Page 16 - 1964-04
P. 16
C O M U N I C A T
Biroul Politic al C. C. al delegaţia Partidului Muncito
P.M.R. a hotărît sa convoace resc Romîn cu conducerea
pentru ziua de 15 aprilie a. c. Partidului Comunist Chinez, a
şedinţa plenară a Comitetului
Central al Partidului Muncito Partidului Muncii din Coreea,
resc Romîn. a Partidului Comunist al Uniunii
La ordinea de zi: Sovietice în problema unităţii
Darea de seamă cu pri mişcării comuniste şi muncito
vire la convorbirile avute de reşti internaţionale.
In campania
de primăvară \
In primul trimestru:
Pregătirea
L 266 apartam ente
terenului pentru
A S-au încheiat trei luni dc activitate luî nr. 4 al l.C.S.H. a dat în folosinţă
însâmînţări acest an. m răstimpul care a tre apar
cut, constructorii din regiunea noastră Dc remarcat că în cursul acestei luni
0 In aceste zile în unităţile a- şi-au intensificat eforturile, reuşind sâ constructorii dc la trustul regional s-au
gricole din regiunea noastră s-a predea oamenilor muncii 266 aparta angajat să dea în folosinţă încă 170
R ticcut cu forţe sporite la exe mente. Astfel, constructorii din cadrul apartamente.
cutarea lucrărilor dc pregătire a T.R.C.H. au predat în localităţile Călan, P atru
D terenului şi la însâmînţări. Re Brad, Haţeg şi Bîrcca 116 apartamente,
zultate mai bune au fost obţi iar la Hunedoara colectivul şanticru- dirttr~o fam ilie
I nute în raionul Sebeş şi Alba, Curs de ridicare a Acţiunea patriotică dc donare a sîn-
unde pînă la 3 aprilie s-au pre gclui a fost organizată şi în circum
N gătit pentru însămînţări 2 425 calificării scripţia sanitară din comuna Sălaşul Su
hectare, şi respectiv 2.201 hec perior, raionul Haţeg. Pînă acum, în
In scopul îmbunătăţirii proiecţiei
E tare. Trebuie să arătăm însă ci şi audiţiei in reţeaua cinematografi rîndul donatorilor au fost înscrişi 98 dc
în unităţile agricole din raio ccrăţcni. Printre aceştia se numără şi
A nul Orăştic şî oraşul regional ca sătească, I.CR.S. Deva a orga cei patru membri ai familiei Basarabâ
nizat un curs de ridicare a califi
Deva, deşi existau condiţii bu din sacul Pa roş. Zilele trecute, Sofia Da-
cării cu operatorii proiectionişti să sarabă, mamă în etate dc 54 ani, Panti-
ne de lucru s-au pregătit pentru teşti La acest curs participă un nu limon Basarabâ, fiu de 36 ani, Lascu
Z însămînţări suprafeţe mult prea măr de 22 operatori. Se expun lec Basarabâ, fiu dc 27 ani şi Sofia Mîhăî-
mici, 551 şi respectiv 25S hco ţii despre tehnica proiecţiei electro asă fiică, dc 25 ani, au donat fiecare
1 tare. tehnică, amplificare etc. cîte 250 gr. sînge în mod voluntar.
