Page 11 - 1964-04
P. 11
Nr. 2882
! "Rig. * Dram al socialism al ai
GENEVA 2 Trimisul special A- şeful delegaţiei R.P. Romine, tova a trezii un ecou pozitiv în rfndurile cuvînlul reprezentanţii Turciei, Ne Tratativele pentru In U.R.S.S. a fost lansată staţia cosmică
getpies, N. Puicea transmite: răşul Gnţ/u Rădulescu, vicepreşedinte celor prezenţi: Discursul şelului de palului, DahomeyuJui şi Vietnamului
al Consiliului de i^liniştri şi vicepre legaţiei romi ne a fost apreciat de de sud. automată „Sonda — 1“
in şedini-j </.r» (iim:t>en\a 7.ilei de 2 către de/egali ca relleclind o poziţie
aprilie a Conferinţei Naţiunilor Uni şedinte al conferinţei. Poziţia fărti In şedinţa de după-amiază au vor
tealistd, constructivă, in spiritul o- bi/ reprezentanfit R.P. Ungare, Voltei
te pentru comerl şi dezvoltare de la noastre asupra problemelor comerţu biectivclor />e care Şi Ic-a propus MOSCOVA 2 (Agerprcs). - care, apropiată de cea prevăzută de
Gcr.eva a Iost ascultata cit alenfic şl lui mondial ca Instrument al dezvol conferinţa. Superioare, Tailandel, statului Haiti, In U.R.S.S., cu scopul punerii la calcule.
interes cuvinlarea rostita de către tării economice o /u/uro; fătlior lumii In cadrul aceleiaşi şedinţe ou tuni Pakistanului, Chile şi Kuweitului. GENEVA 2 (Agerprcs). — punct a unui sistem cosmic pentru zbo Punerea în funcţiune a aparatajului
In şedinţa din 2 aprilie a Comitetului ruri interplanetare la nuri distanţe s-a de bord al staţiei „Sonda-I“ se executa
celor 18 pentru dezarmare care a dis efectuat o lansare experimentală a unei automat în conformitate cu programul
de zbor, precum şi cu ajutorul comen
rachete purtătoare cu mai multe trep
CuDÎnfarea conducătorului delegaţiei cutat măsuri cc ar putea contribui la te prevăzută cu staţie automată „Son- zilor radio, transmise de pe Pămînt.
destinderea încordării internaţionale şi
Cu ajutorul staţiei „Sonda-I“ au fost
or facilita prin aceasta realizarea dezar
da-I". Ultima treaptă a noii rachete
mării generale şi totale, au luat cuvîn- purtătoare perfecţionate a plasat pc or efectuate mai multe şedinţe de teleco
municaţie.
R.P. Romîne. tovarăşul Gogu Rădulescu tul V. Dumitrcscu, reprezentantul R.P. greu al PHniîntului, apoi, într-un punct precum şi determinarea parametrilor
bită intermediară un satelit artificial
Observarea zborului staţiei automate
A. Fishcr,
reprezentantul
Romîne,
reprezentantul
S.U.A., F. Cavalccri,
Italici, S. K. Jarapkin, reprezentantul dat al spaţiului, dc pe bordul acestui traiectoriei acesteia s-a efectuat cu aju
Domnule Preşedinte, Datele citate aici arată că în ultimii drepturi. In acest sens, delegaţia romî număr dc ani, fixînd obiectivele pentru U.R.S.S. satelit şi-a luat startul o rachetă cos torul unui aparataj compclx dc pc te
Permite-ţî să vă exprim întreaga sa 10 ani creşterea anuală a venitului pe nă va sprijini măsurile care tind la în o expansiune comerciala reciprocă, o- mică, care, imprimînd staţiei automa ritoriul Uniunii Sovietice.
tisfacţie a delegaţiei romîne pentru ale cap de locuitor a fost dc aproape 10 ori tărirea independenţei economice a ţări biective generale şi obiective pentru Centrul de calcul şi coordonare în
gerea dT. ca preşedinte al Conferinţei mai mare în ţările capitaliste dezvolta lor în curs dc dezvoltare, la promova produse determinate. Aceste acorduri Vizita în R. P. Ungară te „Sonda-l“ cea de-a doua viteză cos prezent înregistrează şi prelucrează in
Naţiunilor Unice pentru comerţ şi dez te decît în ţările în curs dc dezvolcare. rea cooperării internaţionale pc temeiul pot astfel să furnizeze baza planifică mică a plasat-o pe traiectoria de miş formaţiile primite.
rii unei producţii crcscînde pentru ex
voltare. Evoluţia economiei mondiale arată, aşa respectării stricte a planurilor sau poli a delegafiei de partid
In acelaşi timp, felicitările noastre se dar, că în ultimul deceniu pentru mul ticii economice naţionale ale fiecărei port".
adresează tuturor celor care au fose te părţi ale lumii decalajul subdezvoltă ţări. Aceasta caracterizare mi sc parc atît şi guvernamentale sovietice E ven im en tele slin B razilia
aleşi alcăturî de dv. în Biroul Conferin rii nu numai că nu se atenuează, dar se In legătură cu cele menţionate, cred de cuprinzătoare îneît nu mai sînt ne BUDAPESTA 2 (Agerprcs). —
cesare comentări. Aş dori să adaug nu
ţei şi în birourile celor cinci nuri co adinceşte şi ameninţă să se transforme că lucrările noastre ar fi înlesnite dacă mai că experienţa noastră confirmă' în La 2 aprilie, delegaţia dc partid şl RIO DE JANEIRO (Agerprcs). - declarat vacant posti/l de preşedinte.
