Page 12 - 1964-04
P. 12
- ---------— t--------------------
p.cgionela
H u rv e d o a ra ^ ^ O T -'
PROLETARI DIN TOATE ŢÂRII?.. C fc ifl-^ Â )
Echipa de fierari betonişei condusa de Traian Cioîca, de pe şantierul T.k.C.H. nr. 6 din Brad a fost declarată
G’ti st ca reu Activitate rodnică In cîmp şi în livadă consecutiv, în cele 3 luni ale anului 1964, evidenţiată în întrecerea socialistă. Rezultatele bune obţinute în produc
In această primăvară, mecanizatorii de Ia S.M.T. Alba Pentru a fertiliza suprafeţe cit mai mari de teren, co ţie, sînt fapte care atesta hărnicia acestui colectiv.
4ip e i în so l trebuie să execute un volum de 22.253 hantri. Ca urmare lectiviştii din Tciuş au transportat în cîmp peste 900 zone
L fapiul că pcsrc iarnă păm'n- a folosirii timpului prielnic de lucru, pînă la 1 aprilie s-au gunoi de grajd şi au aplicat 40 tone superfosfat la cultu
lul a fost acoperit cu cantităţi realizat pcsrc 2.700 hantri, ceea ce reprezintă 12 la sută rile păioasc de toamnă, ctc şi pentru cele care se vor se
A suficiente de zăpadă a permis din sarcina de plan pe campanie. S au executat o serie măna în această primăvară. Cocteil oferit
ca în sol să se acumuleze rezer de lucrări ca : arat, cultivatul ogoarelor de toamnă, semă Concomitent cu aceasta, folosind timpul prielnic de
ve mari de apă. Ştiind că în nat. transport îngrăşăminte în cîmp, stropiri in livezi ctc. lucru, pînă la 1 aprilie colectiviştii au semănat 15 hectare Tovarăşului JANOS KADAR de ambasadorul
0 prima parte a primăverii vre Cele mai bune rezultate le-a dobîndit brigada XII care cu sfeclă de zahăr, 10 hectare cu floarea-soarclui, 12 hec R.P. Ungare
mea este mai uscată, ceea ce deserveşte gospodăria colectivă din Galtiu. Din cei 1.089 tare cu lucerna. Printre brigăzile care s-au evidenţiat în Prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist
favorizează formarea unei cru hantri prevăzuţi pentru a se realiza în actuala campanie executarea acestor lucrări amintim pe cţlc conduse de Ioan Un zar
R ste la suprafaţa solului, care s-au efectuat lucrări echivalente cu 344 hantri. De aseme Munteanu şi Viorica Cozma. Preşedintele Guvernului Revoluţionar Muncitoresc Ţărănesc Ungar în R.P. Romîna
uşurează evaporarea apei, este Cu cîtcva zile în urmă s-a trecut la efectuarea lucră
D necesar ca acţiunea de menţine nea, brigada XX-a a realizat 20 la sută din planul pe cam rilor de întreţinere în livada de pomi. Cu această ocazie, Tovarăşului IST VAN DO Bl Ambasadorul R. P. Ungare în R. P.
re a umidităţii în sol să consti pania de primăvară. toate ramurile uscate ale pomilor au fost tăiate, în acelaşi Preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare Unzare Romînă, jeno Kuti, a oferit vineri un
1 tuie una din problemele cele Printre mecanizatorii evidenţiaţi în executarea acestor timp<cfcctuîndu-sc stropirea pomilor contra bolilor şi dău B U D A P E S T A cocteil cu prilejul celei de-a XlX-a ani
mai importante, de rezolvarea lucrări se numără şi Nicolac Stoia, care de cunnd a primit nătorilor. Paralel cu aceste lucrări au fost plantaţi pomi Dragi tovarăşi, versări a eliberării Ungariei.