O atenţie deosebită trebuie VICTOR ŢAPU A. NASTASE
L acordată în această perioadă c- corespondent corespondent
xccutăiii arăturilor, în special
E pe terenurile rămase ncaratc din Un nou tip de semănătoare
toamnă. In unităţile agricole din
l Industria noastră constructoare dc lor lichide şi dc 30 ha pc zî !a semănat,
regiune există însemnate supra maşini agricole a început de curînd sâ deci dc 3-4 ori mai marc faţă dc se
feţe de teren rămase ncaratc. La gospodăria colectivă din Orăş producă un tip nou dc semănătoare mănătoarea 2 SPC-2, care s-a fabricat
Numai în gospodăriile agricole colective Printr-o mai bună organizare a muncii tic s-au însămînţat 700 m p. semin pneumatică dc precizie, pc şase rînduri, pînă în prezent. Prin folosirea acesteia
din raionul Haţeg sînt peste 3000 ha., ţe dc diferite legume. Pentru obţi — SPC.-6. Maşina execută concomitent se economiseşte un număr important de Macaragiul Bîzu Nicolae, de pe şan
Comitetul dc partid şi consiliul dc conducere al î.A.C. din Sebeş au nerea unor producţii sporite, colec operaţiile dc semănat şi administrat icr-
în raionul Sebeş aproape 4000 ha., in întocmit un plan comun de acţiune care cuprinde măsurile tchnico-org;uu- tiviştii acorda multă atenţie îngri bîcidc sau insecticide lichide. Randa tractoare în perioada de semănat şi tot tierul dc construcţii Petroşani este evi
Orăştic 1850 ha. ctc. liste necesar sâ odată se execută lucrări la un nivel denţiat în întrecere.
•/atoricc menite sâ asigure efectuarea Ia timp şi de calitate a tuturor jirii răsadurilor. mentul maşini este dc 24 ha pe zi în
se urgenteze efectuarea arăturilor pe lucrărilor agricole din această campanie. Acest plan. în caic se prevăd res In foto : Aspect dc la plivîtul ro cazul semănatului concomitent cu ad agrotehnic superior. Foto; N. MOLDOVEANU
aceste terenuri pentru a nu permite ca ponsabilităţi precise pc oameni şi termene dc execuţie, a fost defalcat pe şiilor. ministrarea icrbicidcJor sau insccticidc-
apa din sol să se cvaporc şi în scopul brigăzi, stabilindu-sc totodată ritmul dc executare a fiecărei lucrări şi mo Foto: GH. ŞANDRLANU
pregătirii cîc mai bune a terenului pen dul dc folosire a forţei dc munca şi a maşinilor. Urmărind realizarea în Regiunea Hunedoara
tru însămînţări. T E L E G R A M Ă
tocmai a obiectivelor prevăzute în plan, membrii gospodăriei colective din Cu forţe sporite complef cîneficată
Arăturile trebuie executate cu plu Sebeş au reuşit să însămînţcze 125 ha. cu culturi din epoca l-a. Astfel, cu
gul în agregat cu grapa stelată sau cu Astăzi, In comuna Cerbâl, oraşul Excelentei Sale îmi exprim cu această ocazie spe
Corespondentul nostru voluntar loan
grapa cu colţi reglabili la adîncimca de sprijinul brigăzii dc tractoare dc la S.M.T. Miercurea, au fost însămînţatc 35 Filipcscu ne informează că la gospodă regional Hunedoara, se va deschide Domnului Dr. fOSEPH KLAUS ranţa că relaţiile de prietenie şi cola
16 cm., folosind din plin coate atela ha. cu borccag, 20 ha. cu mazăre şi sfeclă furajeră, 20 lu. cu trifoi, 10 ha. cu ria colectivă din Beriu s-au însămînţat cel de-al 234-lea cinematograt sătesc Cancelar federal al Republicii borare dintre ţările noastre vor conti
jele şi tractoarele existente în unităţi floarca-soarclui ctc. Paralel cu aceasta au fost efectuate arături pc 25 ha. pînă acum cu mazăre şi borccag o su din regiunea noastră. O dată cu des Austria nua sa se dezvolte în interesul ambelor
le agricole. Cele mai bune rezultate se râmase ncaratc din toamnă. prafaţă. dc 10 ha. şi s-au plantat pomi chiderea acestui cinematograf, regiu Cu ocazia numirii Dv. în funcţia dc state, al colaborării internaţionale şi al
obţin atunci cînd terenurile arate în . Pentru valorificarea superioară a terenurilor situate în pantă au fost fructiferi pc încă 4 hectare. Tot aici, nea Hunedoara este complet cinei i- cancelar federal al Republicii Austria, consolidării păcii.
