Page 15 - 1964-04
P. 15
rag. 4 Dramul socialismului K'r. 2833
A X lX -a aniversare a elib e ră rii Ungariei
Festivităţile de la Budapesta
BUDAPESTA 3 (Agcrpres). — M.T.I. van Dobi. Au rostit cuvîntări Janos
transmite : Kadar şi N. S. Hruşciov.
Vineri scara, cu prilejul cclci dc a *
XlX-a aniversări a eliberării Ungariei, la La 3 aprilie, din însărcinarea Comite
Opera dc stat din Budapesta a avuc loc tului Central al P.C.U.S. si Prezidiu
o şedinţă festivă. In prezidiul şedinţei lui Sovietului Suprem al U.R.S.S., N. S.
au luat loc Iscvan Dobi. preşedintele Hruşciov a înmînat în Parlamentul un
Consiliului prezidenţial al R. P. Unga gar lui Janos Kadar Ordinul Lemn şi
frataM e pentru dezarmare Lucrările Conferinţei Expoziţie romîneascâ re, Janos Kadar. prim secretar al C.C. medalia ,.Steaua dc Aur" dc Erou al
al P.M.S.U., ‘ şeful guvernului ungar,
Uniunii Sovietice.
N. S- Hruşciov, prim secretar al C.C.
In aceeaşi zi, Ia Budapesta, a avut loc
Intervenţia şefului delegaţiei R.P. Romîne pentru comerţ şi dezvoltare de turism la Bassl al P.C.U.S., preşedintele Consiliului dc ceremonia depunerii dc coroane la Mo
BERNA 3 (Agcrpres). — Miniştri al U.R S.S. şi membrii delega numentul ostaşilor sovietici care au că
GENEVA 3 Trimisul special Agcrpres, se pun ţărilor în curs dc dezvoltare, în zut în luptele pentru eliberarea Unga
GENEVA 3 (Agcrpres). — provizoriu. Noi nu putem accepta o N. Puicca, transmite : la Sladt-kastno din Basel, s-o des ţiei dc partid şi guvernamentale sovie
In şedinţa din 2 aprilie a Comitetu concepţie după care reducerile dintr-un deosebi referitor la produsele dc bază. chis o expoziţie de turism organizată tice. riei şi la Monumentul eroilor ungari
lui celor 18 state pentru dezarmare Jc an vor fi recuperate prin sporirea In cadrul dezbaterii generale dc vi După delegatul Yemenului, Adnan de O NT. „Carpati" din R.P. Romină. caic au pierit în lupta pentru liberta
la Geneva a luat cuvîntul şi V. Du- cheltuielilor militare în anii următori. neri dimineaţa, Conferinţa Naţiunilor Tarceci, a luat cuvîntul Ivan Budinov, Pe lingă panourile cu loloqralii ale Şedinţa festiva a fost deschisă dc Ist- tea şi independenţa poporului ungar.
mitrcscu, şeful delegaţiei R.P. Rontî- Noi concepem reducerea bugetelor mi Unite pentru comerţ şi dezvoltare a as ministrul comerţului exterior al R. P. litoralului Mării Negre, localilălilor
nc, caic s-a ocupat de masurile cola litare ca un proces continuu, Ireversi cultat cuvîntările şefilor delegaţiilor Bulgaria. Arătînd că universalitatea şi turistice din Car/xrţi, mănăstirilor din
Libiei, Mali, Yemen şi R. P. Bulgaria.
