, lotfu Şi buna dis­ nicnkuc, 7 tractoare, 12 auhdm-
poziţie. hi, 5 încărcătoare .şi alic■ utilaje.
* Trnnspnilut sc tace acum numai
V ii st a l-a Incul să părăsească cu autocamioane, penlru t arc s au
padutcu ; acum, după o \ iaju (Ic construit 1,70 Ion. dc drum fores­
om lucrata in munţi. este pensio­ tier. S-au creat asemenea condiţii
nar. 11 ilrcpl, nu-i place, iIar n-urs Incit piutărilul este abandonat cu
încotro: „ Omni le la cc pe toate, metodă dc transport a lemnului.
dur tinerelca nu şi-o poale reda“ Dc llvcarc dala cirul mcrr/c In
— cum siiupir spune, Ion Gros. numii — tu maşina, bineînţeles —
căci ilespre el e vorba, nu s-a rupi fo/i Gros- poposeşte in cabanele
Insă tlehndiv (Ic munca Inrcslic- moderne, luminoase şi curate ale
rilnr. Destul de des metric pe la lores/icri/or. Sc aşează pc scaun,
întreprindere, se interesează <c iu un ziar de pc masa E chuu din
mecanisme au nud \cnil. pc unde ziua rcspcclivă. taloane butonul ţi­
sc mai exploatează. cum mat lu­ pai aiului iIc radio. Peni n că
crează atlare şi Mi/titc... eu hecarc cabană cslc dntalâ cu cel
Jc-um pus securea in mina". Al ti pulm un apuiat dc radio, iar 70 In
interesez şi de Ier mni mei, sd sulă dini ie m unufoiii lorcsl ien
nu-mi iaca vtcuna... Că am doi In sini abonaţi la ziare şi icvisle. tSe
.* Ghcorrihc c br iţind ic t sil\ ic. rovine (ied sa facem au i o paran­
Iar Vasilc e muncitor" teză penlru a spune că in trecui
Fiecare sur ccs al lorcslicri/or din marea major Hal c a muncitorilor lo-
Sebeş d bucură şi pc Gros Ion, restici i erau hcşl iuta: i dc carte j.
pensionatul. .Ş; de Itccarc <l<du citul Masa o sepeşie hi c uihnă, unde
altă dc cile un succes da aceeaşi qaseşte un meniu Irni/al, mincarc
cxplicalic : „in asemenea contlilti. bine ţfălitii. Scota sc culcă înli-un
nici nu se poale a l t t c l . Iar dacă pal moale, pe salica de lină şi se
In jur sini oameni care să-l ascul­ înveleşte in lenjciic ruialn. Dată
te, începe să Ic po\ cslcuscă cum arc timp, hccc şi pc Iu bibliotecă
sc lucră pe vremuri... şi cercetează cai file noi.
— O porneam pc Valea .Sebeşu­ In ană dc democratic populară
lui in sus calc dc 60—60 i/c Itiln- s au construit in munţii Sebeşului
mclrt. Duceam cu noi sacul cu min­ 2H dc raita ne penlru forestieri cu
erite pc doua, trei suptă mi n i; si 1 200 ile p a lm i; o parte (lin caba­
kJricini fc au prinţ uUf-o între­ colectivul vectorului rinştnt-uncl» mai duceam cu noi securea şi H- ne sini clechilU ale, Ij uncie sini
cere entuziastă, caracteristică minerilor te al uzinei Um Cu gir a ţinut sa întim- je iu l — ximunele „ maşini" pc care instalate băi l.a majoritatea ser-
te aveam Ajunt/cam sus sleiţi dc
taardor siid puncte medicale -, in-
C A R N E T DE ÎNTRECERE din Valea Jiului. pinc ziua dc 1 Moi cu rezultate deose­ puteri, dar n-aveam timp de iniţii­ ircprimlerca arc medic nroprin şl
Cu un randament tic 1,511 tone pc
bite în
muncă.