primăvară sînt semănate cu culturi din săpate gropi pc 25 lu., din care 13 Iu au fost plantate cu meri. O dată cu colectiviştii au administrat azotat dc calâ, adică pe teritoriul fiecărei co vă rog să primiţi felicitările mele cor Preşedintele Consiliului dc Miniştri
ultima epocă (porumb, fasole, sorg aceasta a fost dezgropată viţa dc vie dc pc 106 ha. şi s-a trecut la arăci- amoniu pe o suprafaţă dc 300 hectare. mune există cel pulin un cinemato diale şi cele mai bune urări dc pace şi al Republicii Populare Romînc
I ctc). Acolo unde arătura a ieşit mai tul ci. graf‘ sătesc. prosperitate pentru poporul austriac. ION GHEORGHE MAURER
Dc Ia Ruşi, raionul Haţeg, tovarăşul
| bătătorită din iama şi nu poate fi afi O atenţie sporită s-a acordat şi fertilizării solului. Pc 75 ha. ce se vor în- loan Pctrcscu ne face cunoscut ci pînă
nată cu grapa cu discuri sau cultiva sămînţa cu porumb şi legume s-au aplicat îngrăşăminte organice, iar alte 26C în prezent colectiviştii dc aici au trans
torul, este necesar să se execute o ară lu. au fost fertilizate cu îngrăşăminte chimice. portat în cîmp aproape 600-tone gi;noi H u n e d o a r a :
tură superficială cu plugul în agregat Şi la grădina dc legume lucrările se desfăşoară'în ritm'susţinut. Pentru de grajd şi au curăţat dc arboret o su
producerea răsadului au fost însămînţaţi 1 540 m.p. dc răsadniţe cu diferite prafaţă dc 50 ha păşune, cvidcnţiindu-
cu grapa stelată.
legume, pe alţi 420 m.p. s-au plantat in ghivece nutritive adăpostite sub folii sc în mod deosebit colectiviştii Gh.
Intîrzicrca aratului suprafeţelor amin Mereu, T. Barbu, I. Cociag şi alţii. Şantierul ritmurilor înalte
dc polietilenă ardei, roşii, gulioare, castraveţi, vinete ctc., iar pc 4 lu. în cîmp
tite duce Ia pierderea unor însemnate s-au semănat morcovi, mazăre, ridichi şi 1 pătrunjel. Şi la gospodăria colectivă din Boz,
cantităţi de apa din sol. Iată dc ce co La efectuarea acestor lucrări s-au evidenţiat în mod deosebit brigăzile a raionul llîa, ne scriu tovarăşii Traian Prima lovitură dc tirnăcop s-a dat. s au stabilit şi defalcat graficele pe la o sarcină de 25 tone la 40 de
lectiviştii şi lucrătorii din gospodării l a şi a 111-a dc cîmp, precum şi mecanizatorii Nicolac Vintilă, Dumitru Ra- Ştef şi Adam Negrilă, s-au plantat pomi intr-o ii de toamnă Urzic, cu soare subunsamble mici, asllel ca, liecare tone. Ea a fost lolosilă in complex
fructiferi pc o suprafaţă dc 5 hectare.