terale de dezarmare. bil, care, concomitent cu realizarea unor indivizibilitatea comerţului mondial cer Moldova, săpăturilor arheologice ctc.,
Delegaţia romînă, a spus vorbitorul, măsuri de dezarmare, si ne a; Ie cît După citirea mesajului adresat de participarea tuturor statelor la lucră expozifia mai cuprinde clleva pa
ar dori sâ se refere la cîtcva dintre mai mult dc situaţia cînd v.. putea preşedintele Camerunului, s-a dat cu rile conferinţei, el s-a referit apoi pe nouri care ilustrează dezvoltarea In In vizită la fabrica de textile
vîntul ministrului finanţelor şi econo
masurile colaterale proptise, care i se trece la dezarmarea generală şi totală. larg la stadiul actual de dcz.volt.nrc a dustriei şi agriculturii in tara noas
par deosebit de indicate de a face Delegaţia romînă, a arătat în conti miei naţionale al Libiei, Salem Al-Qadi, economici ţării sale şi la relaţiile ei co tră, precum şi obiecte de artizanat şi
care a prezentat pe scurt problemele ce
obiectul eforturilor concentrate ale Co nuare V. Dumitrescu, continuă si atri merciale externe. Delegaţia bulgară — a publicaţii romîncşli in limbi străine. din Budapesta
mitetului nostru : reducerea bugetelor buie o marc importanţă propunerii se pun dezvoltării economice a ţarii încheiat Ivan Budinov — consideră că In cadrul expoziţiei funcţionează un
militare, încheierea unui pace de ne statelor socialiste participante la Tra .sale. există toate condiţiile necesare pentru a birou de turism al agenţiei Cosmos
agresiune între statele membre ale Or tatul de la Varşovia dc a se închcîa In cuvîntarea sa ministrul comerţu îc realiza o nouă politică internaţiona din Basel. Is/orla fabricii textile din capitala formă upni lnfr-o fabrică de textile,
ganizaţiei Tratatului Atlanticului de intre ele şi statele membre în Organi lui şi dezvoltării al Republicii Mali, lă în domeniul comerţului. La deschiderea oficială au partici Ungariei este veche. Ea se deapănă care in 1930 se completează cu o fi
Nord, pe dc o parte, şt statele parti zaţia Tratatului Atlanticului de Nord Hamccirc N ’Doure şi-a exprimat spe In şedinţa dc după-amiază au mai pat oficialităţi elveţiene, reprezen de a lungul a 180 dc ani. Mai Inlii latură. Produsele fabricii încep să lie
cipante la Tratatul dc la Varşovia, pe un pact dc neagresiune. Guvernul ro- ranţa că stadiul declaraţiilor de inten luat cuvîntul : reprezentantul statului tanţi ai corpului consular, personali- a lost un mic atelier dc imprimerie, cunoscute şi peste hotare. Dar fa
de altă parte. ţii va fi depăşit şi ca sc vor degaja cle fă fi din viafa politică, economică St deschis dc un bijutier bogat şi de un brica cunoaşte o adevărată dezvolta
min consideră încheierea unui aseme mentele unei noi politici dc colaborare Sicrra Lconc, secretarul general al
In ceea ce priveşte zonele denuclca- nea pact ca o măsură tranzitorie pe Organizaţiei Europene pentru comerţ şi culturulă din oraşul Basel şi un nu pictor sărac, care picta pe pinză albă te abia după naţionalizare, cind se
rizatc, a declarat V. Dumitrescu, de calea lichidării blocurilor militare, ceea economică internaţională, menită să dezvoltare (O.C.C.D.), reprezentanţii meros public. Au participat Vosile diferite l/ori. Baticurile lucrate In construiesc noi sedii utilate cu ma
legaţia romînă a mai avuc prilejul să-şi ce ar constitui la rîndul său o contri ducă la rezolvarea problemelor comer Dumitrescu, ambasadorul R.P. Romîne acest mic. atelier erau căutate pe pia şini moderne, unrlc muncitorilor le
expună punctul de vedere în repetate buţie de scama la cauza îmbunătăţirii ţului exterior şi subdezvoltării. statelor Niger, Uganda, Togo şi repre la Berna, precum şi membri al Am ţă. lucru care a făcut ca atelierul să sint creole condiţii dintre cele mai
rînduri. Ea a subliniat importanţa deo situaţiei internaţionale, la întărirea se Delegatul malian a examinat în con zentantul organizaţiei internaţionale lie lărgit. Atelierul s-a dezvoltat an hune dc muncă. In 1961 a mai lost
sebită pe care guvernul romîn o atri curităţii în lumea întreagă, la promo tinuare diferite probleme economice ce C.I.S.L, „ basadei. de an, şi cu timpul pe lingă el s-a ri construită o nouă lilatură cu 20000
buie acestei probleme. Aceasta se re varea dezarmării generale şi totale. La deschidere au hiat cuvîntul dicat şi o lesătorie In care se labrica de fuse ceea ce a tăcut ca produc
flectă într-o măsură apreciabilă şi la Prin simplul fapt al încheierii pac Hansjorg Hollcr, directorul agenţiei ţia fabricii să crească considerabil,
iniţiativa R.P. Romîne în vederea tun* C i p r turistice Cosmos, şi Teodor Zamfira, pinza albă necesară imprimării. iar calitatea să tic mult îmbunătă
sforţării Balcanilor într-o zonă a tului, efectele lui morale, politice şi ju Atelierul de imprimerie se trans ţită.
păcii şi colaborării între popoare, în ridice se produc : .statele participante la Makarios cere abrogarea tratatului de garanţie din 1960 ataşat cultural al ambasadei.
tr-o zonă liberă dc arme nucleare. Este pact îşi reafirmă obligaţia dc a nu sa-
cunoscut sprijinul acordat dc guvernul vîrşi o agresiune uncie împotriva ce NICOSIA 3 (Agcrpres). — Preşedintele Makarios, arată France
lorlalte cu toate consecinţele binefă
romîn altor propuneri similare, tinzînd Corespondentul din Nicosia al agen Prcssc, consideră refuzul Turciei drept Extinderea grevei în Chile Lupta pentru titlul de fruntaş
la instituirea unor zone dcnuclcarizate cătoare re nu au nevoie să fie relevate ţiei France Prcssc, citînd surse autori o violare a Tratatului din 1960, potri
mai în detaliu.