misii. Socotim componenţa organelor de într-o veritabilă prăpastie, iar comerţul studiile şi materialele statistice pregătite Miercuri noaptea s-a anunţat că Congresul a proclamat pc preşedintele
guvernamentală sovietică condusă de
conducere ale conferinţei, din care fac mondial, frînat el însuşi prin dispropor de secretariatul general al conferinţei tru totul această apreciere, mociv pen N.S. Hruşciov, prim secretar al C.C. al preşedintele Goularc a plecat din Bra Camerei deputaţilor, Ranicro Mazzili,
tru care căutăm să dezvoltăm relaţiile
parte numeroşi reprezentanţi ai ţări ţiile existente, la rîndul său acţionează pentru discutarea diferitelor probleme silia spre Porto Alegre, unde intenţio preşedinte interimar al Republicii. Re
lor în curs de dezvoltare, drept un în aceeaşi direcţie Iată de ce, delega dc pc ordinea de zi ar grupa ţările în noastre comerciale cu toate ţările pe P.C.U.S., preşedintele Consiliului de na să reziste acţiunilor armate îndrep prezentanţii partidului muncii, din care
cît posibil pe baza unor acorduri de
Miniştri al U.R.S.S., care se află în R.P.
semn de bun augur pentru lucrările ţia R. P. Romîne împărtăşeşte punctul primul rînd în lumina unor criterii şti lungă durată. In acest cadru general, Ungară a vizitat gospodăria dc stat din tate împotriva sa de coaliţia forţelor de face parte preşedintele Goulart, au pro
noastre. de vedere exprimat în „declaraţia celor inţifice şi unice privind nivelul lor dc Romînia acordă o importanţă deosebită satul Bablona şi copcrativa agricolă de dreapta şi a comandanţilor forţelor ar testat violent împotriva acestei acţiuni,
Republica Populară Romînă conside 75 de ţâri", adoptată în unanimitate la dezvoltare economici, indiferent dc cooperării sale cu celelalte ţări în curs calificînd-o drept anticonstituţională.
satul
producţie „Spicul de aur" din
ră Conferinţa Naţiunilor Unite pentru ultima sesiune a Adunării Generale a orînduirea socială sau sistemul comercial de dezvoltare. Menţionăm în acest sens Kocs, regiunea Komarom. Delegaţia a mate. Una din primele acţiuni ale lui Maz-
comerţ şi dezvoltare un eveniment de O.N U. Socotim că a devenit absolut respectiv, deoarece o asemenea grupare creşterea ponderii acestor ţări în co In cursul nopţii dc 1 spre 2 aprilie
fose însoţită dc Janos Kadar, prim se
scamă al vieţii internaţionale contem necesară adoptarea dc măsuri corespun ar corespunde mai exact preocupărilor merţul exterior al Romîniei La o anali cretar al CC al P.M.S.U., preşedintele la Brasilia, Congresul, a cărui clădire ziIi a fost dc a înlocui pc cei trei mi
porane care interesează toate ţările. zătoare cerinţelor epocii noastre şi cu prezentei conferinţe. ză mai atentă a acestui proces sc con Guvernului Revoluţionar Muncitoresc era înconjurată dc trupe, a ţinut într-o niştri ai forţelor armate din guvernul
Problemele pe care sîntem chemaţi să dreptul fiecărui popor de a-şi asigura După cum am amintit, delegaţia ro stată însă că cel nui constant s-au dez atmosferă dc marc încordare o şedin Goulart.
Jc rezolvăm sînt extrem de complexe progresul economic şi social. mînă acordă importanţă deosebită îm voltat relaţiile comerciale ca şi rela Ţărănesc Ungar, şi dc alţi conducători ţă de cîtcva minute. în cursul căreia Ca ministru al apărării a fost numit
ai R.P. Ungare. După ce a vizitat cen
şi dificile, iar la căutarea soluţiilor este In legătură cu această problemă tre bunătăţirii finanţării internaţionale a ţiile de credit, cooperarea diferitelor trul raional Tata delegaţia s-a înapo preşedintele senatului, Auro Moura An- generalul Arturo Costa c Silva, mi
necesar să participe toate statele. De buie să subliniem necesitatea dc a se comerţului şi dezvoltării şi va exami domenii ale ştiinţei şi tehnicii în for iat la Budapesta. drade, invocînd plecarea lui Goulart, a nistru al marinei — amiralul Radgmar
legaţia romînă regretă că dintre parti aduce la îndeplinire şi hotărîrilc Adu na cu atenţie propunerile făcute în marea de cadre ere. tocmai cu ţările şi ministru al aviaţiei — generalul Co-
cipanţii la această conferinţă economi nării Generale a O.N.U. privind lichi acest sens. cu cr.rc avem încheiate acorduri pe rrcia de Mclo.
