Page 17 - 1964-04

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2884

- r . — -
^î.\V : \ ’p

7 A \-t jjf!
7 A
p f * W iimm

In sprijinul g © § |M M lă & *!e I
Lă duh
* * * * *
r. .4 «* a g ş fi*ie © le c o l e c t i v e
în timpul liber In cursul acestei ierni căminul cul­ bibliotecă, colectiviştii au învăţat că

tural din Rapolt, oraşul regionalDeva, asigurarea unor recolte bune la hec­
a desfăşurat o larga muncă educativă tar depinde şi de sămînţa respec­
Jn Si mc rin IfCamătul muncii nu in- rile de odihnă pentru celerişti şi alte in rîndui colectiviştilor. A ti fosl or­ tiva ; de aceea ei au făcut probe
ceteiuu o c/ipu. fn aiul in CER., în acţiuni asemănătoare au tăcui ca să­ ganizate la cămin seri de calcul, de germinaţie la toate seminţele pe
seci ii Ic Atelierelor R.M.Il. Io iriuj — lile clubului să Ue întotdeauna pline seri de întrebări şi răspunsuri, care le are gospodăria, au luai pro­
oa/nen». /mii de (jumeni In urnimme de participanţi, să capele deplina n* be de grîu din cimp pentru a cu­
de lucrcVmi ui căii Icrutc tluc o mun­ prccicrc a Icroviarilor. Un vru interes concursuri „Cine ştie zootehnie,
că plină de răspundere Şi stiliskiclii. au sUmd printre aceştia Şi numeroa­ cîştiga", consfătuiri pe teme de le- noaşte felul cum acesta a ieşit di
depun elorluii susllnule penlui indc- sele spectacole prezentate de forma- gumicuitură şi zootehnie, confe­ iarnă, care este densitatea lui L»;
p/mlrea cu cinste şi înalt siml de (ia- Iiile ariistice ale clubului: echipa de rinţe pe leme agricole, ştiinţifice şi m p., etc.
/orie. devenite trudifionulc la cele- teatru, cure a prezentat piesele „Ue- de cultură generala, precum şi alte La lecţiile de legumicultura eî şî-au
\ rişti, a porcinilor ridicole in Inia 'lor vedere", „încercatc“ şi „Eseu...", lor- forme de activitate. De un succes însuşit cunoştinţe despre cultivarea!
(Ic iruri UI Dat ce lac aceşti oameni mafia de estradă, echipa de dansuri deosebit s-au bucurat şezătorile în­ legumelor timpurii, despre felul cun
Inuiam orelor de producţie ? Cum î$i populare, corul, soliştii şi ţecitulorii. chinate fruntaşilor din gospodăria pol fi acestea obţinute, despre con
petrec ci timpul lider ? Mu/(/ dintre Trebuie să remarcăm că numeroşi
ci, o dată cu primele cile însorite ale ceferişti sini membri ai acestor ior- agricolă coleclivă, cu care prilej au irîbuţia adusa de acest s e c to ţjla
piunâverii. pretext Sli loca plimbări, mal ii si multe dintre după-amieze şi fost popularizaţi cei mai harnici creşterea valori; zilei-mtincă. In sco­
cu lumii iile si prietenii, in neasemuit le-nu consacrat repetiţiilor, muncii de colectivişti şi au fost prezentate pul dezvoltării acestei ramuri de
de Inimoasa podoabă a oraşului — însuşire a noutăţilor pc plan artis­ programe artistice de călre forma­ producţie au fost procurate 80 m c.
parcul dendroloqic. A lţii f5r petrec tic. penliu că repertoriul formaţiilor ţiile căminului cultural. cherestea şî 2.400 m.p. sticla nece­
timpul de odihnă In Inia aparatelor se imbogăteşle permanent. SpiP Pentru colectiviştii neînscrîşi la sare pentru amenajarea a 400 m o.