în Europa precum şi în alte regiuni ale vit căruia Grecia, Turcia şi Anglia au SANTIAGO DE CHILE 3 (Agcrpres) fabrică.
lumii. In încheiere, V. Dumitrescu a spus : zate din capitala Ciprului, relatează că Aproximativ 200.000 de muncitori şi In aceste zile de început de apri şelul brigăzii fruntaşe pc
,,în zilele noastre, adevărata calc a asi în ui nu refuzului guvernului Turciei obligaţia dc a garanta integritatea teri lie. cînd oamenii muncii din R.P. Un Brigoda sa formală din 18 mcmbii,
Delegaţiile ţărilor socialiste s-au pro funcţionari de stat au încetat lucrul gară fntlmpină cu realizări dc seamă obline rezultate deosebite in produc
nunţat pentru discutarea acestei pro gurării securităţii statelor — problemă de a-ş» retrage forţele sale armate în torială a Ciprului. Makarios a făcut ca urmare a apelului la grevă generală ţie, produsele sint de calitate supe
bleme, iar delegaţiile statelor neanga despre caic am vorbit recent — este cazărmi, preşedintele Republicii Cipru, deja cunoscută hotarîrca sa comandan de 72 orc lansat dc Centrala unică a cea dc-a 19-a aniversare a eliberării rioară. iar absentele nemotivate au
aceea a destinderii şi promovării în Makarios, studiază în momentul de faţă dc sub jugul lascisl, şi aici, Io labri
jate aci prezente, au manifestat, dc a- tului forţei O.N.U. în Cipru, generalul oamenilor muncii din Chile (C.U.T.) ca dc textile din Budapesta se des lost lichidate. Toii membrii brigăzii
scmcnca, interes pentru astfel de ne crederii reciproce, este calea care con posibilitatea abrogării în mod unilateral făşoară o adevărată luptă pentru tit sint preocupaţi de ridicarea nivelu
gocieri. stă în stabilirea de relaţii paşnice, de a tratatului dc garanţie din 1960 prin P. S. Gynni, căruia i-a cerut sprijinul în sprijinul cererilor de mărire a sala lul de fruntaş. Fiecare muncitor şi lui lor profesional şi cultural. Jumă
Am urmărit cu o deosebită atenţie bună vecinătate, într-un cuvîne, calea care Grecia, Turcia şi Marea Britanic în vederea anulării tuturor privilegiilor riilor. Greva s-a extins vineri cînd au brigadă se străduieşte să dea produse tate din membrii brigăzii invală la
desfăşurarea discuţiilor în legătură cu care tinde la asigurarea coexistenţei sînt autorizate să menţină trupe în Ci dc care se mai bucură în momentul dc încetat lucrul muncitorii din întreprin de calitate superioară şt tot mai fru dilerite şcoli pentru a-şi completa
problema reducerii bugetelor militare, pru. derile industriale afiliate la C.U.T. moase. încă din 1960, f/j fabrică s-a studiile de cultură generală, iar cei-
paşnice". faţă contingentul turc în Cipru.
a continuat delegatul romîn. Delega pornit întrecerea pentru cucerirea tit lalli urmează diferite forme dc call-
ţia noastră consideră ca dezbaterile lului dc brigadă fruntaşă. Nu este licarc pentru a-şl însuşi cil mai bine
în această problemă au făcut să devină ŢĂRILE VEST-EUROPENE AU RESPINS CEREREA COMISIEI In Comitetul celor 24 uşor să cucereşti acest titlu. Membrii meseria.