că mondială lipsesc delegaţii R.P. Chi darea grabnică a colonialismului sub Delegaţia romînă sprijină idcca creă termen lung. La elaborarea planului In acelaşi timp, în restul ţării for
neze, singurii reprezentanţi legitimi ai toate formele sale. Pe această linie, de rii unui fond de dezvoltare industrială economic de lungă durată pe perioada Acordul privitor la statutul
unui popor eare însumează mai mult legaţia Republicii Populare Romîne, sub egida O.N.U. Una din sursele dc următoare, R P. Romînă îşi propune ţele armate au procedat la numeroase
de o cincime din populaţia lumii, pre care a milicat consecvent împotriva ori alimentare a acestui fond, care, după să rezerve în continuare un loc de arestări în rîndul conducătorilor parti
cum şi reprezentanţii R D. Germane, căror practici coloniale şi discriminării părerea noastră, ar fi de natură să scamă importurilor din ţările în curs forţei O.N.U. în Cipru delor politice de stînga, a conducăto
R.P.D. Coreene şt R.D. Vietnam. Gu rasiale, acordă întregul său sprijin de contribuie la constituirea lui cîc m ii dc dezvoltare, cu plata în produse ro- rilor sindicatelor.
vernul romîn a acordat şi acordă toa claraţiei făcuce aici la 26 martie, în nu grabnică, ar fi alocarea de pe acum a mîneşti. Cipriot faţa de forţa internaţională a Joi scara, agenţia France Pressc, rc-
tă importanţa caracterului universal al mele grupului afro-asiatic, al Iugosla unui anumit procent din bugetele mi Prin creşterea planificată a venituri NF.W YORK 2 (Agerpres). — O.N.U., în acord sc arată că acesta va fcrindu-sc la ştiri demne dc încredere,
Conferinţei noastre. litare actuale. Cheltuielile pentru înar lor şi a nivelului de trai al populaţiei Secretariatul O N.U. la New York pune la dispoziţia comandamentului anunţă că preşedintele Joao Goularc,
R.P. Romînă militează consecvent viei, Trinidad-Tobago, şi Jamaicăi, cu mare se ridică în prezent la circa 120 vor spori în anii următori importurile a dat publicităţii textul acordului sem însoţit de 15 generali şi alte personali
pentru promovarea unor relaţii eco privire la prezenţa Africii de Sud şi miliarde dolari anual. Există un con dc produse alimentare şi alte bunuri dc nat la 31 martie între secretarul ge O.N.U. în Cipru cazărmile, birourile şi tăţi, ar fi părăsit Porto Alegre, plccînd
alte instalaţii de care are nevoie aceas
nomice normale între toate statele in Portugaliei la Conferinţa Naţiunilor sens unanim câ aceste cheltuieli repre consum (cafea, cacao, fructe, exotice şi neral al O.N.U., U Thant, şi ministrul tă forţă. Membrii forţei O.N.U., sc în Paraguay.
diferent de orînduirea lor, relaţii aşe Unite pentru comerţ şi dezvoltare. zintă o uriaşă irosire de resurse ma tropicale, măsline, orez, piper şi aice afacerilor externe al Ciprului, Spiros subliniază în acord, se vor bucura în
zate pe principiile respectării stricte a Poporul romîn înţelege preocupările teriale, în timp cc în mari regiuni ale Kyprianu, privitor la statutul forţei
ţărilor în curs de dezvoltare, întrucîc el lumii, sute de milioane de oameni su condimente, peşte şi conserve dc peşte, O.N.U. în Cipru. Acest, acord care Cipru dc aceleaşi privilegii şi imunităţi
suveranităţii naţionale, independenţei însuşi a depus şi depune în continuare textile şi alte produse finite şi semifi cuprinde 45 dc articole a fost încheiat rezervate membrilor organizaţiilor in
economico, egalităţii în drepturi şi ne eforturi susţinute în vederea industriali feră consecinţele subdezvoltării. nite) necesare economici romîneştî şi pentru întreaga perioadă a mandatului ternaţionale. Guvernul Ciprului sc obli Şedinţa Consiliului
amestecului în treburile interne. Aşa zării ţării şi dezvoltării întregii econo Delegaţia R.P.R. socoteşte că un în care formează obiecte dc export pentru acestei forţe în Cipru. Acordul pre gă să furnizeze membrilor forţei O.N.U.