de radio, pe stadion, In excursii. Cei exemplu, in prezent, lot mat ia de PSt?Y . învăţâmînlul agrozootehnic de ma­ lăsadniţe. Piuă în prezent au fost
mai nvilli se îndreaptă insă spre to­ dansuri prcrfăleşle un dans cu temă să s-a organizat un ciclu de 10 con­ deja însăminţate legume pe o su­
ciri ce le-a devenit deosebit de ia- închinat celei de-o XX-a aniversări mr& c. - : ferinţe, care au tratat probleme ie- prafaţă de pesie 200 m p răsadniţe,
miliar şi drug. spre club. a eliberării patriei. în care se vor urmînd ca iestul însâmînţărilor să
reda luptele celctişUlor din februa­ feritoare la căile sporirii producţiei
La clubul nuincilotc.se ul sindicatelor se facă zilele acestea. In sectorul
din Simerin celeitşlii put petrece cli­ rie 10?, 3 pentru o via fă mai bună şi de cereale, irigarea terenurilor, se* legumicol lucrează în prezent 30 «le
legii "ne.
obţinere-u acestei dorinţe
pe plăcute, de utilă si rccontmluntri 1 , , . : l r n lecţionarea şi tratarea seminţelor colectivişti, recrutaţi din rîndui ce­
-r
destindere, Bstc meritoriu laptul că sub conducerea partidului. în /.iele etc. Biblioieca comunală a organi­ lor care au frecventat cu regular--
noastre De asemenea, echipa de tea­
In ultima vreme mai ules, conduce­ zat consfătuiri cu cititorii, prezen­
rea clubului s-a străduit să cuprindă tru va pune in scenă, in vederea ma­ tări şi recenzii de cărţi, recomandînd taie lecţiile de legumicultura si
In ptOdramul de aclivilale qc\iuiu bo­ relui eveniment de la 23 August, pie­ colectiviştilor cele mai potrivite care au obţinut cele mai bune re-
sa „Pasocagliu" iar Io 1 molia de es­
gate In continui. utKKiătoarc, rare, tradă pregăteşte un program inspirat » broşuri pentru ridicarea nivelului ziiltate în însuşirea cunoştinţelor
prin Iernatica lor, să răspundă dderi- din via/a nouă şi realizările ceferiş­ lor profesional. Colectiviştii care lucrează în sec­
tetor preocupări pe care Ic muniies- tilor. După cil se vede — o activitate Conducerea clubului minier din Cneîar organizează deaeuil vlnonarco «n cu.ec'rv a unor smtstur Cu prilejul serilor de calcul : „Ce torul zootehnic, pe baza cunoştin­
lă feroviarii simerienl, să contribuie transmise la televizor. posibilităţi avem pentru sporirea ţelor acumulate, pregătesc în pre­
la îmbogăţirea cunoştinţelor lor />:<>• cutlurul-artlslică bogată, interesantă In fotografie; Prietenii micului ecran vizionează un nou program. zent mai bme furajele, distribiue
Icslonu/c 51 de cultura generală. As/- la club se (lesiâşoaru şi alte ac­ Foto : I. TEREK . producţiei prin araturi adinei, prin tainurile la orele prevăzute în pro­
fcl, expunerile pe leme ca „ Imaginea tivităţi co/e-l atrag pc ceferişti. Aici însămînţări la timp, prin fertiliza­ gram, şi, în general, îngrijesc mai
patriei noastre la sliişilul planului ci au posibilitatea să răsfoiască', în rea solului", „Contribuţia sectoru­ ştiinţific animalele. Datorită acestui
economic de sase ani“, „Trtiu întrea­ sala de lectură a bibliotecii, cutiile In interpretarea amatorilor lui zootehnic la creşterea venitului lucru în sectorul porcin s-a aiuns
gă — un imens şantier" şi altele, pre­ preferate, colecţii (Ic ziare si reviste, în C A.C.’\ a serilor de întrebări şi ca 21 de scroafe să fete fiecare, "n
zentările ori recenziile unor cărţi de au posibilitatea să dispute pasionante 6 6 răspunsuri : „Căile sporirii produc­
literatură şi lehmce cum sint „Cor- partide de şah. tenis (Ic masă. şubah f de ţiei legumicole”, ,,Că*le sporirii pro­ medie, cîte 8 purcei, iar una 17 pui-
Conducerea duhului a cumjnirat un
dovanii", „Păminl desţelenii", „ Apa­ televizor cate. in curind, va li pus Opereta ducţiei de lapte” etc., cît $i cu pri­ cei.