N căreia să se ocupe cu multă insigna de fruntaş în întrecerea socialistă pe anul 1963. £1 Cu ocazia cele» de-a 19-a aniversari a eliberării Ungariei de sub jugul fas Au luat p*:‘tc tovarăşii Petre Bonlă,
răspundere conducerile tuturor a realizat în campania aceasta 180 hantri, faţa de 99 plani pe 7 hectare, din cele 10 ha. planificate. cist va transmitem un cald salut tovărăşesc şi felicitările noastre cordiale. Alexandru Moghioroş, Lcontin Sălăjan,
E unităţilor agricole. Aplicarea ficaţi, ceea ce înseamnă o realizare a planului în propor A. OŢOIU
acestor măsuri trebuie făcută nu ţie de 182 la sută. corespondent Poporul romîn se bucură de succesele importante dobîndite de poporul Grigorc Geamănu, secretarul Consiliu
A numai acolo unde în sol s-au Succese de scamă au obţinut şi meca ungar prieten, sub conducerea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, în dez lui de Stat. Corneliu Măncscti, minis
acumulat cantităţi mai nuci de voltarea economiei, culturii şi a nivelului său de trai. trul afacerilor externe, membri ai CC.
apă, ci şi acolo unde există su nizatori : 11 ic Rusu, care a efectuat 135 Pe ogoarele regiunii Sîntem convinşi câ prietenia şi colaborarea frăţească dintre Republica al P M.R., ai Consiliului de Stat şi ai
ficiente rezerve de umiditate. hantri din 147 planificaţi, Traian flcşcr, Populară Romîna şi Republica Populară Ungară Se vor dezvolta şi întări şi guvernului, conducători ai unor insti
In felul acesta, se va crea posi care şi-a îndeplinit sarcina stabilită pe în viitor spre binele ambelor noastre popoare, al unităţii statelor socialiste, tuţii centrale şi organizaţii obşteşti, ge
bilitatea ca plantele să aibc asi al cauzei păcii şi socialismului în lumea întreagă.
i gurată umiditatea necesară pen campanie în proporţie de 99 la sută ctc. Tot'ceea cc fac în aceste zile, colec regional s-au însămînţat cu culturi De sărbătoarea dv. naţională v5 dorim, dragi tovarăşi, dv. şi întregului nerali şi ofiţeri superiori, oameni de
din epoca l-a 1523 hectare, ceea cc re
tru o bună crcjtcrc şi dezvol N. TEODORESCU tiviştii, mecanizatorii şi lucrătorii din prezintă 29,4 la sută, au fost curăţate popor ungar, noi şi mari succese în munca dv. pentru continua prosperi ştiinţă şi cultură.
L tare. corespondent gospodăriile de stat din regiunea noa de arboret 11.961 hectare de păşune tate a Republicii Populare Ungare prietene. Au participat şefii unor misiuni di
Experienţele ştiinţifice au do stră ne arată că primăvara a început şi fîneţe naturale, s-au transportat în
E vedit că prin aplicarea unei gră- să intre în toate drepturile ci. La re cîmp 3S3.276 tone gunoi de grajd şi GHEORGHE GHEOKGHlU-DEJ ION GHEORGHE IMAURER plomatice acreditaţi în R. P. Romînl
pări se evită pierderea a circa Plantează cartofii dacţie telefoanele sună tot mai insis 1.160 tone îngrăşăminte chimice, iar Prim secretar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului de Miniştri şi alţi membri ai Corpului diplomatic.
200—250 nvc. apă la hectar, tent aducind veşti că în cele mai multe al Partidului Muncitoresc Romîn Cocteilul s-a desfăşurat într-o atmos
I unităţi agricole socialiste s-a terminat pentru producţia legumicolă s-au în al Republicii Populare Romînc
iar prin două grăpărj se eco timpurii sau se apropie de sfîrşît însămînţatul sămînţat 34.608 m p. de răsadniţe. Preşedintele Consiliului de Stat feră de caldă prietenie.
nomisesc aproximativ 400 nvc. culturilor din epoca l-a. Se lucrează Tovarăşul Gheorghe Crăciun, preşe al Republicii Populare Romînc I
apă la hectar. S-a constatat, de aseme fn planul de producţie al gospodăriei intens şi pentru producerea răsadului dintele gospodăriei colective din Gîr- Bucureşti. 3 aprilie 1904 (Agerpres).