cum se subliniază în mesajul adresat mii naţionale. ceput de ieşire din aceasta situaţie ar vede că membrii forţei O.N.U. au da valuta necesară pc bază de schimb. de Securitate
conferinţei de preşedintele Consiliului Este un fapt cunoscut că, pînă la sfîr- putea fi ca făcut dacă la această con ţările în curs dc dezvoltare. Dc aseme toria dc a respecta legile Ciprului şi Comandantul forţei O.N.U. şi membrii
nea, vor creşte importurile dc materii
de Stat al R.P. Romîne, Gheorghe şitul celui dc-al doilea război mondial; ferinţă s-ar examina posibilităţile dc prime şi materiale necesare industriei obligaţia dc a nu participa la nici o comandamentului, în conformitate cu NEW YORK 2 (Agerpres). -
Ghcorghiu-Dej, ţara noastră se pro Romînia era ea însăşi una din anexele realizare concretă a propunerii dc nui ca: minereuri, cauciuc, bumbac şi fire activitate politică incompatibilă cu ca rezoluţia Consiliului de Securitate din
nunţă pentru eliminarea oricăror dis europene de materii prime şi produse sus. Dacă acest fond este pus sub de bumbac, iută şi . produse dc iută, si- racterul internaţional al misiunii aces 4 martie, conchide acordul, au drep I.a cererea guvernului yemenit, Con
criminări care îngustează şi denaturea agricole ale ţărilor industriale. egida şi administrarea O.N.U., se cre sal, tananţi, uleiuri exotice şi eterice tei forţe. Membrii forţei O N.U. sînt tul dc a iniţia orice contact cu păr siliul de Securitate s-a întrunit la 2
ză relaţiile economice internaţionale. Pentru a lichida rămînerea în urmă, ează condiţiile necesare pentru ca el sl etc. Guvernul romîn a încheiat deja o autorizaţi sa poarte arme şi uniforma ţile interesate pentru îndeplinirea mi aprilie într-o şedinţă extraordinară pen
Abolirea acestor discriminări şi îngră poporul romîn a înfăptuit în cei 20 de fie utilizat fără nici un fel de discri scrie de acorduri comerciale de lungă propriei ţări din care provin cu em siunii lor. tru a discuta problema atacului între
diri este o condiţie esenţială pentru a minări în favoarea ţărilor în curs dc blema O N U. Sc precizează, totodată, ★ prins de avioane engleze împotriva for
se reda comerţului internaţional ade ani trecuţi de Ia eliberare profunde dezvoltare, ţînîndu-se scama dc ne durată cu unele ţări în curs dc dezvol că membrii forţe» O N U. sc bucură de NICOSIA 2 (Agerpres). — tăreţe'» de la Hariba, pc teritoriul Re
tare şi va continua încheierea de ase
transformări politice şi socîal-cconomi-
văratul său caracter şi rol de factor voile cele mai prcMiuc legate de in libertate deplină în întreaga insulă şi In Cipru continuă sâ sosească noi publicii Arabe Yemen.
dinamic al schimbului paşnic între po ce, înlăcurînd astfel obstacolele interne dustrializarea ţărilor celor mai mult menea acorduri — inclusiv acorduri dc au dreptul de a recruta din rîndul trupe ale forţei O.N.U. Intr-un comu I.uînd cuvîntul, reprezentantul Re
poare, al întăririi colaborării între care împiedecau în trecut dezvolcarea şi rămase în urmă. colaborare economică pe termen lung populaţiei locale personalul dc care au nicat publicat (a Nicosia sc arată că publicii Arabe Yemen, Gcghman, a ară
state, al progresului şi al păci. a deschis drum liber creşterii continue Avantajele care ar decurge dintr-o pentru anumite produse — şi cu alte nevoie. Acordul stipulează, dc aseme pînă la 1 aprilie au sosit în insulă tat că în urma atacului aerian săvîr-
ţări în curs dc dezvoltare, în vederea
O veritabilă însănătoşire a relaţiilor a forţelor de producţie. Prin eforturi asemenea hotarîrc concretă pentru ţă nea, câ membrii forţei O.N.U. în Ci 1.046 de soldaţi şi ofiţeri.
economice internaţionale este legată proprii susţinute am reuşit să orientăm rile în curs dc dezvoltare nu necesită lărgirii şi stabilităţii pc o perioadă mai pru vor rămînc sub jurisdicţia propriu Concomitent cu sosirea noilor trupe şit de avioanele engleze la 28 martie
în primul rînd de crearea unor condiţii economia naţională în direcţia diversi sublinieri speciale. Credem ci trebuie lungă a schimburilor comerciale. Pri lui lor stat în văzul cînd se fac vi ale O.N.U., în Cipru miercuri a început împotriva oraşului Harib, 25 de cetă
care să favorizeze realizarea năzuin ficării, în primul rînJ pc calea indus avute în vedere şi interesele ţărilor vim, dc asemenea, favorabil participa novaţi de crime şi delicte pc care le ar retragerea primului contingent britanic ţeni yemeniţi au fost omorîţi. El a
ţelor fiecărui popor de a accelera dez- trializării socialiste, industrializare care care ar contribui în primul rînd la rea noastră la unele acorduri internaţio putea comite în Cipru. înlocuit de forţa O.N.U. arătat că în cursul acestui atac au fost
t’dltârea multilaterală a economiei sale, a reprezentat factorul de dinamizare a crearea unui asemenea fond. In acest nale pe produse. In cc priveşte obligaţiile guvernului înainte dc sosirea lui S. Tuomioja în folosire rachete şi tunuri.
de a-şi ridica nivelul de viaţă şi de a tuturor ramurilor de producţie. In fe sens s-ar putea studia posibilitatea ca înainte dc a încheia, daţi-mi voie să Cipru, (Joi după-amiază), gcnralul P.