evident ca nu există argumente care FEDERALE MARITIME A S.U.A. Brigada lui Molnar s-a hotărlt la
să poată fi invocate cu temeî pentru LONDRA 3 (Agcrpres). — cererea Comisiei federale maritime Dezbateri în legătură cu situaţia din Aden brigăzii fruntaşe trebuie să-şi înde începutul anului să sc ia la Inlreccic
amînarca rezolvării acestei probleme. In legătură cu cererea Comisiei fede S.U.A ca fiind „intolerabilă". plinească cu regularitate sarcinile dc cu brigada condusă de Balasz Jozse-
Atît prin importanţa ci intrinsecă cît Agenţia France Prcssc relatează că line, laureată a premiului Kossuth, In
rale maritime a S.U A. de a anula toa NEW YORK 3 (Agcrpres). - bici de sud, care cuprinde şi Adcnul, plan, să dea produse dc calilalc su
şi prin faptul că poate fi pusă în prac te contractele pentru transporturile dc companiile dc transporturi navale din In Comitetul celor 24 — Comitetul arătînd că ca nu sc bucură dc sprijinul perioară, să constituie un exemplu curînd, cind se va face bilanţul reali
tică relativ uşor, această măsură ni se mărfuri engleze în S U.A. în baza ac cele zece ţări membre ale comitetului, special al O.N.U. pentru examinarea popoarelor arabe. personal pentru ccilalii muncitori. zărilor obţinute *In c/nsfea zilei dc 4
brigadă
aprilie se va stabili care
parc a se recomanda în mod deosebii tualelor tarife în vigoare şi de majo au cerut guvernelor lor să facă de problemei aplicării Declaraţiei cu pri Reprezentantul republicii Mali, a de Am făcut cunoştinţă cu Molnar, ocupă locul In///.
mersuri diplomatice hotărîte la Was
Comitetului nostru. rare cu 15 la suta a taxelor, Comitetul hington. vire la acordarea independenţei ţărilor clarat că ţara sa sprijină lupta dreap
Aş vrea să subliniez, a declarat re armatorilor din ţările vcst-curopcnc, şi popoarelor coloniale — continuă dez- tă a poporului din Aden pentru lichi
întrunit vineri dimineaţa la Londra, a
prezentantul romîn, ca, aşa cum o în trecut la analizarea situaţiei create. In- Im portante h o tă rîri baicrile în problema Adcnului. darea bazei engleze şi pentru dreptul la In cenţi ul atenţiei lupta pentru calitate
ţelegem noi, reducerea bugetelor mi u-un comunicat dat publicităţii joi In cursul discuţiilor s-a arătat că autodeterminare. Delegatul Cambodgici
litare nu este o măsură cu caracter scara, Comitetul armatorilor a calificat adoptate de Adunarea Marea Britanic nu ţine scama dc rezolu a propus convocarea Consiliului dc Se Produsele fabricii sint căutate pc la Budapesta produsele acestei la-
ţia celei dc-a 1 S-s sesiuni a Adunării curitate, dacă Marca Britanic nu va în
Naţională a Republicii piola multor fări. In prezent labrica brici au clştigat cel mai mare pre
Generale a O.N.U. în privinţa Adcnu deplini rezoluţia Adunării Generale. exportă produsele ei In 90 de lari. miu.
In urma cutrem uru’ui din Alaska Congo (Brazzavilfe) lui şi împiedică aplicarea în acest teri Reprezentantul Uniunii Sovietice a întreg colectivul fabricii luptă pentru M ulll dintre muncitorii fabricii fo
toriu a Declaraţiei cu privire la acor
întregul glob pămîntesc „vibrează" BRAZAVII.LE 3 (Agcrpres). — darea independenţei ţărilor şi popoare arătat că Anglia nu doreşte să lichideze marca labriclt, pentru produse de losesc timpul liber invălînd. Pentru a
veni fn ajutorul celor care sint dor
calilalc superioară Şi 161 mai fru
Adunarea Naţională
a
Republicii
Congo (Brazavillc) a adoptat în una lor coloniale. baza din Aden, deoarece vrea sâ menţi moase. nici dc Jnvăfătură, la propunerea Or
NEW YORK 3 (Agerprcs). — ţie a Lunii şi Soarelui. nimitate un număr dc principii care Reprezentantul Etiopiei a subliniat nă controlul asupra bogatelor resurse de In acest scop se folosesc diferite ganizai iei de partid, conducerea la-
După cum transmite agenţia UPI, di Totodată, potrivit relatărilor agenţiei modifică în mod considerabil politica caracterul artificial al Federaţiei Ara ţiţei din Orientul arab. procedee. Un procedeu elicacc s-a bricli a luat măsuri pentru ca şcoala
rectorul laboratorului seismologie al In France Prcssc. un raport al serviciilor guvernului. Aceste principii prevăd re dovedit acela al expoziţiilor vo/an/e. să lunciionczc chiar in fabrică. In
stitutului dc tehnologic din California, dc pescuit din Alaska trimis Ministe vizuirea acordurilor cu Franţa, semnate Atelierul dc creaţie al labrfcii orga prezent in fabrică funcţionează o
di* Frank Press, a declarat joi că între rului dc Interne al S.U.A., subliniază că de fostul preşedinte Fuibcrt Youlou, nizează săptămlnal expoziţii la di şcoală elementară şi una medie teh
gul glob pămîntesc „vibrează ca un clo întreaga peninsulă Alaska, precum şi retragerea din Uniunea afro-malgaşă, Declaraţiile făcute de U lhant şi A. Stevenson verse alte fabrici din capitală. In nică dc textile, la care Invală peste
pot" ca urmare a cutremurului dc vi insulele Alcutinc din Oceanul Pacific stabilirea dc relaţii ,,cu toate j>opoardc „ziua cxpoz.iliei" cum o denumesc ei, 500 de muncitori. Unii dintre cel care
nerea trecută din Alaska. El a adăugat i au ridicat cu '1 pînă la 4,5 me iubitoare dc pace şi libertate" ctc. in California sini expuse cele mai noi produse $i au absolvit şcoala medie tehnică dc
că mişcarea seismică înregistrată cu gra tri faţă de nivelul avut pînă acum, din După cum subliniază ziarul „Tribune se cere părerea muncitorilor asupra textile, urmează acum cursurile se
dul 8,4 pe scara Richtcr a acţionai ca cauza cutremurului dc vinerea trecută. des Nations". guvernul Republicii Con NEW YORK 3 (Agcprcs). — acesta" — a spus el — Subliniind că lor. Expoziţiile volante dau ostiei po rale şi fără frecventă ale Politehnicii
un ciocan gigantic care loveşte Pă- Din aceasta cauză, majoritatea rîurilor go (Brazzavi)lc), „fără a rupe cu Occi Intr-o cuvîntnrc rostită joi scara la omenirea a ajuns la un punct de coti sibilitatea creatorilor de modele sd din Budapesta.