le agricole de star trebuie si treacă cu hovcanu şi alţii. Paralel cu aceasta se continuă transpor cald. Excavatoarele, aşezate la punc lot, fiecare brigadă şi echipă sâ aibă cu alte macarale, cu ajutorul căro
toate forţele la efectuarea * acestor lu D. HANEŞ tul în cîmp a gunoiului dc erajd şi tele stabilite, au început să muşte clar in lată sarcinile de moment şt ra montorii au putut ridica la înăl
C u p a r t i c i p a r e a spornic din pămlntul albii de bru perspectiva dezvoltării lucrării. S-au ţimi piese de 80 dc tone. Grinzile
crări. Pregătirea terenului pentru însă corespondent î-au însămînţat peste 4 ha. cu legume. mă. Cind s-a lăsat întunericul s-au
t i n e r i l o r studiat chiar şl traseele de circula de pe „şirul C" — lucrare de bază
mînţări trebuie să se urgenteze, mai De ce întîrzie plantatul pomilor ? oprii. ţie, amplasarea maşinilor şi utila dală în răspunderea tinerei ingine
ales dacă avem în vedere Dorul *ă Pe lîngă alte lucrări, la gospodăria Această primă zi de lucru pe şan jelor, a magaziilor; s-a precizat re Constanta Borş — -au lost mon
colectivă din Geoagiu st* plantează în tierul noilor cuptoare Martin de ta
această acţiune este rămasă în urmă. Pc cate anume specialişti — ingineri, tate prin acest procedeu rapid. Res
această primăvară 4 100 piersici. Gro Gospodăria colectivă din Deva arc tivităţii de peste zi In rest, acţiunea Hunedoara a lost primu şi ultima maiştri, şefi de brigăzi şi echipe — tul fermelor metalice au fost mon
raioane, la data dc 3 aprilie situaţia se pile necesare au lost efectuate din planificat ca în această primăvară să de plantare a pomilor este lăsată pc cind munca $-a oprit in loc. Ince- sa îie antrenaţi la inăltarea obiec tate şi ele, la 30 de m. înălţime, in
prezenta astfel : timp, fapt ce a permis colectiviştilor planteze pomi fructiferi pc o suprafaţă seama şefilor dc echipe şi a colectiviş pind cu a doua zi — şi de atunci tivelor. Lucrul a lost organizat pe „ pachete" de cile 40—50 dc tone.
ca iit ziua dc 1 aprilie să treacă la plan dc 40 ha. Inrrcgul material săditor nc- tilor, care neavînd pregătirea cores sînt aproape şase luni — şantierul trei schimburi. In acest mod, s-n asigurat lolosirea
tarea piersicilor, in 3 zile plancîndu-sc ccsir a fost pregătit încă din toamnă, punzătoare fac lucrări dc slabă cali freamătă mereu, ca o secţie „cu Cel mai important aspect al pre Intensivă a utilajelor şi realizarea
aproape 1300 piersici. Lucrările dc plan astfel că în ziua dc 16 martie s-a pu tate şi nu reuşesc să realizeze un ritm ■oc continuuE ste un fapt uşor ex gătirilor l-a constituit orientarea unei mai înalte productivităţi a
tare sînt conduse cu pricepere dc că tut începe acţiunea dc plantare. pc măsura posibilităţilor. Numai aşa plicabil. Constructorii hunedoreni. constructorilor spre promovarea lar muncii.