nea, că întîrzicrca grăpatului poate colective din Pianul de Jos, raionul necesar obţinerii unei producţii spo bova ne anunţa zilele trecute că mem
duce la evaporarea în 24 de orc a Sebeş, s-a prevăzut cultivarea a 10 ha rite şi eşalonate de legume. In livezi brii G.A.C. din Gîrbova, folosind ori
20.000—50.C00 litri apă la hectar. de cartofi timpurii. In acest scop încă se continuă stropitul pomilor, iar pe ce moment prielnic au reuşit să ter
Cum pentru obţinerea unui kg po păşuni şi fîncţclc naturale se fac lu mine primii pe regiune însămînţatul
rumb boabe este nevoie de 600 li din timp s-au luat măsuri pentru pre crări de curăţare şi fertilizare. culturilor dm epoca l-a. Tot pînă
tri apă, rezultă cît de păgubitoare gătirea seminţei necesare. Astfel, s-au O asemenea activitate îşi arc expli acum lucrătorii gospodăriei de stat din
este ncaplicarca la timp a măsurilor confecţionat lăzi în caic s-au pus la ia- caţia în volumul marc de lucrări caic Sîntămăria au însămînţat 384 hectare
de păstrare a apei în sol. Lucrările rovizat 2 vagoane cartofi. Avînd tere trebuie executate într-un timp relativ cu mazăre, borccag şi ovăz. In altă
parte a regiunii, Ia Miccşti, unde se Un nou cinematograf
de afînarc a solului, pe lîngă faptul nul pregătit din toamnă, zilele trecute scurt, dar hotărîtor pentru soarta pro Cooperative meşteşugăreşti fruntaşe
că împiedică pierderea apei din colectiviştii au început plantatul carto ducţiilor agricole din acest an. Iată şi vor cultiva legume şi zarzavaturi pe o
pămînr, ajuta la pătrunderea ae cîtcva cifre în care au început să se suprafaţă de 110 hectare s-au pregătit sătesc
rului în stratul arabil, la în filor timpurii, lucrare care s-n executat înnununchczc toate strădaniile colec şi însămînţat pînă în prezent 4113 In urma realizărilor obţinute pe anul 1963, cooperativa „Jiul" Pe
mulţirea microorganismelor care des pe o suprafaţă însemnată de teren. tiviştilor, mecanizatorilor şi lucrători m p. de răsadniţe. De la Vcţcl am Recent a avut loc inaugurarea cine troşani a primit „Diploma de cooperativa fruntaşa pe uniune" în întrecerea
compun materiile organice, încălzirea Pentru sporirea producţiei Ia cartofii lor din gospodăriile de stat. Esrc vorba primit vestea că mecanizatorii Nico matografului sătesc din satul Visca, raio socialistă. Dintre rezultatele obţinute de această cooperativă amintim : depă
solului, pregătirea unui pat germina de însămînţarca în această primăvară lac Noja şi Aurel Cătălină au început nul Ilia. Cu acest prilej a vorbit celor şirea planului la producţia globală cu 10,6 la sută, iar la prestări ncindus-
tiv corespunzător ctc. de toamnă, în cadrul gospodăriei s-au a 43.000 hectare cu porumb, de cul executarea arăturilor de primăvară, 150 de cetăţeni prezenţi în sală preşe trialc cu 11,8 la sută, dezvoltarea activităţii prin înfiinţarea de noi unităţi in
Pînă acum, în regiunea noastră s-au luat măsuri pentru iarovizarea întregii tivarea a 2000 hectare cu legume şi iar colectiviştii de aici au transportat dintele sfatului popular comunal. A ru cartierul „Aeroport", buna deservire a minerilor din Valea Jiului cu lucrări
aplicat lucrări menite să contribuie cantităţi de sămînţă ce se va folosi Ia zarzavaturi, curăţarea a 40.000 hectare pe terenurile destinate cultivării po de calitate. In cadrul întrecerii socialiste organizare între cooperativele meş
la reţinerea umidităţii în sol pe circa de păşune şi executarea de către meca rumbului şi cartofilor peste 1100 tone lat apoi filmul „Balada Husarilor". teşugăreşti din regiunea Hunedoara, rezultate bune a obţinut şi cooperativa
5.0C0 hectare, Aceste realizări nu pot plantarea celor 13 ha destinate acestei nizatori a 427.000 hantri ctc. gunoi de grajd. De asemenea, la go NICOLAE SICOIE corespondent „Progresul" Deva care obţinînd locul doi. a primit „Diploma de coopera
fi considerate însă mulţumitoare. De culturi, folosind metoda de îarovizarc spodăria colectivă din Cioara s-a ter tivă evidenţiata pe uniune".
