Page 103 - 1964-04
P. 103
t*f J90»
F»*. 4 Dramei to&a
raftul .fcEtMJBT.'’.' ro.vrm ra' tiv: s>cx*i/tunt <
G ® M O </C £P £A
\ T R U & T U IU ! M / M f f i
X>£Tt /A
%
;SBSi^2BUGS2LTU c u oea g a x jA fiei
Sesiunea Comisiei Economice Soliştii Operei romîne S i t u a ţ i a d i e Cipru B a ţ i
elogiaţi la Florenţa NICOSIA 29 (Agcrprcs) — în Camera comunelor din Canada în
O.N.U. pentru Europa „Asaltul ciprioţilor greci împotriva legătură cu situaţia din Cipru, minis B J a t * • 1 1
FLOHENŢA 29 (Agcrprcs). — fortăreţe! Saint Hilarion s-a temperat trul dc afaceri externe, Paul Martin, a
Intervenita reprezentantului R.P. Romîne Grupul soliştilor bâlciului romîn brusc în urma avertismentului sever dat declarat că „forţele internaţionale ale
O N.U. în Cipru nu pot trccc Ia atv
turc se uliu in turneu ut lluliu, o de comandantul forţei O.N.U. că cioc Ele nu sînt o forţă dc ocupaţie, nici
GENEVA 29 — Trimisul special A- lor. Dezvoltarea economică in Luropa Oul murii seara primul spcclutul tu nirea respectivă ar putea avea serioase
gerpres, Adrian lones-u, transmite : este departe de a fi unitară în ionic llorenlu pe scena teutrului „ Fer- im pliciţii” , transmite agenţia UN. un mijloc dc sprijinire a obiectivelor po
La cca do a 19 sesiune a Comisiei ţările, iar studiul nu subliniază cu su iiu la \ Spectacolul x-a bucurat 0e un Un purtător dc cuvînt al comunităţii litice ale vreunuia din grupurile etnice
Economice O.N.U. pentru Luropa con ficientă claritate acest aspect. De ase succes deosebii, utlişlii liind upluu- ciprioţilor greci a declarat că luptele din insulă” ,
El a declarat ci consideră că
pre
tinui de mai multe zile examinarea si menea, studiul nu face o caracterizare duti Iu scena deschisă şi cheuluii Iu din regiunea Kyrcnia se datorează „in zenţa forţelor O.N.U. în Cipru, prin
tuaţiei economice dm Luropa, pe hrzi pe ansamblul economici europene, lum- rumpă după liecutc dans executai. filtrării în masivul muntos a ciprioţi tre care se numără şi un contingent ca
unui studiu prealabil preţuiţii de secre tînJu-sc la tratarea i/olaiă a ţărilor din Lu spectacol uu iusl pre/.cn[i pri- lor turci” , ceea ce ar fi creat primejdia
tariatul Comisiei. In cadrul discuţiilor cele trei regiuni (Europa de est, dc vest, muntl llorenlei, /-a l*uu, oameni dc întreruperii legăturii între localitatea nadian, a împiedicac izbucnirea unui TOATE COLECTIVELE 0£ MUNCĂ A lf
război civil.
au luat cuvînml reprezentanţii R P şi de sud). După părerea dele cultura şi urlu, precum şi numeroşi Kyrcnia şi Nicosia.