LI
liotă rit ca
a
exploatare, minerii Uncaniului au tri­ pîna la 25 August să realizeze nd : trebuia să lucrăm din răspu­ o autosalvare. l.a începutul şi sfii-
sini
teri cit linca ziua, căci utilei se
şilul săpluminii mum ilotu
mis uzinelor de pe întinsul patriei, nu­ peste sarcinile dc plan 13 maşini dc fre­ Iernii na mimarea şi nu aveam dc duşi cu maşinile inlrcpnndeni in
rii ilo pretutindeni. $i, pentru accast.1 torul 3 oţelul c gata pentru evacua­ mai in primul trimestru al anului, aproa­ zat. dintre caro cinci maşini piuă la unde cumpăra... Seara ne culcam sulele de dumiciIiii, pentru n-şi \ i-
•zi de primăvară ci, oamenii de la fur­ re. Oalele sînt pregătite. Cu feţele asu­ pe 10.000 tone de cărbune în afara pla­ 1 Mai. Cei 36 muncitori care au primit pc sub brazi, sau pe jos, ia cilc o z.Ha familiile. I,:i tiecurc parchet
A intrat in obişnuinţă o.i- nalul IV, s-au angajat împreuna cu to­ date dc dogoarea focului, oţel,mi din nului. Iar azî, în ajun dc sărbătoare ci insigna dc Iruntaş în întrecerea socia­ coliba conlccttonală la repezeală există biblioteca io tontă, l.a hern­
varăşii lor din secţia I să trimită ţării echipa Im Alexandru Diing.î dirijează adaugă încă 4.000 tone. listă pe anul 1%3. împreună cu întregul din coajă si bir ne. Lemnul tăiat ie piuit/ de lucru există mut/a/ii eu
lucmlor nwncii din legiunea procesul ilc evacuare a oţelului. Deasu­ colectiv, au pornit hutăriţi la îndepli­
S 000 tone de fonta peste plan. Această c sidcrui giştii din II transportam jos, la Sebeş, cu alimente, iar in trei Sectoare sini
noasha sa intim p in c_marile şarja descărcată acum va înscrie, o dată pra jerbei dc seîntei macaragiul Petru Călan i-am vizit.it nirea angajamentului. Datorita muncii pluta... lihei. plulurilul asia nc-a cantine.
cu ultima oală ce va porni spic oţcla- $crban aşteaptă să conducă oalele cu desfăşurate, angajamentul in cinstea ma­ mimai sănătatea...
s,lrb,llori cu succese deosebite i ic, cea tic a S.300-a tonă fontă în plus oţel spre Imgoticre. acum cîtcva zile. rii sărbători .1 oamenilor muncii tle Oamenii ti ascultă cu resned ne F frnmnasă muma forestierilor,
pe acest an. Sîni tone pe caic tovarăşii Prim-iopitorul Traian Iov a urcat pe In toate secţiile pretutindeni, dc a produce cinci maşini băl rinul Gros şi-i povestesc m chirii dacă acolo, in munţi, iamn
în r.ctivdalca dn producţie. Si- sc muncea intens
tic muncă ai Ivii lo.au lacob, llic Mîccă, platou. Oţelarii l-au zâne prin jocul do pentru îndeplinirea tic frezat peste plan a fost îndeplinit chu<i despre munca lor. de avi. Par­ i'sic ţpea. iar p/ix/m rece şi \un­
dcruiitiştii din IJuncdoai a A Iile Pestriţii, Kcnuis Mriţcu şi ceilalţi seîntei şî fum. Vestea adusă de el c pri­ angajamentelor luate încă ),i d.n.\ dc l aprilie. Celelalte î> că cl nu ştie cum sc hu tca/.d n /i? tul şii(hiuicsc ohinjii. Penlru că
oameni de la furnalele TIV le dăruiesc mita cu satisfacţie: Doar metric des in munfi, ,./n \ i- prin ririja partidului şi riuvcmtilui.