mintul. „Cutremurul, a spus Press, a pline cu somoni au secat, iar plajele dentul, vrea să ducă o politică care să Universitatea din Bcrkclev (California) tură. Stevenson a declarat că „vechile cunoască părerea unuf număr dc cc- In aceste zile dc primăvară mun
făcut ca Pămîntul să vibreze aproxima sînt acoperite dc mii dc moluşte moar nu mai fie inspirată numai dc cercurile secretarul general al O.N.U., U Thant, pasiuni caro făceau ca Alianţa atlantică lăfeni, de profesii dilerite, asupra mo citorii fabrici de textile din Buda
tiv din oră în oră". te Raportul considera situaţia drept financiare şi bancare de la Paris, Zu- făcînd o asemănare între Liga Naţiuni să fie unită au început să piardă din delelor create. pesta, alături dc toii oamenii muncii
Specialistul american a declarat că catastrofală pentru pescarii din această rich sau Londra". Această politică „de lor şi Organizaţia Naţiunilor Unite, a forţa lor" şi a recunoscut că „Alianţa Grija şi preocuparea pentru modele din Ungaria socialistă, ob/in noi suc
aceste constatări au fost obţinute cu regiune ncutrslism pozîciv", scrie în continuare subliniat că s-au înregistrat mari pro se află în prezent într-o dezordine gra
, ajutorul unui seismograf foarte sensibil WASHINGTON 3 (Agcrpres). — ziarul, sc bucură dc sprijinul tuturor grese în realizarea idealurilor caic, în vă". Pronunţîndu-sc împotriva unei tot mai Inimoase a dai roade. Mo cese In muncă. De curînd ci au creat
şi a adăugat că „activitatea neobişnui Regiunea oraşului Cresccnt City, din acelora caic au contribuit la înlătu 1919, au dus la înfiinţarea Ligii LI a politici dc izolare a S.U.A. pc plan in delele trimise la dilerite expozifii in- 10 noi modele dc (esături şi au spo
tă a Pămîntului va continua timp dc California, care a suferit mari pagube rarea lui Youlou. declarat că, înccpînd din 1945, Carta ternaţional, vorbitorul a spus că „sin tcrnalionalc, au lost mult apreciate,' rit indicele dc calitate pe fabrică.
luni sau cbiar ani de zile". Potrivit Deputaţii congolezi, scrie ziarul, con O.N.U. a servit in reperate rînduri la gura politică înţeleaptă a Amcricii este Iar cele de la expoziţiile de la Bru Succesele realizate sfnt închinate ce
tpusclor sale, vibraţiile cauzare dc un ca urmare a valului uriaş provocat de sideră inexplicabilă prezenţa pe terito oprirea sau preîntâmpinarea războiului. ■ să concinuc căutarea cu răbdare a ele xelles, au losl distinse cu Medalia
cutremur pucornic schimba puţin înfă cutremurul dc Pămînt din Alaska. a fosr riul ţarii a soldaţilor francezi. Interven După U Thant a luat cuvîntul repre mentelor care unesc popoarele". dc Aur. La Tirgul internafional dc lei dc-a 19-a aniversări a eliberării
ţişarea întregului glob pămîntesc caic declarată joi, printr-un decret al pre ţia armatei franceze în Gabon -a provo zentantul permanent al S.U.A. la Naţi Ungariei dc sub jugul fascist.