tre tov. Aurel Cismaş, din rîndurilc Normal, ţinînd seama de numărul se explică de ce au fost şi zile cînd dornici să dea cuploarele in exploa gă a mecanizării şi metodelor îna Pe şantier şi-a spus in mod holă-
colectiviştilor cvidcnţiindu-sc în mod braţelor dc muncă care au participat s-au plantat doar cîte 100 dc pomi. tare înainte de vreme, au hotărit intate. Fără sd se iacă risipă de ritor cuvinlul priceperea şi entu
deosebit tov. Ana Albu, ticna Bucur, la acească acţiune — au fost şi zile fn 31 martie, dc pildă, 56 dc colecti ca, în ciuda oricăror greută(i im forfe, pe şantier au tost puse la lu ziasmul oamenilor. Brigăzile de zi
Maria Ştef şi alţii. cînd numărul colectiviştilor a trecut dc vişti au plantat doar 400 dc pomi, puse de iarnă, să atingă ritmuri cru o mare diversitate de utilaje dari şamoloii conduse de Ion Co
La acţiunea dc plantare a pomilor, 55 — trebuia ca pînă acum <â se ter Ieşi se putea face mai muie. înalte de lucru. Pentru aceosla, cî- şi mecanisme. La săpături, de pil vaci şl Eugen Deac au zidit citeva
printre colectiviştii care efectuează mine plantatul celor 40 dc hectare In ultimele zile temperatura s-a ridi- leva pitqhli principale stăteau fn dă, acesle-a au executat aproape zeci de vagoane de cărămizi re
această lucrare pot fi întîlniţi şi nume Dar, pînă ieri, această lucrare nu se :ar în mod simţitor ceea ce a înlesnit miinilc lo r: tehnica şi tehnologia 25.000 mc., scurlind astfel durata de fractare la camerele dc zgură şi re
roşi tineri utemişti. In ziua de 3 apri executase dccît pc o suprafaţă dc 25 apariţia mugurilor. Firesc era ca ac nouă, metodele avansate de lucru, lucru cu peste o hmâ. Similar s-a generatoare chiar atunci cj«d gerul
lie, dc pildă, 30 utemişti au participat hectare. Cauza unei asemenea rămî- ţiunea dc plantare a pomilor să fi fost expericnfa îndelungată pc şantiere, lucrai şi la betonări. Cu ajulorul trecea de minus 21 de grade. Echi
la pregătirea gropilor prin muncă pa ncri în urmă constă în faptul că acţiu terminată la această dată. Se impune entuziasmul în muncă. unei statii centralizate dc preparare pele de montori ale lui Gheorghe
triocică. Din rîndurilc tinerilor care nea dc plantare a pomilor nu este su deci ca aîci să fie intensificată acţiu Toiul a pornit de la „planul ge şi a pompelor puternice, construc
Buzea, Octavian Popa, Ion Murin,
au luat parte la executarea acestei lu ficicnt de îndrumată, în special dc că nea de plantare. Această sarcină revine neral“. Conducerea întreprinderii, torii au putut să asigure, in con au ridicat şi asamblat definitiv pes
crări s-au evidenţiat tov. loan Dudaş. tre tovarăşii loan Igna, preşedintele în primul rînd consiliului dc conducere, comitelui de partid, specialiştii an diţii de iarnă„ turnarea a peste 250 te 5.000 fone construcţii melalice.
Petru Stoica, Petru Străîan, Aurel Ni- gospodăriei colective şi tehnicianul An- întocmit pînă la cele mai mici de mc betoane pc zi. Din nou terme O menţiune specială merită sudo
co,r* Dorica Corpade ctc. dronic Popa. Aceştia se mulţumesc nu care arc datoria- sâ îndrume cu mai talii un plan generai de dezvoltare nele ptescrise in gratie au rămas in rii Simion Zamfira, Ion Filimon,
E. PAMFIL mai să repartizeze oamenii la muncă, multă competenţă acţiunea dc plantare a lucrării in timp — un lei de plan urmă. Emeric Pop, Conslanlin Zăcea, fn
corespondent iar seara să înregistreze rezultatul ac a pomilor. de bătaie cu duratele de execuţie. Acestea sint cîteva aspecte de timpul iernii, cînd gerul lăcea im
Sarcini de mare răspundere revin în S-au studiat în amănunt proiectele, început. Inginerii şeii Anatolie posibilă sudarea, ei au improvizat
această perioadă specialiştilor şi condu Slrochi şi Ion Ţilrea, maistrul Ion un sistem de încălzire a metalului
cerilor unităţilor agricole, carc trebuie Munteanu şi alţi oameni de pe şun- cate le-a permis să nu rămină In
să identifice tarlalele unde se pot Toate acestea, în condiţiile realizării ticr ne-au vorbii şi de alte inter urma celorlalţi constructori.
efectua lucrările de pregătire a terenu unui indice dc utilizare tu aproape 70 venţii îndrăzneţe care au asigurat Şantierul noilor cuploare este as
lui, să urmărească îndeaproape ritmul kg fontă pe metru cub volum util de1 In fiecare zi atingerea ritmurilor tăzi impresionant. Halele uriaşe,
şi calitatea executării acestora. furnal şi zi mai marc dccît cel plani înalte. cuploarele, cabinete şi plallormele
ficat. Constructorii cunoşteau din ex s-au conturat încă de pe acum.