beneficia din plin de posibilităţile ofe lul acesta, economia socialistă a Romî o parte a mijloacelor pe care le afec subliniez importanţa pc care delegaţia Turcia refuză S. Gyani, comandantul forţei O.N.U, A luat apoi cuvîntul Patrick Dean,
rite de ştiinţa şi tehnica contemporană. niei se prezintă astăzi ca o economie în tează o ţara pentru fondul menţionat noastră o atribuie discutării principii a avut miercuri după-amiază o scrie reprezentantul Marii Britanii, care a
Elaborarea unor soluţii adecvate a- plină dezvoltare, complexă şi multilate să fie utilizată de O.N.U. toc în ţara lor menite să călăuzească relaţiile co să-şi retrasă trupele Je consultări cu reprezentanţii celor
ccstui scop reclamă eforturile comune rală. Pe baza unor planuri elaborate în respectivă, în vederea producerii uti merciale internaţionale şi politicii co două comunităţi din Cipru, respectiv încercat să respingă acuzaţiile Yeme
ale tuturor ţarilor, dac fiind caracterul mod ştiinţific, care ţin seama de condi lajului industrial şi altor produse de merciale în măsură să înlesnească dez în cazărmi cu preşedintele Makarios şi cu vicepre nului şi să argumenteze acţiunile împo
universal al problemei. In această or ţiile concrete ale ţării noastre şi de po care au nevoie ţările în curs dc dez voltarea. şedintele Kuciuk. Scopul acestor între triva acestui stat. Au mai luat cuvîn-
dine de preocupări, aş vrea să amintesc sibilităţile izvorîte din dezvoltarea re voltare. După cum vă este cunoscut, guvernul ANKARA 2 (Agerprcs). — vederi a fost dc a obţine din partea r.ul reprezentanţii U.R.S.S., Irakului şi
că, cu prilejul unei conferinţe econo laţiilor economice internaţionale, eco De asemenea, ţinînd seama de faptul Romîniei a ridicat încă dîn anul 1957, Intr-o scrisoare adresată preşedinte celor doi conducători ai comunităţi
mice europene care a avut loc încă cu nomia Romîniei lichidează treptat ră că ţările în curs de dezvoltare nu dis în faţa Adunării generale a O.N.U., lui Republicii Cipru, Makavios, primul lor greacă şî turcă adeziunea lor la pla R.A.U.
30 de ani în urmă, reprezentantul Ro- mînerea în urmă moştenită. Dezvolta pun de mijloace dc plată suficiente în problema elaborării unei declaraţii de ministru al Turciei, Ismct Inonu a res nul O.N.U. privind restabilirea ordinci Dezbaterile Consiliului de Securitate
mîniei şi-a exprimat speranţa ci va veni rea forţelor de producţie interne a per raport cu marile lor nevoi de echipa principii privind cooperarea economică pins propunerea acestuia şi a generalu în insulă. continuă la 3 aprilie.
o dată o zi în care o conferinţă inter mis Romîniei să-şi extindă în mod cores ment industrial, fără dc care nu-şi pot internaţională. Astăzi sîntem în sradiul lui Cyani, comandantul forţelor O N.U.,
naţională va dezbate diversele proble punzător şi relaţiile economice interna înfăptui industrializarea şi valorificarea în care se recunoaşte unanim utilitatea pentru ca trupele turceşti să sc retra
me ale relaţiilor economice dintre sta ţionale. Pentru ultimii ani csce caracte resurselor de care dispun — delegaţia unei asemenea declaraţii de principii, gă în cazărmi. Inonu a subliniat că atît
te, ca părţi componente ale unei unice ristic în această privinţă faptul câ rit Romîniei a supus atenţiei conferinţei dar, cu toate eforturile depuse, nu s-a timp cît ordinea nu va fi restabilită Problema Adenului
probleme economice mondiale. Ingă- mul în care creşte volumul comerţului problema livrărilor de echipament in ajuns încă la elaborarea ei. In scopul în Cipru, această propunere nu poate
duiţi-mi, de aceea, să citez cîccva fraze exterior al ţării este mai înalt decît cel dustrial pc credit rambursabil prin cote dc a accelera activitatea în această di în discuţia Comitetului special al O.N.U.
din cuvîntarea pe care fostul ministru în care cresc venitul naţional şi pro părţi din producţia obţinută. Intr-un do- recţie, delegaţia R. P. Romîne a luat, fi luată în considerare dc către gu
de externe al Romîniei, N. Ticulcscu, dusul social total, semn al participării cumenc de lucru, delegaţia noastră va la ultima sesiune a Adunării Generale, vernul Turciei. NEW YORK 2 (Agerpres). — gatul Iugoslaviei a subliniat că prin ac
o rostea tot aici, la Geneva, în ianua tot mai largi a economiei noastre na înfăţişa considerentele sale privind a- iniţiativa iniei rezoluţii, la care s-au "k In Comitetul special a( O.N.U. pen ţiunile sale din Aden şi Federaţia Ara
rie 1931 : „Consider că nu există zece ţionale la comerţul monJial. Raportul ccastă formă dc colaborare internaţio asociat în calitate dc coautori o scrie ATENA 2 (Agerprcs). — tru examinarea problemei aplicării De
probleme economice, ci una singură şi întocmit de secretarul general al Con nală care îmbină interesele ţărilor cc au dc alte ţări şi caic a fost adoptată în In ciuda refuzului guvernului turc claraţiei cu privire la acordarea ^ d e bici dc sud, Anglia ameninţă indepen
că aceasta este o problemă mondială ferinţei. Jr. Râul Prebisch, conţine O nevoie dc utilaje cu cele ale ţărilor ex unanimitate dc Adunarea Generală. Am de a accepta propunerea preşedintelui pendenţei ţărilor şi popoarelor colonia denţa şi integritatea teritorială a Ye
Va veni o zi în care această problemă serie de propuneri care merită toacă portatoare dc utilaj. Creditele ar urma în vedere, rezoluţia Adunării Generale. Makarios şi a comandantului forţelor menului.