se comprimă la Ecuator şi simultan sc şedintelui Johnson, zonă sinistrată. Sc cat o vie indispoziţie în cercurile poli unile Unite. Adlai Stevenson. „Asistăm A. POP
dilată la poli. Aceste vibraţii, a decla consideră că pierderile pricinuite regi tice dc la Brazzaville, care consideră că la începutul unei ere în caic omul arc „O apreciere bine gîndită" corespondentul Agcrpres
rat el. sînt foarte slabe şi mai mici dc- unii sc ridică la peste 10 milioane do statele africane trebuie să fie capabile oroare dc teroarea războiului şi de pe la Budapesta
cît schimbările normale ale Pămîntului, lari. In această catastrofă zece persoa să asigure propria lor apărare fără să
ca urmare a influenţei forţei dc atrac ne au murit şi 25 au fost rănite. apeleze la foştii colonizatori. ricolele crcscîndc ce pot fi generate de A. Harriman despre declaraţiile senatorului
Fulbright Semnarea Tratatului
rile sale ultrarcacţionarc a spus că noul NEW YORK 3 (Agcrpres). — tare a senatorului William Fulbright, de prietenie şi colaborare
Evenimentele din Brazilia preşedinte interimar al Braziliei, Mazz Secretarul dc stat adjunct al S.U.A. preşedintele Comisiei senatoriale pen- între Cehoslovacia
illi, va revoca toate decretele semnate
dc preşedintele Goulart. Afirmînd că pentru problemele politice, Avercll iru afacerile externe, care a afirmat şi Yemen
Harriman, s-a înpoiat joi la New York
Desfăşuraica evenimentelor din Bra care a programului dc reforme preco mandă reacţionar şi trupe, inclusiv gra coaliţia de dreapta a reuşit să învingă după o vizită de două săpcămîni între ca Statele Unite trebuie să renunţe la
zilia a luat o întorsătură nefavorabilă nizat dc preşedintele Goulart. dele inferioare sc întrevede o ruptură. pc cei doi „J" : Janio Quadros şi Joao „miturile favorite" ale politicii exter PRAGA 3 (Agcrpres). —
forţelor democratice. Potrivit ultime Trebuie, dc altfel, subliniat din capul Simptomatică în aceasta privinţă a fost Goulart, el a spus că în momentul dc prinsă în Ghana, Nigeria şi Congo. ne americane şi să ţină scama dc „fap După cum anunţă C.T.K., mareşalul
lor informaţii ale agenţiilor dc presa, locvilui că în tabăra reacţionara, deo manifestarea marinarilor din Rio dc Ja- faţă trebuie înfrînt cel dc-al treilea „J": Inir-o declaraţie făcută la sosire, Hai- te obiective", Harriman a declarat: Abdalah As-Sallal, preşedintele Repu
cercurile dc dreapta sprijinite de co camdată învingătoare, nu domneşte o nciro. La mitingul desfăşurat cu parti fostul preşedinte Juscclino Kubitschck, riman a spus că scopul vizitei sale a „Consider că aceasta cuvînearc conţine blicii Arabe Yemen, şi-a încheiat vizita
mandanţii forţelor armate au reuşit să reală unitate şi este dc presupus că ciparea a 3.000 dc marinari în unifor care a fost consilierul lui Goulart. fost dc a arăta ţărilor africane „inte multe lucruri rezonabile, deşi nu sînt in R.S. Cehoslovacă.
răstoarne guvernul legal, să îndepărte lupte intensive acerbe vor destrăma cu- mă, vorbitorii au cerut camarazilor lor * resul continuu" pc care î‘ poarta prc- dc acord în întregime cu ca. A fost o Ca urmare a convorbirilor purtate
ze dc la conducerea statului pe pre rînd frontul vremelnic închegat al com să sc alăture muncitorilor, ţăranilor şi RIO DE JANEIRO 3 (Agcrpres). — apreciere bine gîndită, care va provoca între reprezentanţii celor două ţări,
şedintele Goulart şi, într-o atmosferă plotiştilor. „Observatorii sc gîndcsc, studenţilor în lupta pentru reforme dc Succesiunea preşedintelui Goulart şi şedinţele Johnson acestei regiuni a foarte multe discuţii şi va crea o mai preşedintele A. Novotuy şi mareşalul
de confuzie şi încordare oxtremă, să scria cu deplin temei ziarul francez „Le structură. Rcacţiunca a sesizat primej formarea unui nou guvern sînt princi lumii. bună înţelegere a problemelor cărora As-Sallal au semnat Tratatul dc priete
impună ca preşedinte interimar al Bra Monde", mai ales la ziua dc mîînc cînd dia şi a acţionat cu repeziciune. Din palele preocupări ale noilor conducă Rugat să comenteze recenta cuvîn- le facem faţă în lume".