Ungare, Rl*. Germane. Olandei, 1 in- gaţiei romîne, o grupare a ţărilor Lu- turişti străini. In restul Ciprului s au înregistrat PARIS 29 (Agcrprcs). — TRUSTULUI MINIER OEVA. CENTRU Ef •
landci, Uniunii Sovietice, Norvegiei, ropei după nivelul lor de dezvoltare Presa locală se telcră fn mod clo- incidente izolate, printre care — în îm Luînd cuvîntul în cadrul unui dineu
R.P. Polone, Marii Dritanii. Greciei, economică este indispensabilă Intr-un yU,s lu spectacolul pre/.catul. Zia prejurimile Nicosici. la Tapltos, în lo oferit miercuri dc Asociaţia presei di A UZĂRILE OBŢINUTE. URÎNOU-lE NOr
S-U-A., Italici. Turciei şi altor ţări care asemenea studiu. Lste necesară pune rul „Gionvjlc del mutino", in arii- calitatea Ayos Tltcodoros. plomatice din Paris, secretarul general al
au expus punctul de vedere jl delega rea de acord a metodelor de calcul, colul „Fantezia de dansuri celebre NICOSIA 29 (Agcrprcs) — O.N.U., U Titant, ţarc se află în pre Succese in întrecerea pentru î n
ţiilor lor asupra analizei cuprinse în cercetare şi analiză a datelor, în scopul lu leulrut „Fcrgrdu", urată tti spec Pentru prima oara dc la preluarea zent în capitala Franţei, a declarat ca a
acest studiu. __ , înţelegerii mai lesnicioase a proceselor tacolul de lu Florenţa ul artiştilor nostului de comandant al forţei O N.U. adresat un apel liderilor comunităţilor deplinirea OBIECTIVELOR PLANULUI
ce caracterizează dezvoltarea ţărilor cu în Cipru, generalul Gyani şi-a expri greacă şi turcă din Cjpru ccrîndu-le să
Delegaţia romînă, a spus reprezentan sisteme social-oconomice diferite. lumini a desmrnfit toutc ulit mul iile
tul ţării noastre, Iacob Ionaşcu. aprecia Rcfcrindu-sc la felul în care sînt celor care susfin că recitaluri din mat, în cadrul unei declaraţii publice, intervină pe lingă membrii comunităţi DE PROOVC7/E.
ză progresele înregistrate în ultimul analizate progresele economiei R.P. Ko- Irur/tncnte dc operă sini neconvin- nemulţumirea în legătură cu evoluţia lor respective pentru a pune capăt osti
timp în activitatea de analiză ştiinţifi mîne. vorbitorul a spus : ,,Studiul în (juloure şi nejusliiicale. Desminli- situaţiei dm insulă şi cu greutăţile pe lităţilor. El a adăugat că dacă aceşti con M M P B S E
ci a economiei Europei, în elaborarea ansamblu reflectă în acest an mai bine rea — arată autorul articolului — care le întîmpmă aci forţa O.N.U Ge ducători nu-şi vor îndeplini sarcinile lor
neralul Gyani a arătat că în
ultimele
unor studii dc sinteză mai ample, mai situaţia economică a Romînîei. ritmul a lost posibilă prin execufia c/e o zile situaţia s-a agravat din nou, cre- fundamentale, O.N.U. nu vede ce ar
variate şi studii cu caracter special de măiestrie deosebită a interpreţilor putea face pentru a-i ajuta să rezolve
ei de dezvoltare, politica tic finanţate în j pericolul izbucnirii unor ostilităţi actualele lor probleme.
terminate de diferite cvenimonte, cum şi preocuparea pentru o eficienţă opti ro/nini cate sînt elemente dolule cu de mare amploare între cele două co CU PML&74/L ZILE/ DE 1 f^» A 7
ar fi Conferinţa Naţiunilor Unite pen mă a investiţiilor In studiu se arată o tehnică strălucitoare şi o in/ui- munităţi. Tcneru a examina situaţia Secretarul general al O.N U. a indi
tru comerţ şi dezvoltare. creşterea însemnată a comerţului exte lie muz-lculă si(tittâa. creată, generalul Gvani a avut în ulti cat, pc dc altă parte, că a transmis un
S-au făcut progrese în înţelegerea şi rior romîn prin diferite căi, inclusiv Ziarul „La Nazionc" scrie : „ în mele zile o seric dc discuţii cu pre raport Consiliului dc Securitate cu pri CTM/Aâ/XUl&CU
interpretarea evoluţiei economiei în ţă prin acordurile pe termen lung. In ace tregul program u lost pe drept cu şedintele Malcarjos şi cu vicepreşedin vire la situaţia din Cipru. In acest ra
rile din Europa dc est în prezentarea laşi timp însă, dezvoltarea agriculturii, vint mult aplaudat, liind un spec tele Kuciuk. In urma acestor întreve port, a spus el, „am sublintac că forţa
analitică a unor factori esenţiali de sesizarea progreselor calitative care au tacol lonrle interesant, de semna deri. comandantul forţei O.N.U. a dat O.N.U., instalată solid în prezent, tre I N W E P R M D E W
creştere economică şi >-au îmbogăţit loc în acest sector, precum şi analiza lat tuturor celor care iubesc baletul publicităţii marţi un comunicat în caic buie să progreseze spre îndeplinirea sar
clasic".