rate şi instalaţii de vagoane", „Teh­ 91 lejul altor manifestări culturale, co­ Rezultate bune se obţin $i în alte
nica reparării var/oanelor“ ele., sciile în htncliune. lectiviştii şi-au îmbogăţii nivelul de domenii de activitate ale gospodă­
şi medalioanele literare pc teme ca ilnic. Iu chd)ul din Simeria vin cunoştinţe, şi-au însuşit noi metode riei, colectiviştii participînd cu în­
„Alama orthndită in literatură". numeroşi cetei işti După orele de pro­ „E emoţionant cînd ştii că m i­ Mari o — conducătorul partizani• învăţătoarea Eugenia Pricop şt m i­ sufleţire la muncă.
hail Eminexcn“. „Titdnr Arc/he/.i si ducţie, odihna nrtivu ulerilă de club nerul care era sortii doar să scor­ lor, urmărit de politie — şi Stela nerul Nora (iu Câlugăru. agrozootehnice, au înţeles mai bina In actuala perioada, cînd munci­
înm ltetul", „W. ShuUespcarcn, călă­ c căutată, preluda. monească in întuneric „ rinichii* fiica unui partizan mort în munţi Pepita (muncitoarea Victoria importanţa unor lucrări agricole. le agricole de primăvară se desfă­
toriile pe hartă, joile de tineret, se­ V. CH1Ş m aniilor, azi urcă 'pe scenă şi dă frumuseţea sentimentelor acesto/ Haidu). marchiza (vînzătoarea M ulţi dinlre colectiviştii care au şoară mai intens, prin brigada artis­
viată creaţiei dunaewskiene". Aces­ tineri este umbrită insă de maşi• Adriana Keberle). cuplul Filip-Toma naiticipat cu regularitate la învaţă- tică de agitaţie, prin conferinţele
te cuvinte rostite de unul din nafiunilc proprietarului vaselor din (lăcătuşul Ştefan Haidu şi electr1 mîntul agrozootehnic de masă, la expuse, prin consfătuirile pe care le
O nonă (fa.ieofte.t4re.aeheetoqxcă spectatori, în timp ce părăsea sala port, întreprinse pentru a o răpi danul Augustin Dumbrava) au ciclul de conferinţe pe teme agri­ vom .organiza, prin jurnalele vor­
şi
cole, la consultaţiile ştiinţifice
,,Aita“ din Deva în scara cînd vi­ pn Stela, precum şi de încercările conturat pregnant personajele pe la alte acţiuni cultural-educative, bite sau alte forme de activitate,
disperate ale poliţiei de a-l aresta
in.reqiunea zionase opereta „Vînt de liberta­ pe Mario Dar. aiutati de matrozi, care le-au interpretat sînt în prezent fruntaşi în lucrările vom populariza fiecare succes a!
Aminteam mai sus că mulţi din­
colectiviştilor, pe cei mai
harnici
te\ prezentata de artiştii amatori
din Petrila, le-au repetat poate din rîndui cărora se desprind por­ tre artiştii amatori au dispus de ca­ ce se execută, lurj Cmilian, Roman dintre ei, contribuind prin aceasta
In hotarul salului Ardcu, raionul Oraştie, cu prilejul unor lucrări, un Traian, Trif Petru, Furdui loan, Fi
mulţi N-au folosit, desigur, imagi­ trete viguroase/ caractere deosebi lităţi vocale şi scenice, fapt ce a la mobilizarea lor la îndeplinirea
grup de muncitori au sezisat descoperirea unor „hîrburi" şi a te. cei doi tineri îşi vor cîştiga permis regiei (Vasile Haşeganu. de lipaş Gheorghe sînt doar cîţiva din­ sarcinilor economice ce le stau în
ailor obiecte „din vechime". Colectivul ştiinţific al Muzeului regio­ nea de mai sus, dar înn-un fel sau dragostea şi o dată cu ea solida­
altul şi-au exprimat admiraţia -fală la Teatrul de stat „ Valea liutui") Sri tre aceştia. faţă.