Ciilan, minerii din Valea hu- în întrecerea socia­ maşini prevăzute a fi gata pînă la 23
sărbătorii de mîinc. — Cu cc sc evacuează acum, anga­ listă. f-.im întîlmc din nou pc har­ August sc află în stadiul tle montaj. y.ită". Dar uşn c omul : < ind ii pla­ muncitorilor loreslicii !c-au Inşi
lui. Brad. Chel tir si Teliuc, jamentul nostru pentru 1 Mai e înde­ nicii furnalişti loan lilaj şî lom Kumi, ce revii ilespre cate i sc \ orbeşte, creole condiţii de muncă dintre
n Imensele bale plinit. S-a dat a 1000-a tonă oţel pes­ Sarcinile dc plan pc luna aprilie au ar toi asculta... cele nun bune. Ga semn dc recu­
mefalui i'i$lii din (.u#ir ţi toa­ ale oţelului. îil jo­ te plan. De la l ianuarie, 7.700... pe caupcriştîi Ghcorghc Ancuţa >i Bc- fost realizate. In felul acesta colectivul li place bătlinului lorcsiier xti noştinţă. aceştia iradue exemplar
cul continuu al lu­ tiu Maidan, pc turnătorii din brigăzile pri\ etrsed /o/uorc »7c cure ' ;n r/iu-
te celefalle colective din je - minilor cc răzbat a mina din oraşul conduse dc L.izăr Cccle.i şi Viorcl sectorului dc m.işinî-uncltc al Uzinei l>uri, (/tupuri din munţi, încărcate în via(ă sarcinile incieilinfate de
purliil. In primul trimestru din et­
1*1111)0 au desfăşurat o uiA/fic- din cuptoarele uria­ m jj care în urma cu 13 Avram, pc toţi cei care contribuie la metalurgice din Cugir a întimpinat ziua cu lemnul \ crdc ; ii place citul nii/ in curs colectivul I r. Sebeş
şe, oamenii Hune­ i ani era necunoscut realizarea unor cantităţi sporite dc pro­ tic I Mai cu rezultate cu care sc poate mert/c în pădure să admire licrăs- şi-a realizai planul producţiei (flo-
(i/,i întrecere pentru a dn pa- doarei sînt la dato­ pe harta Văii Jiu­ duse dc bună calitate. mituiri. traîclc mecanice, luniculorclc $1 balc in proporţie dc 117 la sulă.
rie. Intr-o cabină s-a i La începutul anului, cu prilejul dez­
frici cit mei nurlie produse lui, sirena cheamă baterii cili clor dc plan, colectivul Uzi­ LUCIA LICIU alte utilaje moderne care sini i>usc N. /\ MORON A Clin
,masat pe un buton, Şi aici, în oţciăna acum minerii spre VAS1LH AI.BU
peste ŞiTrcHii/r,1 de plen. In rai­ electrică, cuptorul nr. I a prins să se nei „Victoria" dm Călan şi-a luat an­
încline. Ii o mişcare obişnuită pentru i î w ndîncuri. Dc trei ori gajamentul sa dea peste sarcinile plani­
durile de faţă redăm cit ev a ficate importante cantităţi de fonta, pie­
muncitorii tic la oţclăria electrică, care pe zi s t r .» z i I e
nspcclc d in munca unor co­ urmăresc calm înclinarea lentă a cup­ oraşului nou, Uneam, sînt prinse în se turnate, scmicocs, sa realizeze cît mai
torului ce-şi varsă metalul incandes­ larma veselă a sutelor de mineri ce sc multe economii. Muncind cu entuziasm,
lective (Arc .iu obţinui succe ■ cent în oala uriaşii tic turnare. îndreaptă spre abataje pentru a începe angajamentul a fost depăşit. In primul
Chcorghc Cordoneami, piim-toplto- o nona zi dc muncă. $i. toi dc trei ori trimestru al anului sidci urgiştii din Că­
se renhirCtibile
rul. îşi şterge broboana de sudoare de pe zi ci pornesc spre blocurile svcltc, în lan an dat peste plan 2.371 tone fontă,
pe faţă şi continuă să privească revărsa­ culori primăvăr.uicc, spic căminele care 2 6-17 tone scmicocs. 183 tone piese m i­
rea oţelului. cheamă la odihnă. nate şi mai mult tle 300 tone utilaj de
— Le facem, tovarăşe Cortloneanu ? Mina Uncani, care an de an şi-a con­ turnare. De asemenea, in aceeaşi peri­
— se adresă ţinând ce sc apropie dc şe­ firmat tinereţea prin faptele oamenilor oadă s-au realizat economii pc întreaga
ful echipei. ci, prut tone peste plan, prin randament uzină în valoare de 1.268 0C0 Ici. iar
—• Auzî vorbă? Nu vezi cc descărca - spont, prin milioane lei economii, este planul productivităţii muncii a fost în­
re? Cu cc mai tlau celelalte două cup­ şi dc astă dată purtătoarea rezultatelor deplinii in proporţie de 101,16 la sută.