sursele dc documentare Rcfcrindu-sc perspectivelor, nu sînt făcute atent, ju ce arată că în cursul discuţiilor avute cinilor caic i-au fost încredinţate dc F O R E ST IE R E Q
la capitolele consacrate ţărilor din Eu dicios'*. cu preşedintele Makarios acesta s-a de Consiliul Je Securitate şi am sugerat
ropa de vest, el a spus că unele fe Reprezentantul romîn a prezentat IMPASUL TRATATIVELOR clarat liotărît să contribuie la rezolva obiectivele ce trebuie urmărite şi măsu ^ - -
nomene, cum ar fi cele de inflaţie, care apoi. ilustrînj grăitor, cu date şi cifre, DE LA LONDRA PRIVITOARE rea pc calc paşnică a problemei ciprio rile ce urmează să fie luate în acest
se accentuează în diferite ţări europene, dezvoltarea ţării noastre, complcrînd LA VIITORUL 11ASUTOLANDULUI te, mcnţionînd că este dispus să sprijine scop".
se minimalizează, deşi în aceste state astfel imaginea prezentată în studiu des forţa O N U în misiunea sa de rezol Subliniind că situaţia din Cipru este r ^ f
însăşi organele guvernamentale şi opi pre evoluţia economiei R.P. Romîne în LONDRA 29 (Agcrprcs). — vare a conflictului dintre ciprioţii greci extrem dc grea şi periculoasă, U Thailt j o & i x p } ^ E E U a f  ' S Ă L A m f l l w -
Agenţiile dc presă anunţă că lucră
nia publică sînt preocupate de efectele 1963. ti turci. In acelaşi spirit, se spune în a amintit că acţiunile caic ar putea fi
rile conferinţei dc la Londra pentru comunicat, s-a pronunţat şi vicepreşe j g WEPRINBEJW Ş! S/HMT!£#£-
stabilirea viitorului Basutolaudului au dintele Kuciuk, caic a subliniat că re botârîtc de Naţiunile Unite sine foarte
limitate. El a declarat că O.N.U. nu
intrat in impas, deoarece guvernul bri venirea la viaţa normală şi instaurarea m $ M f, BENEF/Cm tt Şt
Dezbaterile Conferinţei tanic a refuzat să acorde acestui teri păcii In Cipru este o necesitate ur poate uzurpa şi nici asuma funcţiunile 3 </•
« toriu deplină independenţa în cursul gentă. guvernului sau autorităţilor locale ale w
anului 1965. PARIS 29 (Agerpres). — insulei şi nu poate dicta sau impune o ' FUM/ZOB/i, PENTRU REA- ,
soluţie. O.N.U., a spus el. poate numai
pentru comerţ şi dezvoltare Intr-o declaraţie dată publicităţii de Mediatorul O N U . pentru Cipru, S. să ajute la găsirea unei soluţii pe cci
către membrii delegaţiei Dasutolaudului Tuomioja, care a sosit la Paris pentru caic doresc cu adevărat aceasta. U l m E OBŢINUTE
la conferinţă, se arată că ci vor insista o-l îmîlni pc secretarul general al
GENEVA 29 Trimisul special Ager rii încasărilor din exportul produselor
pres, Adrian loncscu, transmite : de bază, să elimine transferul dc veni pentru stabilirea datei independenţei în O N U., U Thanc, şi .vi prezenta un BOBEŞTE 70TU POR NO/ ]
cursul anului viitor. E.i cer, dc aseme
Miercuri, la Pal.uul Naţiunilor dîn turi îit ţările dezvoltate. raport asupra situaţiei din Cipru, a
Franţei După vizita preşedintelui
Geneva, au continuat şedinţele celor In această problemă a luat cuvîntul nea. organizarea pînă la sfîrşitul acestui liotărît să răntînă în capitala s u c c e s e jn Mu n c a .