ziliei pe Ranicro Mazzilli, preşedintele diferiţi lideri dc drepta, Laccrda, păcate riposta guvernului la complot a tori ai Braziliei, care controlează acum nie şt colaborare între Cehoslovacia
Camerei deputaţilor. La şedinţa Con Mogalhaics Pînco şi Adhcmar dc Barros fost slabă, ccca ce a ji adus pentru mo aproape tot cuprinsul ţării. Preşedintele Şi Yemen, precum şi o declaraţie co
gresului care l-a „ales" pc Ranicro au vor trebui să-şi împartă prada. Nu e ment ciştig de cauză complotiştilor interimar, Ranicri Mazzilli, este aştep mună în legătură cu vizita lui As-Sallal
participat 156 de deputaţi (din 409) şi mult de cînd aceleaşi persoane sc gă reacţionari. tat la Rio dc Janciro pentru a începe în R S. Cehoslovacă.
22 dc senatori (din 58). Anunţarea fă seau în lagăre opuse. Ele nu vor putea Cc concluzie sc poate trage din des consultări. Potrivit unor declaraţii ofi
da uitării rănile cc şi lc-au pricinuit făşurarea evenimentelor din Brazilia ?
cută dc Aro dc Monro Andradc, pre ciale. în termen dc 30 dc zile urmează
şedintele Camerei superioare că „func reciproc în trecut". Fără îndoială că succesul forţelor dc să aibă loc alegeri pentru desemnarea O nouă etapă a luptei
Cum s-a ajuns la complotul actual
ţia de preşedinte este considerată ca va dreapta, în condiţiile economice şi so unui preşedinte care să complcctcze pentru putere în Ar abia
cantă" a provocat, după cum relatează din Brazilia ? După cum se şcie, pre ciale actuale din Brazilia, nu poate fi termenul lui Goulart.
France Prcssc, reacţii violente în rîn- şedintele Goulart, sub presiunea mase decîi efemer, deoarece problemele căro Cît priveşte pc Joao Goulart, nu sc Saudită
durile deputaţilor Partidului Muncii din lor, făgăduise reforma agrară şi împăr ra Goulart nu Ic-a putut da o rezolva cunoaşte nimic despre soarta lui. Singu
ţirea unei părţi din pamînrurilc moşie
Brazilia (al cărui conducător era Gou re pozitivă rămîn mai departe pc ordi ra informaţie oficială este mesajul se RYAD 3 (Agcrpres). —
lart). Cu tot tumultul din şedinţă, re reşti, ţăranilor. Pentru înfăptuirea re nea dc zi, sînt la fel dc virgente. Tnvă- cretarului pentru afacerile interne al In cadrul unui interviu acordat zia
zoluţia de investire a lui Mazzilli a fose formei agrare erau însă necesare anumi ţînd din prezenta experienţă amară, po statului Rio Grandc do Sul, care anun rului libanez „A l Nahar", Fcysal, vi
adoptată şi acesta a fost insralae provi te modificări constituţionale. Majorita porul brazilian îşi va continua lupta, ţă plecarea preşedintelui demis, în Uru- ceregele şi primul ministru al A lb ie i
tea reacţionara din Congresul brazilian
zoriu. la Palatul Prczindcnţial Planal- sc opunea luării unor asemenea măsuri. împotriva dictaturii militare, croindu-şi guay sau Paraguay. Cu toate acestea, Saudite, a declarat că se află în studiu
drumul spre înlocuirea unor orînduicli
to, urmînd ca în termen dc 30 dc zile Şi totuşi Goulart a hotărît să o înfrun nici din Montevideo şi nici din Asun- un proiect în vederea schimbării sis
să fie desemnat un nou preşedinte. devenite încă dc multă vreme perima cion nu s-a confirmat sosirea lui Gou temului politic din această ţară, care a
te deoarece situaţia anacronică din eco te şi anacronice, frînă în calea oricărui lart.
Actul formal al instalării preşedinte nomia bra/îliană şi cerinţele maselor progres spic libertatea şi bunăstarea ma provocat criza din familia regala. El
lui Mazzilli nu însemnează însă nicide impuneau dc urgenţă reforme structu selor. Valul dc arestări în rîndurite demni a adăugat că nu va mai fi nevoie să-l
cum sfîrşitul dramei pe caic o trăieşte rale. Pe dc -alta parte, hotărîrea dc a N. POPESCU tarilor fostului guvern şi a elementelor consulte pc regele Saud în problemele
în prezent poporul brazilian. Reacţiu- stabili monopolul statului asupra rafi ★ progresiste din ţară continuă. dc politică internă sau externă ale ţării.