aceea, conducerile tuturor unităţilor a cartofilor, gospodăria asigură planta Sîn: numai cîtcva cifre care obligă minat plantatul pomilor pe o supra Speciacol pentru S. GHEORGHE
agricole este necesar să îa măsuri nc- la o muncă susţinură. Şi, nu s-ar pu faţă de 12 hectare. mineri corespondent
întîrziare pentru mobilizarea tuturor rea în sol a unei sentinţe de bună cali tea spune că nu există preocupare în Asemenea veşti nc-au sosit şi din
forţelor de care dispun la aplicarea tate. această direcţie. Pînă acum, potrivit alte părţi ale regiunii. Zilele trccurc, în sala clubului mine A şaptea premieră
măsurilor de păstrare a umidităţii în A. PASCU datelor existente la Consiliul agricol Munca entuziastă cc se desfăşoară rilor din Lupeni, orchestra de muzică
sol. corespondent acum pe ogoarele regiunii noastre con populară a filarmonicii de stat din Cluj, Astăzi, Teatrul de cu In decorurile şi cos Astra Miclcscu, MarăB
stituie o garanţie sigură că în acest an a prezentat în faţa unui mimeros pu stat „Valea Jiului" pre tumele lui T. Th. Ctupe Dumihescu, Viorica Sft*
se vor obţine recolte bogate. Rămî- blic, un concert de muzică populară. zintă la Petroşani cea de la Teatrul National ciu-Tilor, Mioara Pdeu-
nc doar ca acest început bun să fie Atît orchestra, cît şi soliştii vocali au de-a VII-a premieră Cluj. Rolul titular este raru, Pauli na Codreanu
i fost răsplătiţi cu vii aplauze.
dezvoltat şi consolidat, pentru ca bi din qcIuoIq stagiune cu deţinut de Mia Macri. şi actorii : I, Anglie/es
lanţul muncii să fie cît mai bogat. MIRCEA CINCORA piesa „ Cailele“ de In restul distribuţiei eu Moreni, M ircca Ztf-
I. MANEA corespondent Ales. K irite seu. Spec
tacolul este montat (n apar nclritc/e Teodora halon. Const. Posso şl
Excursii în ţară rerjia lui Alex. blides- Lnzăr, Dana Pantazopol, Alex. Zocu.
La G.A.C. din Romoşel Zilele frumoase de primăvară atrag Utilaje constructorilor
tot mai mulţi excursionişti dornici să
viziteze frumuseţile patriei. Mulţi din
In scopul de a asigura cantităţi Mecanizarea lucrărilor grele, cu maşină de frecat mozaic, precum şi
tre ci fac excursii cu'maşinile O N.T.
sporite de masa verde, necesară a- „Carpaţi". Ieri, un grup de 39 persoa volum mare de execuţie, stă per 10 transformatori pentru aparate de
nimalelor, la gospodăria colectiva ne din Cugir a plecat într-o excursie manent în atenţia conducerii sudură electrica şi 21 tuburi de
din Romoşel, raionul Orăştie, se de două zile pe Valea Prahovei. Astăzi, T.R.C.H. Ca urmare, anul acesta par oxigen.