In prcocuprilc colectivului de furna- perienţa altor mari lucrări valoa Ritmurile înalte realizate de con
hşti intră insa şi rezolvarea unor pro rea preasamblării Iq sol, în blocuri
La concret bleme mai complexe, dc natura tehni mari, a construcţiilor metalice. Au structori sini o garanţie că noile
cii avansate. Bunăoară, din fonca dc la hotărit s-o aplice şi la noile cup- cuptoare Murtln vor produce otel
Călan se fabrică unele piese pretenţioa toate, aduetndu-j citeva „corecturi". înainte de termenul stabilit.
„Ultima" şi încă ceva... se, cerute dc construcţia dc maşini. Fi MacarauQ turn a lost modificată de A L VASIU
Agentul veterinar din Blan- reşte, pentru fabricarea lor se cerc o
diana, Popa Nicolac, obişnuia să fontă de calitate mai bună, cu un pro
pescuiască prin braconaj. Prins Şuvoiul dc fontă se scurgea liniştii cc mai rodnică pentru înfăptuirea exem vind depăşirea planului, economisirea cent mai scăzut dc componenţi dăună
asupra faptului, cl a fost amen în oală; oamenii î) urmăreau absenţi piară a sarcinilor dc plan. cocsului, reducerea declavueior. Se ara tori. Pentru realizarea acestei fonte s-au
dat cu I 000 lei. parcă dc pc platformă Iţi făceau im Şi totuşi succesul dîn anul acesta al tă concret cît trebuie produs în fiecare făcut multe căutări şi bineînţeles s-au
presia că se gîndcsc la cu totul altceva furnaliştilor se deosebeşte dc cel din /.i pcsrc plan pentru realizarea angaja obţinut şi rezultate; acum fonta nccc
dccît la ceea cc priveau. Şi unii dintre anul trecut; nu numai prin faptul că mentului, cc înseamnă reducerea consu sară unor asemenea piese este tratată
ci se gîndeau înir-adevăr la altceva <!c- acum planul trimestrial s-a îndeplinii mului specific dc cocs. Pc specialităţi în afara furnalului cu sodă calcinată şi
cît )a procesul caic avea loc acolo, lîn cu mai multe zile înainte dc termen, ci s-au organizat expuneri şi discuţii pe barbotatâ cu gaz metan, cu ajutorul
gă furnal. /i prin altceva... teme legate dc problemele ridicate în unui dispozitiv special. Pc scară indu
— Aici, în oala asta e „ultim a4 — ...Anul trecut, pe întregul an, s-a de perioada respectiva dc procesul dc pro strială procedeul s-a aplicat la Călan
Joar în acest an.