mondiala va trebui să fie dezbătută de atenţia. Avem, de asemenea, în faţa să fie acordate sub forma dc echipa 15.422 (XVIII) intitulată „Problema O N U. în Cipru, de rerragerc a for le, continuă dezbaterea problemei Adc- In intervenţia sa, reprezentantul Si
o conferinţă mondială-. noastră propuneri interesante făcuce dc ment industrial, asigurîndu-sc, pe cîc unei declaraţii asupra cooperării econo ţelor militare turceşti în cazărmi, la nului. riei a cerut Marii Britanii să lichideze
Iniţiată ca o conferinţă de comerţ şi guvernele diferitelor ţări participante Nu posibil şi asistenţa tehnică necesară pen mice internaţionale", care stabileşte une 2 aprilie guvernul Greciei a ordonat Luînd cuvîntul, reprezentantul Bulga baza sa din Aden şi să acorde poporu
dezvoltare, conferinţa noastră nu va intenţionez să mă ocup acum de aceste tru construirea, montarea şi exploata le sarcini precise şi pentru conferinţa riei a criticat acţiunile engleze împo
putea înJcpIini sarcinile sale decît dacă propuneri sau de ideile constructive ale rea obiectivului respectiv, precum şi noastră. forţelor sale armate prezente în C i-’ triva Republicii Arabe Yemen, sublini lui acestei ţări dreptul la autodetermi
se va desfăşura ca o conferinţă de co studiilor întocmite Je O.N.U., dc co pentru instruirea cadrelor tehnice Delegaţia romînă îşi exprimă satis pru să se retragă la cantonamentele lor ind că Angliei, ca membră permanentă nare. In acest sens a vorbit şi Basscn-
merţ pentru dezvoltare. In acest sens misiile economice regionale şi dc insti în uzinele şi institutele din ţara fur facţia că ordinea noastră dc zi include dc bază. dou, liderul Partidului socialist Popu
este firească preocuparea ei specială tuţiile specializate. Aceste propuneri şi nizorului sau la locul construcţiei din o prevedere specială care permite în a Consiliului dc Securitate îi revine o lar şi al sindicatelor din Aden, care a
faţă dc situaţia existentă în acele ţări, idei vor fi dezbătute în comisiile con ţara beneficiara. deplinirea de către ea a acestui mandat răspunderc^Jcoscbită pentru menţinerea
pe care vicisitudinile istoriei, ale im ferinţei. In dezbaterea lor, delegaţia ro Finanţarea ar putea să aibă ca obiect primit din partea Adunării Generale a încetarea focului păcii .şi securităţii. La rîndul său, dele cerut să sc acorde poporului său o in
perialismului şi colonialismului le-au mînă se va călăuzi de cîreva conside livrarea dc echipament şi instalaţii fie O N.U. Totodară, delegaţia romînă în la graniţa dintre dependenţă reala.
menţinut timp îndelungat într-o stare rente. care i se par esenţiale şi insepa pentru construirea de noi obiective in registrează ca un fapc pozitiv că dife
dc subdezvoltare, la periferia econo rabile. dustriale, fie pentru extinderea sau rc- rite ţări au şi depus proiectele concrete Etiopia şi Somalia
miei mondiale. In primul rînd vom ţine seama de utilarea unor unităţi de producţie, îm ale unor asemenea principii. Speram că Pentru normalizarea situaţiei din Laos
► Disproporţiile grave în nivelul de măsura în care propunerile supuse exa bunătăţirea calităţii produselor, lărgirea discutarea lor ne va ajuta ca pînă la ADDIS ABEBA 2 (Agerprcs). —
dezvoltare a forţelor de producţie dm minării contribuie efectiv la expansiu gamei de produse etc. Forma dc fi sfîrşitul lucrărilor, să ajungem la un încetarea focului la graniţa dintre Eti MOSCOVA 2 (Agerpres). a problemelor de politică internă în spi
diferite ţări sînt incompatibile cu epi nea comerţului mondial, la promovarea nanţare propusă este, după părerea acord care, consemnat în documentele opia şi Somalia este efectivă, s-a anun A fost dat publicităţii textul mesa ritul colaborării".
ca noastră în ca re toate popoare’o lu unor relaţii economice juste, stabile şi noastră, de natură a accelera industria finale ale conferinţei, să consacre acele ţai la Addis Abcba. In acelaşi timp, Mi jului adresat dc Andrei Gromîko şi Ri- In acest mesaj, pc care copreşedinţii
mii îşî afirmă dreptul la existenţa dem echitabile între toate statele, indiferent lizarea ţărilor în curs Jc dezvoltare, să principii pe care trebuie să sc înteme nisterul Apărării al Etiopiei a făcut cu clurd Butler, miniştrii afacerilor exter roagă să fie adus la cunoştinţă condu
nă de bunăstare. de orînduirea lor socială, la lichidarea le înlesnească valorificarea resurselor ieze o nouă politică comercială mon noscut că a dat ordin trupelor etiopie ne a» U.R.S.S., şi, respectiv, Marii Bri cătorilor celor trei forţe politice din
In momentul de faţă nu voi insista oricăror discriminări îh relaţiile comer naturale şi dc muncă prin construirea dială pusă în slujba dezvoltării. tanii, în calitate dc copreşedinţi ai Con ^aos, sc exprimă o „îngrijorare serioa
asupra unor consideraţii de echitate is ciale internaţionale. de întreprinderi moderne, proprietate Acest lucru ar avea o importanţă cu ne de la graniţa cu Somalia să sc re ferinţei de la Geneva pentru Laos, con să în legătura cu înrăutăţirea situaţiei
torică, deşi sînt convins că şi aceste as In al doilea rînd, delegaţia romînă exclusivă a ţârii respective şi sa Je atîc mai mare acum cu cît, prin con tragi la 10-15 km. dc linia dc frontie ducătorilor celor trei ,forţe politice din militare şi politice" din ţară.