toare, cu cc adaugă celelalte schimburi, frumoase ale hărniciei, dîrzcniei şi en­ Posibilităţile colectivului dm Călin
raportăm angajamentul îndeplinit. tuziasmului miner dor. sîiu cu mult mai nuri. Aşa se face că
— $i-r.tunci, cît avem de tot ? Pentru a răspunde chemării partidu­ în luna aprilie, dm datele operative, re­
— Păi să lot fie 1.700 tone. lui, de a scoate la suprafaţă cantităţi iese că au mai fost date peste plan circa
Deasupra celor cinci cuptoare Mar­ iot mai mari dc cărbune de bună cali­ 4C0 tone scmicocs, 60 roite utilaj dc tur­
tin clin secţia J, macaralele sc plimbă tate, acolo în adincuri s-au născut ini­ nare, peste 100 tone piese turnate, s-an
pe podul rulant. Dinspre mclanjor, ma­ ţiative şi metode noi, care au fost îm­ mai realizat economii importante.
caragiul lo.m ”1 uic.i dirijează culigul pu­ brăţişate dc toţi minerii. cctorul dc maşini-
ternic al macaralei ce poartă oala uria­ Munca Ic a devenit m.iî spornică do- unelte al Uzinei
şa cu fontă lichida spic primul cuptor, cit oricîiul. Ortacii lui Constantin Ru- metalurgice dm Cu-
înclină vasul de mu dc Kilograme spre dic lucrează cu un randament de 8.46 gir îşi desfăşoară
nna ».lc loiu.l prin care cuptorul îşi in­ tone pe post, cei ai Im Stan Mafrci cu
rea munci abile cu lăcomie hrana. In cup­ 7.12 tone pe post, ai lui Alexandru Pln- activitatea în două
lulc spaţioase, mo-
zaru cu 7,6 tone. ai lui Ion Nîâs.lleanu I ("ii [JLffl derne. A îl i sc pro­
cu 7.35 tone... Ortacii lui Vasilc Hni- duc o scrie de m.v
can, brigadierul care n învăţat tainele şmi-imcltc necesare industriei ţării noas­
excavăm cărbunelui dc la încercaţii mi­ tre, cît şi pentru străinătate. Se fabrică
neri ai Anînoasci, extrag zilnic dm aba­ printre altele maşini dc frezat universa­
tajul cameră de pe stratul III peste 7 le. de ascuţit scule, dc rectificat ro­
tone dc cărbune pe fiecare post. tund. de rectificat plan şi maşini de fre­
1 inert, dar oameni de nădejde, mînc- zat dantura.
Ldifi, i’p.if/os şi cochet, bulevardul din centrul oraşului Deva îşi înlîmpina cu căldură oaspeţii.
I E R I A Z i maşini dc încărcai, 30 /otomohVc, lucesc In ’zilc.dc sărbătoare „31c-
sult» dc perforatoare şi alic instah- ilali:i Al uncii" şi insirpui dc Iruntaş
(ii lac munca minerilor mai uşoară in întrecerea soc tu listă.