îmi spunea tovarăşul Nicolac Pilly, ad clasat 4,27 la sută din fonta produsă ducţie Cartea tehnică şi-a găsit în rîn
îunctul şefuiui secţiei furnale de la E mult, mai ales dacă ţinem scama dc durilc fruntaşilor noi prieteni. La Călan se mai urmăreşte o proble
Uzina „Victoria* Câlan. faptul ci procentul admis era numai In acest fel problema economisirii mă: utilajul pentru turnarea oţelului
sâ se fabrice din îontă dc primă fuziune
Prin „ultima" cl înţelege cea din 2,5 ia iută. Consumul specific de cocs a cocsului a încetat dc a mai fi o pro (rezultată direct din furnal). Desigur,
urmă tonă dc fontă prevăzută să se fost cu mult depăşit, motiv pentru blemă de „narură economică", urmări procedeul prezintă numeroase avantaje,
producă în trimestrul I al anului în cmc preţul de cost s-a menţinut destul tă doar dc maiştri şi ingineri; ca a de încercări s-au făcut la lingoticrc şi re
curs. .le ridicat. venit preocupare cotidiană, a fiecărui zultatele promit foarte mult, în sensul
— Mi se parc însă că anul acesta „ul Comuniştii din secţie, şi urmîndu-le om. Şi la fel micşorarea procentului de că durabilitatea utilajului dc turnare la
tima" a venit la noi mai devreme — pilda, şi ceilalţi muncitori, maiştri şî declasate. Aşa şi-au putut găsi rezolva oţelării a crescut. Acest lucru i-a de
Ifi continua ol glodurile, în vreme cc ingineri n-au rămas nepăsători faţă de rea multe probleme. Astfel, pentru iar terminat pc furnalişti ca. în colaborare
răsfoia un carneţel cu însemnări. Da. acest aspect h1 muncii. In adunări ge na trecută s-au făcut temeinice pregă cu turnătorii, sâ extindă procedeul şi
da, aşa este... nerale dc partid s-au analizat temeinic tiri care au permis desfăşurarea în bum* la podurile dc turnare..
cauzele pentru care se menţine ridicai oonctiţiuni a procesului dc producţie,
Intr-adevăr, aşa este: furnaliştii dîn procentul dc declasate; pe tema reduce Iară aşadar prin cc se deosebeşte suc
Călan şi-au îndcolinit anul acesta pla rii consumului dc cocs s-au purtac, de '-a asigurat un mers constant al furna cesul de acum de cel de anul trecut. Şi
lelor; temperatura aerului insuflat
în
nul trimestrial de producţie cu 5 zile* asemenea, discuţii rodnice. S-au alcătuit cum amîndouă sînt obţinute de acelaşi
înainte de termen, rccditînd în acest fel colective din cele mai bune cadre din rurnalc s-a menţinut constantă şi ridi colectiv — din rîndurilc căruia s-au re
succesul din perioada corespunzătoare* cată. Efectul? In ianuarie s-a declasat
secţie care au luat în studiu aceste pro Uoar 1,90 la sută, iar în martie, în pri marcat în mod deosebit maiştrii llic
a anului trecut. Foarte firesc; acesta nu bleme, s-au făcut propuneri valoroase mele două decade. 1,38 la sută din fon Coştiuc şi Teodor Coştiuc, caupcristul
este altceva dccît un exemplu din mul Printr-o largă muncă politică dc masă ta produsă; în februarie nu s-a decla Şiănculca Simion, dozatorul Cornel Bo-
Pescuind tot clandestin, a fost mobilizat întregul colectiv în boilă, furnaliştii Vasilc Sîngeorzan şi lo-
me nici un kilogram de fontă, ceea cc
A picat şi el la „ nadă" ţimea care dovedesc că, sub îndrumarea lupta pentru realizarea planului la toţi echivalează cu un spor la producţia sif Zacher — meritul este cu atît mai
Pentru laptu-i nelegalâ organizaţiilor dc partid, colectivele dc indicii. Un exemplu numai: la fiecare marfă dc aproape 100.000 Ici La con marc, pc măsura proporţiei la care s-a
A plătit o mie-nlteagâ. muncă din întreprinderile regiunii noa loc vizibil dc Sa furnale sînt expuse pa sumul dc cocs s-a înregistrat o econo reeditat succesul.
Desen de V. M1HÂ1LESCU stre desfăşoară o activitate din ce în nouri mari, cu îndemnuri concrete pri mie dc circa 8 kg pe tona dc fontă. N. ANDRONACHE STRAŞNICA MAŞINA I Foto : V. ONOIU