nal Hunedoara — Deva, dcplasîndn-sc la laţa locului, a cercetat descope­ ritatea tuturor matrozilor în lupta
de acei care. după orele de mun­ realizeze scene reuşite, pline dc
rirea 51 a colectat o bogăţie de obiecte. Descoperirea a dat Ia iveală în spe­ că efectuate în adincul minei sau pentru libertate şi pace. armonie, aplaudate cu căldură. La cursurile învaţamîntului agro­ Trof. ION ŞOT1NGA
cial ceramică lucrată cu mîna şi cu roata olarului, dc culoare roşie şi ccnu- Spectacolul nu a avut însă în între­ zootehnic şi In alte expuneri ce au directorul căminului
la suprafaţă, şi-au dat înlîlnire, săp- Plinind în scenă această opere­
.jie, mai închisă sau mai deschisă, fragmente de vase mai mari (chiupuri, tămîni in şir, în sălile clubului, ca tă. colectivul artistic al clubului gul său o ţinută artistică la nive­ avut loc, fie In căminul cultural sau cultura) llnpolt
urne, blide) sau mai mici, cu ornamentaţii de brîu alveolnt sau fără, avînd lul cerut $i asta. mai ales pentru
ptin talentul lor să dea viaţă cu­ sindicalelor din Petrila a dovedit
buza vaselor caracteristic profilală şi cvazată. In afară tlc ceramica găsită din noscutei operete a lui Dunaewski : reale posibilităţi în ahordarea unui câ s-«3 simţit lipsa elementului pro-
abundenţă s-au mai găsit fragmente de rîşniţă din piatră pentru măcinat ce­ zisl. Aici trebuia îndreptată mai Â! VIB-9ea concurs
„Vînt de libertate\ asemenea gen de spectacol, de­
reale, un topor din fier, urmele arse ale unei vetre de cuptor de ars vase din loc uşor pentru formaţiile de a- mult atenţia regiei, pentru a nu
lut ş.a. Curajul colectivului artistic al matori M ulţi interpreţi s-au bucu­ da posibilitate ca un spectacol
clubului sindicatelor de la Petrila f m a tio r artistice de amatori
Toate amănuntele caracteristice acestor oLîcctc ieşite la iveală în ultimul de a pune în scenă o operetă este rat de aprecierea publicului, relie- bun. cum e opereta „Vînt de li­
timp atribuie aceste vestigii populaţiei dacice care pusese bazele unui stat scla­ meritoriu Şi. se poate spune, că fînd calităţi vocale cu o frumoasă bertate” să sufere goluri de acest ze. Pe scenă s-au pcnndul apoi bri•
vagist începător al dacilor cu centrul iu munţii Orăştîei, nu departe de locul perspectivă. fel Se cere. de asemenea, mai
în mare măsură, el a reuşit să rea Qă/.ilc atlislice de agitaţie ale sectoa­
descoperirii noastre. Descoperirea demonstrează că pe locul indicat a existat o Uzeze un spectacol bun. Viorel Moţoc. interpretul lui Ce­ multă atenţie pentru ca muzica o r­ re lot Ut şi VII de la P.M. Lupe ni,
aşezare aparţinînd populaţiei dacice, una din numeroasele aşezări răspîndile zar Caii — un bătrîn actor izgonit chestrală să nu acopere vocile iar echipa de dansuri cu o suită de pc
în regiunea noastră, în plina epocă dc înflorire a statului liber al dacilor, Acţiunea operetei este lupta în­ din teatru şi urmărit de poliţie în unele scene mai mult dinamism Someş Şi dans din Pagătaş, formaţia
în perioada de stăpînîrc a regilor Buretmtn şi Deccbal (secolul I î.c.n. — seco­ treprinsă de matrozi împotriva co­ pentru că a cintat cin tecul parti­ din partea interpreţilor dc lanlară şi solişi ti vocali Tiberiii
lul 1 c,n.). tropitorilor din timpul războiului, zanilor „Vînt de libertate'’ — a Spectacolul artiştilor amatori de Fu/.ccaş şi l'/orcnlinu Itnih, care au
prof. TRA1AN BALAN luptă care se împleteşte armonios impresionat prin căldura şi frumu­ la Petrila a scos în evidenţă mun­ interpretai ani din o/ierc/e/e „Vădu­
Muzeul regional Deva cu povestea de dragoste dintre i seţea vocii (un bariton excelent), ca însufleţită şi rodnică a colecti­ va veselă" şi „Silvia".
nrin veritabilul său talent actori vului de aici. talente cu reale po­ Concursul a scos încă odată in evi­
cesc Vocea lui omogenă şi clară, sibilităţi vocale şi scenice dar tot­ dentă măiestria şi tulenlul artiştilor
odată şi necesitatea manifestării
fluidă şi vibrantă a cules cele mai unor exigente sporite faţă de ca­ amaloii dc la Lupcnt.