cinci comisii ale Conferinţei Naţiunilor şi reprezentantul ţării noastre, Maria an a unor alegeri generale, pe baza vo pînă joi, cînd urmează sâ plece la Lon vest-german in Peru
Unite pentru comerţ şi dezvoltare. Lutz. Delegaţia romînă — a spus vorbi tului universal, urmate apoi dc procla dra
Şi-au continuat, sie asemenea, lucrări toarea — susţine propunerile îndreptate marea independenţei, în maximum 12 OTTAWA 29 (Agerpres). — LIMA 29 (Agerpres). —
le grupele dc lucru pentru produsele spre îmbunătăţirea situaţiei economice a luni. Răspunzînd unor întrebări formulate Cu prilejul încheierii vizitei în Peru
sintetice şi transporturile maritime. larilor în curs dc dezvoltare, care au a Iui Mcinriclt l.iibkc, preşedintele R F. r. CU OCAUA ULEI DE
După aproximativ 130 dc şedinţe, în fost lipsite de o parte a veniturilor lor, Germane, a fost dat publicităţii un co
cea mai marc parte consacrate discuţi ca urmare a înrăutăţirii raportului de Prevederile noii constituţii a Yemenului municat comun în caic sc spune câ, A
ilor generale, comisiile slezbat în pre- schimb. Ea se alătură ideii ca fondul de în convorbirile între preşedintele R.F.G.
zenr un număr imporrant dc proiecte finanţare compensatorie să fie constituie SANAA 29 (Agcrprcs). — blicii este şeful statului şi deţine pute şi preşedintele Perului, Dclaundc Tcny, m
de recomandări, în diverse probleme, mb egida O.N.U şi de el să beneficieze La Sanaa a fost proclamată noua con rea executivă. Mandatul său este fixat s-a căzut dc acord asupra problemelor
ceea ce a dat un nou conţinut activită toate ţările în curs de dezvoltare, in stituţie a Yemenului. Potrivit constitu pentru o perioadă de cinci ani. Pu politice fundamentale şi în cc priveş ? / f
ţii acestor organisme ale Conferinţei. în diferent Je zona geografică in care sînt ţiei, Yemenul este ,.o republică demo terea legislativă icvinc Consiliului con te aprecierea situaţiei internaţionale. z h W '
cep deci să se contureze diferite măsuri situate, pentru produsele dc baza ale că cratică, independentă şi suverană, po sultativ al cărui mandat este dc trei ani. Cele două părţi au liotărît sa lărgească ( J l 1
concrete, menite să slea răspuns proble ror preţuri înregistrează fluctuaţii nefa porul ci făcînd parte din naţiunea In sarcina lui intră alegerea preşedinte colaborarea lor economică, R F. Ger
melor ce stau în faţa Conferinţei. vorabile. Lste necesar ca sumele prove arabă” . lui republicii cu o majoritate de două mană angajîndu-sc să participe la în H m
In prima comisie, care se ocupă de nite dm finanţarea compensatorie, să fie Limba arabă este limba oficială, iar treîmi din voturi şi controlul activi făptuirea proiectelor dc irigaţii din CONDUCOREÂ
probleme ale produselor de bază, se dis acordate* nu producătorilor produselor Sanaa, capitala ţării. Preşedintele repu tăţii puterii executive. Peru
cută alternativ patru puncte dc pe or tic bază, ci sutelor care au suportat In comunicat se arată că au fost dis
dinea dc zi. Vorbitorii elin ultimele zile pierderi, pentru ca acestea să le folo cutate aspecte ale influenţei Pieţei co
c-au rcferic îndeosebi la măsuri de fi sească în scopul dezvoltării economice. Dezvăluirile poetului Marcas Ana In legătură mune asupra relaţiilor comerciale din
nanţare compensatorii şt dc stabiliza Discuţiile dm comisia 2-a au conti tre America Latină şi Europa occiden k r m N D E m
re a încasărilor din export ale statelor nuat în jurul măsurilor destinate lăr cu „procesul 6rimau“ tală. cît şi problema creării zonei la
în curs dc dezvoltare. In şedinţele dc girii debuşeclor în statele dezvoltate tino-,mici icanc a liberului schimb. Dc
marţi şi miercuri au luat cuviniul o se pentru exporturile dc produse finite şi PARIS 29 (Agcrprcs). - ntiei Fcrnandez Martin — a fost folo- asemenea, s-a liotărît încheierea unor
Cunoscutul poet democrat
rie de delegaţi ai ţărilor în curs dc dez semifinite ale ţărilor în curs dc dezvol Marcos Ana, pc caic francltiştii spaniol, sic dc autorităţile franchiste ca acuza acorduri culturale şi cu privire la aju
torul tclmic.