munceşte intens la curăţarea păşu alţi 176 cetăţeni din Deva au plecat cu cul de utilaje al trustului s-a îmbo In viitor. Trustul regional de con-
nilor. Numai înlr-o singură zi au 5 autocare în excursie la Bucureşti, .-lăţit cu un excavator prevăzut cu stiucţii va mai fi dotat cu macara
fost cură;ate peste 10 ha de păşu Pe parcurs, ci vor admira frumuseţile mai multe cupe, necesar săpării
ne, lucrare la care au participat a- Văii Prahovei, Văii Oltului şi ale unor san|urilor, 5 macarale fereastră, 2 le turn. autoîncărcătoare şi alte uti
proape 100 de colectivişti. In aceas localităţi. autocamioane, o aulocamionelă, o laje.
tă acţiune s-au evidenţiat, mai ales, C. ALREANU
tov. Petru Moisoi, Nicolae Lăzăroi, corespondent
Nicolae Vasiu, Nicolae Ciuturilă, Pa- Pentru iubitorii sportului
raschiva Buîesc şi al(î colectivişti.
In cad rut „Spa rinchindci republica >ani, Or.isric,
Parele! cu aceasta se desfăşoară Simen*. Alba Telia.
şi lucrările de pichetare a terenu ne", Uniunea regională de cultură fizi Sebeş, şi Brad La Deva. acest ac tu de Pentru repararea străzii Var.ilc Roai-
că şi sport, în colaborare cu întreprin
lui, săpatul gropilor şi de plantare filme va putea fi vizionat duminică, 5 t;î din Orăştie, prin grija comitetului
derea regionalii cinematografică, a or aprilie, orei v 12, La cinematograful „Pa-
a pomilor. La aceste acţiuni parti ganizat prezentarea unui ciclu de filme ina". executiv al Sfatului popular, s-au tran
cipă echipa formală din cei mai documentare sportive. Astfel, irbitorii sportat 50 tone halasr. La împrăşticrci
pricepuţi colectivişti. Pentru execu sportului vor putea • viziona în cadrul A. MAR DA RE acestuia pe stradă au fost mobilizaţi ce
corespondent
tarea unor lucrări de bună calitate, arestul ciciu, filmele: „Fotbal pe glob tăţenii din circumscripţia nr. 16, care
inginerul colectivei Ioan Iurian, ur — 1963“ , „Campionatele europene de au efectuat 623 orc de muncă patrio
măreşte îndeaproape felul cum se volei", „Cel mai tare", „Spore nr. tică.
execute aceste lucrări 4 şi dă îndru Fier vechi Printre cei care s-au evidenţiat la
La G A S. din Alba Iulia luorârile aqricole de primăvară sint In loi, 1 —1964", „Paşii marilor gimnaşti" şi
IN FOTO: Tractoristul Susan Ioan executlnd lucrări de insămînţarc a lucernei. mările cuvenite. „Triumf pe ghiaţă" care vor fî prezen această acţiune se numără cetăţenii
ANDREI SEVER oţelăriilor Alexandru Picu, Traian Bogdan, Lcon-
Foto : GH. ŞENDREANU
corespondent tate în localităţile Deva, Haţeg, Petro- tîna Băroiu, Samoilâ Totoî şi alţii.
E. M. PETR1LA: La Exploatarea mi REMUS 1LIASA
nieră Pctnla se acordă o marc atenţie corespondent
P ă re r e u n a n im ă : luţiilor pentru eliminarea pierderi colectării fierului vechi. Chiar în
aaBa* B— — i ii »— — » i ducciîi secţiei şî schimbului. Un adîncuri această acţiune a căpătat o marc
lor de aer la caupere, în special la caz de acest fel am avut chiar zilele amjiloarc. 2ilnic, coliviile scot la supra
îoe indiei de utilizare cnuperul nr. 11 şî repararea eleva trecute, cînd siderita n-a fost destul faţă v2goncţi încărcaţi cu fier vechi
care este apoi transporcat la rampa de La concret
torului de zgură granulată (în acelaşi
de bine prăjită. Dacă nu am fi se
tiniD mărirea capacităţii lui).