îndelungi aplauze.
A. MICA
T lo u ti âM* Calităţi vocale au dovedit şi ti­ litatea artistică. corespondent
nerii Stela şi Mario. interpretaţi de
LUCIA LICIU
Solii celor 11 cămine
w r* ^ 7 T T ’r r 22fl de artişti amatori, soli ai 1!
cămine culturale din raionul Haţeg-,
m W M M M lLM H i pentru a se inlicce in ioc şi cini in
s-au iniihul in comuna Sinlămăt m
c.adrut lazci raionale a celui de-al
Vlt-lca concuts uriistic.
Textele dc brigadă : „Dc la noi din
rîa Pcstcrcanu, precum şi dansatorii Rc-
„Cine ştie meserie, mus Mazăre. Cornel Bnrzan şi Romx- c o le c tiv ă in im ile cinlu" şi „Nuntă
cîştigâ!" niţa Popovici. in coleclivă". in inter pretate a artişti­
lor amatori dc Iu Tuşlca, Ciula Mate,
IOAN THIRST iîilvaşul Inlcnor, au lost convingă­
Dc curînd, la clubul muncitoresc al corespondent Măiestrie şi talent
sindicatelor din Tciuş s-a desfăşurat un toare, rel/eclind realizat de si aspecte
concurs ,,Cinc ştie meserie, cîştigă", Simpozion literar In sula Palatului cultural din Lu- specifice din hecatc localitate. Corul
colectivist dor din llcrlheloi (02 per­
caic a avut ca temă cunoaşterea şi mo­ peni a avui loc lazu a doua orăşe­ soane). dirijat dc profesorul Marian
dul cum 9C aplică Instrucţia nr. 8 a Biblioteca comunală din Blaiuliana', nească a celui de-al Vll-lea concurs Uriceaq. şi cchii>clc de dansuri din
lăcătuşului dc revizie. La concurs au raionul Orăştic, a organizat zilele aces­ al lonnafiilor artistice. Peste 3(10 dc fştei si Răchitova, cu şt căluşarii din
participat reprezentanţi ăi reviziilor dc tea un simpozion literar pc tema „Via­ ai/işti amatori, cuprinşi in cliierite Chaba-Sibişcl au cules îndelungi a-
vagoane C.P.R. Teiuş şî Coşlariu. Aceş­ ţa şi opera lui Maxim Gorlii". Simpozi­ iortnutii. au evoluat pe scena cate plauze.
tia au dat dovadă, prin răspunsurile da­ onul a fost însoţit dc o bogată expozi­ i-a găzduit aproupe două Ore. For­ Căminul care a reuşii să se impu­
te, de o temeinică pregătire profesio­ ţie de cărţi. In urma simpozionului un maţia corală, cu repertoriu bogat nă prin caldulea lormatlllor prezen­
nală. Cî.Ştigătorii concursului, tovarăşii mare număr dc colectivişti au împru­ („Tară scumpă să trăieşti", „ Păminl tate in concurs a lost cel din Ciopeia,
in veci te slăvim", „Puaie verde, vio-
Loghin Sîiuimbrcan (Coşlariu), lacob mutat dc la bibliotecă ccic mai noi rea", „ Acest păminl'', ultimul com­ care a primă aprecietca unanimă a
Muntean (Tciuş), loan Cistcinn (Tciuş) cărţi aflate aici. poziţie a dirijorului Hormon ttoth sutelor de s pecia lori.