l-au
tor la curţile marţiale unde au fost pro
voltare. printre caic Cipru, Dahomcy, tare. ţinut în închisoare aproximativ 23 de nunţate iii multe cazuri cele mai severe Preşedintele Liibkc a părăsit Peru PETROŞANI
Maroc, Pakistan, R. A. U., Siria, Ciad, In cea de-a treia comisie, dezbaterile am. a declarat la Paris că în „procesul pedepse, inclusiv pedeapsa cu moartea plccmJ în Cinic, a doua crapă a călă
Togo Ei au sprijinit punctul de vedere t au concentrat asupra proiectelor dc Grimau” a fost folosit ca acuzator ofi împotriva a sute dc patrioţi spanioli, toriei sale în America Latină Vizita FELICITĂ COLECTIVUL SAU DE MUUCA PENTRU
exprimat dc reprezentantul Ecuadorului propunere, supuse examinării, caic au în cial un om caic nici măcar, pomvic le democraţi, luptători împotriva dictatu lui Ltibkc in Chile va dura pînă la 4
rii fasciste.
care a subliniat că finanţarea compen vedere înfiinţarea unui fond dc echipa gislaţiei franchiste, nu are vreun drept R E Z U L T A T E L E O B Ţ IN U T E Ş l U R E A Z Ă TiO !
satorie, cu caracter obligatoriu trebuie ment sub egida O.N.U. de a desfăşura activitate juridică şi care Ţ) mrrQF fn mumTA DF t/z/TOP
«i fie universala, să oprească scăderea Comisiile a 4-a şi a 5-a îşi continuă, nu face parte din corporaţia juriştilor.
preţurilor, să dea posibilitatea planifică Je asemenea, lucrările. Acest pseuJo-juiîsc — un oarecare Ma Eliberarea unor deţinuţi politici greci
ATENA 29 (Agcrprcs). — punere în libertate a altor 113 deţinuţi «am a
Un purtător dc cuvînt al Ministeru
Mişcări greviste în lumea capitalului lui justiţiei al Greciei a declarat că mi politici Jn felul acesta totalul celor eli
beraţi se va ridica la 433.
nistrul justiţiei, Polychromis Polychro-
In primul grup dc deţinuţi politici
midis, a semnat pînă în prezent ordine eliberaţi sc află şi liderul sindical, Tonny
SPANIA declararea unei greve în sprijinul ' re orc în sprijinul satisfacem revendicări pentru punerea în libertate a 320 dc de Ambauclos, al cărui caz, după cum sc
vendicărilor lor cu privire la salarii ; lor h*r. Greviştii revendică majorarea ţinuţi politici greci. Acelaşi purtător dc şut*, a constituit obiectul a numeroase
MADRID 29 (Agerpres) — dc asemenea, muncitorii dc la transpor salariilor şi a pensiilor, îmbunătăţirea Cuvînt a precizat c.t, în cursul zilelor ur manifestaţii de protest atît în Grecia, SNTREPRmsm
Dreptul la grevă, acordarea libertă ttiiîlc particulare din capitală au hotă condiţiilor elc luciu. Greva a fost de mătoare, ministrul va semna ordinul' dc cît şi în străinătate.
ţilor democratice, garantarea unui mi rî t începerea unei greve de 24 de ore ; clarată ca urmare a eşecului tratative
nimum de salarii, sînt revendicările in ci cer mărirea salaiiilor cu 30 la sută. lor dimie reprezentanţii feroviarilor şi M £ m o R Â M
favoarea cărora se pronunţă Alianţa Pentru d.ua de 4 mai se prevede o gre ai guvernului, care au refuzat s.t satis
tindicalâ muncitorească din Spania A- vă de 24 dc ore a feroviarilor din în facă cererile muncitorilor. Greva a pa Sondaje electorale în S.U.A. MINIERE
ccastă organizaţie antifascistă a tispm- treaga Ai gen lin i ralizat complet transportul feroviar.