S-ar
crea astfel posibilitatea îmbunătăţi sizat la timp şî n-am fi cerut spri încărcare în vagoane cu destinaţia Hu
jinul necesar s-ar fi declasat o can
nedoara.
si mai mari rii parametrilor aerului cald şi eva titate mare de fontă. De Ia începutul anului şi pînă în pre ra-vest. Mcrcuţă Virgil nu arc o
Şeful staţiei C P U Hunedo.t-
cuărij la timp a zgurii superioare.
Colaborînd îndeaproape cu cele
ŞTEFAN STÂNCIIJ, şet de echipă lalte schimburi şî veghind la bunul zent, m indii din PetriIa au colectat şi comportare cuviincioasă faţă de
La secţia I furnale a C.S. Hune fie şi mai bune. Publicăm mai jos spune mai mult. Nu se poate ob la furnalul nr. 3. mers al agregatului, am reuşit să expediat oţclanlor hunedoreni cantita tovarăşii lui de muncă. In con
tea de 122 tone de fier vechi. In acea
doara există dona panouri : unul sus, cîtcva relatări ale interlocutorilor ţine o bună funcţionare a agregatu Oamenii din echipa pe care o con obţinem realizări frumoase, lună de sta acţiune s-a evidenţiat în mod deo vorbirile sale cu aceştia le adre
pe terenul de încărcare, iar altul noştri. f lui dacă nu se execută încărcarea duc au experienţă în munca la fur lună. Acum. de exemplu, lucrăm cu sebit echipa condusa de tov. Aurel sează cuvinte triviale, jignitoare.
jos, în apropierea furnalului nr. 1. IOAN 1ACOJ3, şef de echipă la conform reţelei şi dacă temperatura nal. De aceea, in activitatea de fie un indice de utilizare mai mare de Brînduşa.
pe care se trec zilnic realizările ce furnalul nr 4. >î presiunea aerului insuflat nu se care zi ne îndreptăm atenţia asn cît cel prevăzut In angajamentul a- CONSTANTIN BÂDUŢA
se obţin in întrecerea socialistă la reglează în raport cu cantitatea şi ora mersului agregatului. De fiecare mial cu peste 40 kg fontă pe m.c. vo muncitor
principalii indicatori de plan. După Lucrăm acum cu un indice de uti ralitatea materiilor prime ce se in dată. la intrarea în schimb, contro lum util şi n-avem nici o tonă de (din colectivul subredacţîci vo
19 zile de activitate din luna mar lizare cu ueste 100 kg fontă pe m c. troduc în furnal. De aceea, eu ţin o lez mai inlîi starea gurilor de vint, clasată. luntare Petri Ia).
tie. la rubrica „Indicii de utilizare'', volum util mai mare decît ne-am legătură permanentă cu şeful de instalaţia de răcire cu apă interioară Consider însă câ acest rezultat
în dreptul fiecărui agregat şi fiecărei angajat. Cum reuşim ? Pe scurt s-ar echipă de la încărcare şi mă infor $î exterioară, orificiul de evacuare poate fi îmbunătăţit. Cînd spun a *
echipe se puteau citi depăşiri im putea răspunde astfel : prin respec mez precis dacă siderita este sau ş.a.m d. Dacă totul este în stare bună ceasta, mă gîndesc că s-ar puica evi PREPAR AŢI A DE CĂRBUNI PE-
portante faţă de plan şi angajament, tarea instrucţiunilor tehnologice. nu bine prăjită, dacă conţine mult mă ocup de şarjă. ta situaţiile de prăjîre necot espunză- TR1LA: In aceste zile frumoase de pri
aut pe ziua respectivă, cit şi pe pe 'terii, care i starea cocsului ş.a.m.d. Trebuie să menţionez că în fieca toare a sideritei. ar putea fi respec măvară, preparatorii pctrilcni participa
rioada cumulată de la începutul lunii. Urmăresc indicaţiile aparatelor de re zi venim la lucru mai devreme, tată întocmai reţeta rle dozare, s-ar cu elan !j munca patriotică de colcc-