pecte trebuie să preocupe din ce în ce va avea în vedere în cc măsură o pro asigure totodată debuşcc trainice pen vocarea conferinţei dc faţă, O.N.U. sc ră în conformitate cu acordurile sem Laos, prin care îi cheamă „să organi
mai mult pc toţi cei care manifestă do punere sau alta va contribui efectiv la tru producţia industrială obţinută. Noi îndreaptă spre îndeplinirea rolului său nate la Khartum după încheierea cu zeze cît mai grabnic o întîlnire tripar Copreşedinţii îşi exprimă speranţa că
rinţa de a se asigura o pace trainică îmbunătăţirea poziţiei ţărilor în curs de credem că această formă poate prezen firesc dc for mondial pentru rezolvarea succes a tratativelor dintre cele două tită". conducătorii celor trei forţe politice vor
omenirii. dezvoltare pe piaţa mondială şi la ac ta avantaje şi pentru ţările exportatoa problemelor arzătoare care sc pun eco ţări. Forţele regulate urmează a fi în In mesaj se atribuie o importanţa adopta „toate măsurile care depind de
Chiar dacă ne limităm la domeniul celerarea creşterii lor economice, în ve re dc utilaj, care îşi poc Jărgi astfel po nomiei contemporane, A pune O.N.U. locuite treptat în interiorul, zonei dc deosebită întîinirii tripartite „pentru ci pentru normalizarea situaţiei d|n
economic^trebuie să constatăm că di derea lichidării disproporţiilor existente sibilităţile dc plasare a maşinilor şi uti în situaţia dc a-şi îndeplini efectiv acest 10-15 km. cu gărzi de grăniceri şi cu căutarea căilor spre rezolvarea paşnici Laos",
viziunea internaţională a muncii stator în economia mondială. In acest sens, lajelor pe care le produc. Aceste ţâri rol dc for mondial al cooperării econo patrule dc poliţie.
obţin, dc asemenea, utilizarea capacită
nicită în cursul procesului de dezvol delegaţia romînă va sprijini măsurile ţilor dc producţie disponibilă, iar prin mice înseamnă a face o cotitură
tare a capitalismului, vine în contradic care năzuiesc spre îmbunătăţirea rapor preluarea cotei păţi îşi asigură aprovi în dezvoltarea relaţiilor comerciale şi
ţie cu cerinţele dezvoltării economice turilor de schimb de pe piaţa mondiali zionarea economiei pe o perioadă mai economice internaţionale. Societăţi petroliere franceze
mondiale şi ridică obstacole în calea în favoarea ţărilor în curs de dezvolta lungi cu mărfuri necesare. Guvernul nostru sprijină cu toata ho- GREVA ÎN CHILE
progresului omenirii. re, la stabilizarea preţurilor materiilor O problemă majoră care preocupă tărîrea această orientare, deoarece, aşa SANTIAGO DE CHILE 2 (Agerprcs) şi-au creat filiale în S.U.A.