dit în Spania un manifest, în care oa După cum anunţa agenţia U.P.I., in NEW YORK 29 (Agerpres). - Lodgc — 8.587, Darry GolJwatcr —
menii muncii spanioli sînt chemaţi să COLUMBIA aceeaşi zi au declarat o grevă de 24 de Agenţiile americane de presă anun 3.586, Nixon — 3.$ 14, Rockelcller — HUNEDOARA
participe la demonstraţiile de J Moi BOGOTA 29 (Agerpres). — ore conducătorii* auto din Pans, care cer ţă că la alegerile prezidenţiale prelimi 613 şi Margarct Snmh — 186 voturi,
sub lozinca instaurării in ţară a drep La Bogota îşi desfăşoară lucrările îmbunătăţirea situaţiei lor materiale. nare ale partidului republican din sta l-a democraţi preşedintele Johmion a
turilor democratice şi, în primul rind, Congresul Federaţiei muncitorilor pe a u s t r a l ia tul Massaehusctts, Hcnry Cabot Lodgc întrunit pînă in prezent 3.877 şi Robcrt
conduce cu o diferenţa apreciabilă. Ul
t libertăţilor sindicale. trolişti dm Columbia. Luînd cuvîntul Kcnncdy 2 011 voturi.
Alianţa sindicală muncitoreasca din la congres, preşedintele federaţiei, E. CANBERRA 29 (Agerpres) — timele rezultate de la 538 birouri dc ♦
Spania arată că este necesar să se ia Rbmcro, a declarat că Columbia pierde Nouă sute de mineri din regiunea Wii- soc din totalul sie 1.764 arată că cl a NEW YORK 29 (Agerpres). —
atitudine împotriva sindicatelor guver anual un miliard de slolari ca urmare a llcmgon dc pe ţărmul de sud al Austra întrunit 8 818 voturi, Darry Goldwa- Fostul vicepreşedinte RicharJ Nixon
namentale aflate în slujba regimului exploatării zăcămintelor sie ţiţei dc că liei au declarat o grevă de protest îm tcr-1326, RicharJ Nixon 819, Nclson a acceptat ca numele său să Iic înscris
franebist In legătură cu situaţia dm tre monopolurile străine. LI a subliniat potriva hotărî cu arbitrare a asa-numitu- Rockcfcllei-358 şi Margarct Smith S9 ' pe lista candidaţilor republicani la ale
Spania, în manifest sc spune : „In ţiu necesitatea naţionalizării industriei ps- lui tribunal dm Industria carboniferă de dc voturi. Dc remarcat că deşi este re gerile prezidenţiale preliminare din stâ CU OCAZIA illCI n m i . . ZIUA SOUDAPl- f
noastră lucrurile stau prost. Regimul, trolifere a ţării. a nu considera ziua de I Mai sărbătoare publican. Caboc Lodgc a întrunit 1043 rni Orcgon. Este pruna oară ca Nixon ,AŢH INTERNA 7/ O AL Al £ A MUNCII
legală. Tribunalul a adoptat aceasta ho-
care se află în agonie. încearcă să mear lotoslaiâ, L. Romcro a conslamnac tătîre la cererea patronilor. dc voturi pe buletine democrate. «acceptă ca numele său să figureze pc fLICITA S E N E E IC /A N O Ş / C O L E C T /vE lE SEC ŢII
gă împotriva curentului, fără a se ocu represiunile guvernului faţă dc mun La alegerile preliminare ale partidului lisia candidaţilor. Alegerile preliminare
citori şi ţărani, arătînd că 200 de oa Hotărîrea tribunalului a provocat in din Orcgon au loc la 15 mai. LO R D E EXPLO&A,(?l, A O N /N O O -L F N O ! SVCCE-
pa dc adevăratele probleme Oamenii meni ai muncii se află în îrţchisori dignare în rindul minerilor din regiu democrat, preşedintele Johnson este net
muncii de la sate cer pămînt şi îmbu pentru participarea lor la o gicvă din nea Wulongon care sărbătoresc ziua în frunte cu 8 834 voturi, urmat dc SL IN RLAUZAFFA SARCINILOR OE PLAN..
nătăţii ca condiţiilor de trai ; copm noş Je 1 Mai întepind din 1902 In 1947 ci Robcrt Kcnncdy cu 2.7)7 dc voturi.
anul trecut.