Un asemenea succes este demn de DE VORBA CU ŞEFI DE ECHIPA măsură şi control şi astfel stabilesc pentru a putea discuta cu schimbul putea îmbunătăţi mai mult aprovi rarc a fierului vechi. In această acţiune
luat în seamă. T-a el se poate ajunge DE LA SECŢIA I-A FURNALE in ce direcţie trebuie să acţionez. Ori precedent. Consider eă această co zionarea cu oale de zgură, s_ar pu sine antrenate colectivele tuturor sec
numai prin aplicarea unor măsuri la bora re intre schimburi este deose tea elimina pierderile de aer raid la toarelor prcp.iraţici. In numai cîtcva
tohnico-organtzaiorice bine gîndite, A C. S HUNEDOARA de cîte oii se ivesc situaţii deosebite bit de importantă. De la cei pe care-i caupere prin repararea lor la timp zile Ia sectorul spălăcorie s-a colectat
pdn efortul comun al întregului co zer sprijinul maistrului şi al şefului înlocuim aflăm dacă a existat vreun Si Că, prin repararea canalelor de 15.000 kg.‘fier vechi, iar la sectorul de
lectiv. de schimb. deranjament, cum s-a făcut astupa evacuare a zgurii şi rcdîmcnsionarca transport 5 000 kg Tinerii Ioan Ciur,
Pentru aceasta însă, ne îngrijim să
Despre felul în care s-a muncit şi avem întotdeauna la îndemînâ mate Trebuie să mai arăt z:ă de un real rea şticului, ce conţinut de siliciu, • or. s-ar putea asigura o descărcare Ioan O m , Dumitru Caţă, Nicolac Vîj-
cum s-a ajuns la înregistrarea rit rialele necesare la descărcare pentru ajutor în munca noastră a fost fap mangan şi sulf a avut fonta etc. Aşa • n timp optim. dca, Kcberlc Ferdinand, de la sectorul
mică a unor indici înalţi de utiliza Jesulfurarc şi pregătirea jgheaburi tul că anul acesta sîntem mai bine Dutem să ne dăm seama cu ce tem ŞTEFAN MfRON. şef de echipă la spălătorie, Ioan Retegan, Anton Mîrcca
re am discutat zilele trecute cu cî- lor, să descărcăm conform gra peiaiurâ trebuie să mergem, dacă încărcarea furnalului m*.2. ş.a., de la sectorul de transport, şi-au
ţ;va şefi de echipă fruntaşi in în ficului stabilit prin fişa tehno aprovizionaţi cu toate cele necesare, mai avem sau nu nevoie de mate Sarcina noastră, a încărcătorilor, adus o importanţă contribuţie în colec
trecerea socînlisiă. fiecare a tînut să iar agregatele sint mai bine întreţi riale (pentru desulfurare, normaliza tarea cantităţilor amintite de fier vechi.
logică, să evacuăm zgura la tîinp este de a asigura o încărcare cît mai MELANIA HERMAN
releve, pe lîngă felul în care a lu nute. Totuşi, mai există rezerve care rea zgurii ele.), dacă este necesar să corectă a agregatului sau. moi bine
şi să asigurăm funcţionarea fur muncitoare Ţipă şclul şi înjură
crat, cum şi-a organizat munca şi folosite din plin, ar putea conduce se schimbe ceva în reţeta de dozare. GII. COMŞUŢA (din postul de corespondenţi vo Parcă arc loc în gură
ce rezerve ar mai putea fî folosite nalului cu parametri optimi. In ia obţinerea unor realizări şl mai Cînd este necesar să îndreptăm anu luntari de la Preparaţia de căr Tipa de răsună valea
pentru ca în viitor realizările să legătură cu aceasta s-ar putea frumoase. Este vorba de găsirea so mite deficienţe cerem sprijinul con- (Continuare in pag. 3-a) buni Petrila). De sc-ntunecă şi zarea.