Comerţul mondial oglîndette poate cu prime, )a stimularea exporturilor aces conferinţa noastră priveşte modalităţile cum a subliniat preşedintele Consiliului La chemarea centralei unice a oame PARIS 2 (Agerpres). —
cca mai mare sensibilitate acest fapt Date tor produse, la lărgirea debuşeelor pen Je sporire a comerţului exterior al de Stat al R. P. Romîne, Gheorghe nilor muncii din Chile în întreaga ţară tregime dc ele în Statele Unite, Acesta
le statistice atestă într-adevăr că, în con tru produsele finite şi semifinite ale ţărilor în ctirs de dezvoltare. Există în Ghcorghiu-Dcj, „dezvoltarea*colaborării Ziarul „Le Monde" relatează că, pen două societăţi deţin astfel poziţii im
diţiile actualei revoluţii tehnico-ştiinţi- ţărilor în curs de dezvoltare, acordarea această privinţă propuneri numeroase între state, schimbul dc bunuri materia a început miercuri o grevă de 72 dc orc tru prima dată, societăţi petroliere fran portante în cadrul societăţii T.O.S.C.O.,
ficc dc care regiunile subdezvoltate ale Je către ţările industriale dezvoltate a şi interesante. Pentru completarea lor, le şi legăturile culturale sînt factori a muncitorilor şi funcţionarilor dc stat ceze şi-au creac filiale în S.U.A. Două care arc interese însemnate în exploata
lumii sînt ţinute încă departe, se dez unor regimuri preferenţiale pentru pro guvernul romîn a insistat încă din pe deosebii de puternici în însănătoşirea declarată în sprijinul cererilor de mă societăţi franceze, RAP şi SNPA, au rea zăcămintelor de roci bituminoase
voltă cu precădere schimburile comer dusele ţărilor în curs de dezvoltare, la rioada pregătirii conferinţei asupra im atmosferei internaţionale, slujesc cauzei rire a salariilor ca urmare a creşterii cumpărat recent 406.000 dc acţiuni, rc-
ciale dintre ţările dezvoltate din puncr îmbunătăţirea finanţării internaţionale portanţei pe care o prezintă acordurile progresului popoarelor, cauzei păcii". In costului vieţii. In prima zi a greve» au prezentind 10 la sută din capitalul so din statul Colorado şi caic a pus ia
de vedere industrial, în timp ce scade şl asigurarea de mecanisme internaţio comerciale pe termen lung. Am înregis acest spirit, delegaţia romînă vă asigu încetat lucrul salariaţii din transporturi, cietăţii americane TO.S.C.O., prin in puncc o tehnică specială dc tratare a
ponderea în comerţul internaţional a nale adecvate acestui scop. Delegaţia trat dc aceea cu satisfacţie analiza ră ci îşi va aduce întreaga sa contribu dc la poştă şi telecomunicaţii, precum termediul a două filiale deţinute în în
regiunilor ramase în urmă, deşi tocmai romînă susţine propunerile dc stabiliza pe care raportul secretarului general al ţie la lucrările conferinţei Naţiunilor şi din spitale. acestor roci.
în aceste regiuni se concentrează majo re a preţurilor produselor de bază şi Jc conferinţei o face rolului pozitiv pc Unite pentru comerţ şi dezvoltare.
ritatea populaţiei globului. Este conclu îmbunătăţire a raportului de schimb, cu care acordurile comerciale pe termen
dent faptul că, în exportul mondial atîc mai mult cu cîi fenomenele nega lung il pot îndeplini în expansiunea Declaraţia delegaţiilor ţărilor socialiste la amploare lupta de partizani în Guatemala
ponderea ţârilor în curs de dezvoltare tive care se manifestă în prezent în co comerţului internaţional. Distingînd net
a scăzut dc la 29,3 la sută în 1951, la merţul internaţional cu produse de bază acordurile bilaterale din perioada ani GENEVA 2 (Agerpres). — CIUDAD DE GUATEMALA 2 (Agcr- care operează în regiunile muntoase. In
numai 21,1 la sută în 1962. Poziţia ţă afectează în aceeaşi măsură o seric în lor 30, care duceau la restrîngcrca Delegaţiile ţărilor socialiste, partici tica şi practicile rasiste şi colonialiste pres). — legătură cu această declaraţie, agenţia
rilor în curs de dezvoltare în comerţul treagă de produse tradiţionale în ex schimburilor, de acordurile bilaterale pante la Conferinţa O.NU. pentru co promovate dc guvernele Republicii Sud- Intr-o cuvîntarc rostită cu prilejul Prensa Latina relatează că operaţiile sol
Africanc şi Portugaliei.
internaţional s-a agravat în primul rînd portul romîncsc. actuale şi cvirînd să contrapună în mod merţ şi dezvoltare, au dac publicităţii unui an dc cîml a preluat puterea, ca daţilor lui Azurdia s-au soldat cu un
Răspunzînd la apelul statelor afro-
ca urmare a deteriorării raporturilor de In al treilea rînd, vom ţine seama dc arrif>4;al acordurile bilaterale înţelege la 1 aprilie o declaraţie în care sc men asiaticc, delegaţiile ţărilor socialiste de urmare a loviturii militare dc stat din eşec şi nu au putut împiedica întărirea
schimb, ceea cc stînjcneşte eforturile de felul în care diferitele măsuri propuse rilor multilaterale, raportul afirmă pc ţionează că aceste ţări sînt întru totul Guatemala, dictatorul acestei ţări, colo trupelor dc guerilă. Potrivit agenţiei»
creştere pe care aceste ţări le întreprind respectă principiile dc bază ale Organi bună dreptate : „acordurile pe termen dc acord cu declaraţia statelor afro- clară ca renunţă la orice fel dc cola nelul Enrique Pcralta Aztirdia, a recu acestea sînt deosebit dc active în regiu
borare în cadrul actualei conferinţe cu
şi în numeroase cazuri contribuie chiar zaţiei Naţiunilor Unite, care reuneşte lung pot să asigure o creştere regulată a asiatice, Iugoslaviei, statului Trinidad- noscut că trupele guvernamentale au du$
la părăsirea lor. state independente şi suverane, egale în schimburilor în timpul unui oarecare Tobago şi Jamaicăi condamnînd poli delegaţiile Republici Sud-Africanc şi lupte împotriva unor unităţi de guerilă nile Izabnl şi Zacapa, situate în nord-cs-
Portugaliei.
tu| Guatcmalei.
Redacta Sl adm inistra^ ilarului «Ir. 0 Martie or. 9, telefoo 15 88, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plătit* to numerar conlorro aprobârU Direcţiei Generale P.T.T.R. or. 263.328 din 6 noiembrie 1949. - TiparuJi întreprinderea Poligrafica Hunedoora-Deve
40.056