tri nu au posibilitatea sâ înveţe în FRANŢA au obţinut ca ziua dc 1 Mai să fie de La alegerile preliminare republicane A re stă ri la Damasc
şcoli; aşa vrui „plan de dezvoltare" clarată în mod oficial zi dc sărbătoare. dm statul Pcnnsylvania, guvernatorul
a fost elaborat în interesul marilor băn PARIS 29 (Agerpres). — Preşedintele federaţiei minerilor din acestui stat, WJliam Scranton, condu DAMASC 29 (Agcrprcs). —
ci. exploatarea oamenilor muncii se La chemarea Confederaţiei Generale sud, Smari, a declarat că în ciuda lto- Corespondenţii dc presă «anunţă că
intensifică” . a Muncii şi a Federaţiei franceze a mun tărîru tribunalului, muierii dm această ce cu 47.857 voturi, urmat dc Cabot marţi seara, forţele dc siguranţă siriene
Muncitorii din flecare uzină, din fie citorilor creştini, feroviarii francezi au regiune vor sărbători şi anul acesta ziua au pătruns în clădirea Camerei dc co-
niciţ, unde avea loc o şedinţă a comer
care întreprindere, sc arată în mani declarat la 29 aprilie o grevă dc 36 ele de l Mai. cianţilor. Şedinţa a fost suspendată, iar
fest, trebuie să lupte pentru satisface Demonstranţi dc culoare 30 dintre participanţi au fost arestaţi.
rea revendicărilor pînă la obţinerea vic
toriei. atacaţi de poliţie Această acţiune a fost întreprinsă după
cc în cursul zilei negustorii din Da
ANGLIA la Nashville(S.U.A.) masc au refuzat să răspundă la clicmn-
LONDRA 29 (Agerpres). — tca fui Amin EI Hale/., preşedintele
Greva muncitorilor dc la cele trei NEW YORK 29 (Agcrprcs). — Consiliului naţional al comandamentului
mine dm regiunea Castlcford (comita Sute dc negri din oraşul Nashville revoluţiei, do t înceta greva. La gicva
tul Vorksltirc — Anglia) declarată în (statul Tcnncsscc) au organizat o de
icittn de protest împotriva Itotârîriî ad monstraţie dc protest împotriva legi negustorilor s-au alăturat şi funcţiona
ministraţiei de a icducc salariile unui lor cu caracter rasial. Manifestanţii au l i dc la băncile din capitală, care s-au
număr de muncitori, a intrat în cca dc a declarat împotriva politicii actualului re
opta zi. blocat circulaţia pc străzi, scandînd lo gim baasist.
zinci în care cercau să li sc acorde drep
Fortul Hali a fost paralizat dîn cau
za grevei celor 4.000 de muncitori por- turi cetăţeneşti.
tuari. Totrivit relatărilor agenţiei Associa DAMASC 29 (Agerpics). —-
ted Press, participanţii la demonstraţie Tribunalul «.lin localitatea siriana
ARGENTINA
au fost atacaţi dc poliţie, care a folo Alcp a început judecarea unui grup de
BUF.NOS AIRF.S 29 (Agcrprcs). —
fn Argentina ia amploare mişcarea sit furtunuri cu apă într-o încercare 17 persoane, acuzate sie a fi încercat
grevistă. După mecanicii de locomotive dc a-i împrăştia. Un mare număr de să organizeze o răscoală armata împo
ale uneia dm reţelele feroviare, toţi în persoane au fost arestate, şi o fată de triva guvernului Cinci dintre acuzaţi
văţătorii din provincia Buenoi Airei 17 am a fost transportat! la spital sînt ofiţeri şi soldaţi care au luat parte
• u declarat grevă pînl la 4 mai. Sala BUENOS A.KLS , ARGENTINA): Manifestaţie a gospodinelor împotriva după ce şi-a pierdut cunoştinţa ca ur
riaţii da la poduri şi şosele au aounţat scumpirii costului vieţii. luna trecută la ocuparea posturilor de
mare a unor lovituri prinnee. poliţie din Alep.
R*d*c|U |1 »daujii»y»(U «Uruita Mr, o M u l» ar. », M*to« U i t 1274 1 1 M. KTt, ţ
AS« fUUtl ta rojBtfu omattMMi iprobtiU DUtcţl* Cearta * p.T.l.R. v . ittţ&S â\m 0 aoImd&ch 1901
la tja p m d a rw H M n ia -D«v«
I ......... I