Acesta este însă numai un exem­
şi spornică. Ventilatoarele puterni­ plu ; metriefi in salcie din munţii
P e plaiurile munţilor A pusei ii actajul. Ajmseni şi vă vefi convinr/c că pes­
ce fac să nu sc simtă diferenţa din­
tre mină şi „alaru" in cc priveşte
Gci ce lucrează in mină şi lumi­ te fol \ iota s-a schimbat. Treceam
acum ciicvu zi/c prin sutele din ju­
nile lor duc o viata Ici icilă ; cişti- rul Bradului; mai mult de jumătate
,,Munfii noştri aur poartă I Noi licirc era aceasta ? In nună munca infirmări, caic nici mărar nu .ştiau (iutile moli pc «ue Ic tcah/.eaz.a le dm casc au lost ridicate in ultim ii
cerşim din pouita-n poarta"... Accs- cm nespus dc (pea ; sc lucra in mo­ cum arătau minele, depuneau Iu permit să ruhă in casă lot ce do­ uni. Oraşul Brad insuşi c de ncrc-
t:i era cintccul molilor din .Apuseni, dul cel mai primdix, tu j'i.s/nu şi băncile străine osca luhuloasc. resc Sa ne oprim la un nume : Lup (imoscut ; nn caiher intrert </c
Gnlcc de nume şi revoltă, corc i troc, sc transpir la minetcul oi /ou­ ■Si acum ii au/i pc moli cintiinl : Teodor. Pe stalul ilc plată, in thep- blocuri modeme a schimbat lata o-
însoţea in piibetfin căutătoare de lui, \ cidilufia era c | Şi inexistenta. „Al/mfHT noştri aur poaila". Dat o Iul hă citim : „miner şei dc echipa, rnşului. Penlru mina ii de In Hui za
pi ine. „A plecat molul prin tara I După cc ieşenii din mină, extenuaţi, spun cu Icrptimă mi mir ie, cu udin- 2 flOD Ici". I: salariul realizai in mar­ şi rej dc la Zlot na s-uu construit in
Cu doniti şi cu ciubara"... spune un oamenij cran nes o di sa Iaca zilnic tie. Săli ane a fost Lup Teodor ? ultimul timp mai muli de WtH) a-
alt (inter, care parcu l in/rct/cş/c calc de zeci de kilomcni penhu a că huairic. Penlru că hor/ălni Apu­ Unul dinhe nevoiaşă salului Cri.ş- purlomentc şi se allă in construcţie
pc primul. Căci, in ciuda l)0(iăfici a- ujunrie- acasă ; sc odihneau aleea senilor, boriăfict întreită ţări, c .şi n ciot; încuia, (ind ora mic, inlr-n midie altele -t ia Z.lutna copiii mine­
lo r; bruiata Ic c tara. Inimoasa c
cestci „(ari dc piatră“ — cum nu­ ceasuri şi o porneau din nou la v iafa. Mufă cinlu acum cintcc nou; cocioabă scundă, chiar sub pădure, rilor finală intr-o şcoală medic
meşte Geo fio(fz.ă plaiurile munţilor diurn. .AUtnlii noştri (,ur poarta I Gnsj ne departe de sal Penlru ca să ajum/a nouă.
Apuseni — oamenii dc pc aici du­ Ceilalţi batoau mereu (hamurile e-mbclşiupdu". . in idila salului, liebuia sa treacă Constructorii n-au părăsit mc/ca-
(/urile Apusenilor. Ba acum sini m ii
ceau in ticcut o viată dc nearirâ tară, cerşindu-.şi — rum srir/ini In minele dc la barza $i '/.latnu pţsle păminl chiabur esc.; şi ca xti mulfi deci/ in ană Irccnfi. Acesta
Creşte mereu gradul de mecani/are în minele aurifere din munţii Apu­ mizerie. Unii dintre ei — toarte pu­ spun in cintccul lor — existenta sc lucrează anim cu mecanisme aibă dreptul şă treacă „cu piciorul* c un semn ui aici sc construieşte
trebuia să Iacă multe vile t/c claca
seni. Maşinile de încărcat fac ca una dmtic cele m.iî grele operaţiuni — cx- tini — sc puteau s(tcoti „/cr/t i/i" : MerţfCuu pină la Dunăre cu s ar sub perfecţionate, in depline condifii de Ac.um lu p Teodor este miner aprc- mereu, dtn te în ce mai mult, cu
cavarc.i — să fie uşor tic cxcculai, într- un timp scurt. coviltir pentru a-l da pc (piu.
lucrau in minele dc aur. Dar cc le- toate acestea in suc mc ce diverşi tehnica securităţii muncii. Cele 60 ciui la Barza ; pc pieptul ştiu stră­ \ iafa nouă in/loicşte pc zi cc trece.
IP
C —
J i "
P
, ci

' ' : 4 ' ă a u str * w w i
i i şfâj& T ' h m • : »

t a i l K,- \' *

® W S m : S ”

• - * — v ă r ^ r 'H w t â h

In oraşul brad s-au construit în ultimul timp sute de apartamente. Marea majoritate tlin- Nc aflăm în apartamentul tovarăşului Boi şa Constantin, miner şef tic brigadă la L.M Bar­ Aceasta este casa mîncrului'Lup Teodor, tic la Exploatarea minieră Bar
tic acestea sînt locuite tle mineri tic la Barza. za. După cum vedeţi aici domneşte confortul şi bunăstarea. In medalion sc vede casa în caic cl şi-a petrecut copilă ria.