şi loan Ciortca (Coşlariu) au primit PETRE FARCAŞIU
Cărţi apărute în Editura tehnică premii în cărţi. SUCIU GHEORGHE etc.), acompaniată de orchestra sc- responsabilul 6ubrodacţiei
corespondent
ADRIAN OŢOIU misimlonicu, a cules îndelungi aplau­ voluntare Haţeg
corespondent
CARTEA OŢELARULUI — dc ing, I. Tripşa, candidat Cartea de faţă se adresează turnătorilor şî controlorilor [
____■
în ştiinţe tehnice, şi Ştefan Tripşa, Erou al Muncii Socialiste: tehnici de calitate din turnătorii. Ea poate fi însă folosită 1 Spectacol al amatorilor EsNarjL ~ B L sr**** * <-. <•'
Această lucrare se adresează tuturor oţelarilor şi perso- şi de cei care se califică în această meserie. ■Ai».
noluiuî tehnic din oţelării. Ea tratează despre materiile pri­ Lucrarea cuprinde descrierea tuturor operaţiilor tehnolo- ' formaţiile artistice ale căminului cul­
me folosite la elaborarea oţelului, materiale refractare şi tural din Boşorod, raionul Haţeg, au
gîce dc execuţie a pieselor din fontă, din oţel şi din aliaje 1
combustibili, construcţia şi întreţinerea cuptoarelor Mar­ neferoase, Inclusiv descrierea materiilor prime şi auxiliare, s prezentat pc scena căminului cultural
tin şi electrice, funcţionarea cuptoarelor şi turnarea oţelului. a maşinilor şi instalaţiilor utilizate în mod curent în tur­ din Sălaşul Superior, în faţa a peste
In capitole speciale se expun, de asemenea, metodele nătorii. O atenţie deosebită se acordă executării mecanî- 1 200 colectivişti, un reuşit spectacol. Bri­
pentru asigurarea unei calităţi superioare a oţelului şi mă­ 2atc a lormclor şi miezurilor, elaborării şi turnării rncta- t gada artistică de agitaţie a prezentat
surile de organizare a muticii.
lelor şi aliajelor, precum şi metodelor speciale dc turnare textul „Colectiva să-nflorească", iar
MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA OPERAŢII­ dc marc productivitate. Se prezintă detailat defectele pic- * echipa dc dansuri, o suită dc jocuri
LOR DE CONTROL IN CONSTRUCŢIA DE MAŞINI - selor turnate, cu măsurile ele prevenire şi remediere ale populare romîncştî.
de I I. Bovşunovski şi L. V. Svccini kov : acestora, controlul pieselor turnate şi tehnica securităţii
In lucrare sînt expuse problemele principale ale mecani­ muncii. S-au remarcat în ’ mod deosebit soliş­
zării şi automatizării operaţiilor de control în industria H1DROGEOLOG1E MINIERA dc Alexandru Ghcorghc tii vocali Maria Stanca, Andrei şi Ma-
constructoare de maşini şi aparate. Sînt descrise metodele
de măsurare, precum >i aparatele şi dispozitivele mecanice, şi Petic Bomboc:
pneumatice şi electrice pentru măsurare şi control. Dc ase­ In acest volum sînt tratate principalele probleme dc-hî-
menea, se d;tu indicaţii eu privire la materialele utilizate la drogcologie, care se pun la noi în ţară în etapa actuală, la Colectivul de conferenţiari ai
proiectarea unor dispozitive moderne de măsurare şi con­ cercetarea, deschiderea şi exploatarea zăcămintelor situate căminului cultural din Livadca,
trol automatizate. sub nivelul apelor «•ubtcranc. Sc analizează influenţa factori- s raionul Haţeg, desfăşoară o rod­
Lucrarea .se adresează inginerilor şi tehnicienilor din sec­ lor hidrogcologici asupra condiţiilor tehnice — miniere şî ’ nică activitate.
ţiile de prelucrare mecanică şi din serviciile de control se descriu mijloacele de combatere a erupţiilor dc borchiş şi In fotografie: O parte din co­
tehnic ale uzinelor constructoare, de maşini şi aparate, pu­ ape subterane. Lucrarea este destinată geologilor, hidrogeo- ’ lectivul dc conferenţiari discu-
ţind fi folosită şi de personalul din institutele dc proiec­ logilor şi inginerilor mineri care lucrează în domeniul pros­ tind despre noua tematică a con­
tări şi de învăţămint tehnic superior pecţiunilor, explorărilor şî exploatărilor miniere, specialiş­ ferinţelor cc vor fi organizate
CARIE a IURNATORULUl — dc ing, Constantin Gh. tilor din unităţile de proiectări şî cercetări miniere, ca şi în actuala perioadă Ia căminul
Rădulcscu şi ing. Stan D, Vulcan: studenţilor din facultăţile de geologic şi exploatări miniere. ( cultural.
l i