nca dezlănţuită operează arestări în masă nării petrolului, masurile preconizate în SAO PAOLO 3 (Agcrpres). — Sc semnalează că în diferite regiuni Re feri ml u-se la vizita pc care Saud ur
în rîndul militanţilor progresişti, a demis vederea punerii bogăţiilor naturale ale Guvernatorul statului Sao Paolo. Ad ale ţării au avut Joc demonstraţii de ma să o facă la Cairo în cea dc-a doua
pc guvernatorii favorabili lui Goulart şi ţăni în slujba dezvoltării economice şi hcmar dc Barros, unul din conducăto protest împotriva noului regim. La Por
sc răfuieşte cu trupele rămase credincioa a ridicării nivelului dc trai al poporu rii coaliţiei de dreapta care a pus la to Alegre, armata şi poliţia au interve jumătate a lunii aprilie pentru consul
se guvernului legal. Caracteristică pen lui brazilian, au alarmat* nu numai calc răsturnarea guvernului legal al nit pentru a împrăştia pc demonstranţii, taţii cu preşedintele Nasscr, Fcysal a
tru actuala situaţie din Brazilia escc at rcacţiunca internă dar şi monopolurile Braziliei, a declarat într-un interviu care manifestau în centrul oraşului. In lăsat să sc înţeleagă că ar puica să fie
mosfera dc puci militar, evidentă în tot străine care deţin poziţii puternice în 2c0rd.it corespondentului ziarului ita oraşul Niteroy a avut loc un schimb anulară. „Sper că fraţii noştri egipteni
ce se înfăptuieşte cu febrilitate pen viaţa economică a Braziliei. lian „1! Messaggcro" că „Brazilia tre dc focuri între demonstranţi şi poliţie. ne vor înţelege dacă situaţia din Arabi*
tru a se da o aparenţă „constituţiona Lovitura militară declanşată cu sco buie să revină la politica de sprijin Reşedinţa oficială a guvernatorului sta S.U.A. La Jacksonvillc (Florida) care în ultimele zile a fost teatrul unor Saudită iui ne va permite să întreprin
tului Guanabara, Carlos Laccrda, a fost
lă" măsurilor dictate de căpeteniile for pul dc a împiedica reformele amintite necondiţionat a Occidentului". Din de pusă sub protecţia tancurilor. La Sao incidente smgeroasc rasiale, tensiunea se menţine. Oamenii de culoare au ho- dem această călătorie", a adăugat el.
împotriva ______ _____
ţelor armate şi cci care sc află în spatele nu reduce însă cu nimic acuitatea pro claraţie reiese intenţia dc a sc organiza Paulo a explodat o bombă în faţa reşe lărit să organizeze noi manifestaţii, dc data aceasta împotriva tuturor stabili Totodată, un alt cotidian libanez, Al
mentelor care
acestora — latifundiarii, marca burghe blemelor cu care era confruntat Gou o campanie împotriva forţelor progre dinţei guvernatorului Adhcmar dc Ba 1 practică segregaţia, în ciuda apelului lansat dc preşedintele Flayat*, relatează ca cci .şapte fii ai
lart S-a văzut cu acest prilej că şi în siste. Vor fi scoşi din funcţiile lor gu Asociaţiei Naţionale dc propăşire a populaţiei dc culoare R. Pearson, dc regelui Saud, caic trebuiau să fie exi
zie reacţionară şi monopolurile străine rros. a păstra calmul. Poliţia din Jacksonvillc a fost întărită cu detaşamente dc jan-
rîndul forţelor armate (sprijin sigur al vernatorii. deputaţii, primarii cu vederi laţi, au avut miercuri scara o între
interesate să împiedice prin orice mij rcacţiunii în America Latină) s-au ma democratice. Potrivit, agenţiei France Prcssc. noul uarmi şi primarul a mobilizat dc asemenea pompierii oraşului, precum şi po vedere cu viceregele Fcysal, după care
loace şi cu orice preţ punerea în apli nii estat ezitări, că între corpul dc co Guvernatorul, cunoscut pentru vede regim „va avea de făcut faţă unui marc liţia auxiliară. Dc la începutul incidentelor au fost operate 300 dc arestări. acosta a anulat ordinul dc exilare a
număr de-probleme foarte delicate".
IN FOI O : Doi motociclişti ai poliţiei arestează un negru.
lor.
Redacţia ,1 administrat!, ilarului str. 0 Martie nr. 9. leleloo 15 88. 12 75, 15 85, 20 78. Tasa plaillâ Io numerar COoIomu aprobam Dl,ec|lel Generala P.T.T.R. „r. 203.328 din fl noiembrie 19«. - Tiparul,
Întreprinderea Poligrafica Hunedoara Deee
40.05»;