Page 20 - 1964-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂI

In campania

primăvară

Creşterea P R IM E L E S U C C E S E

suprafeţei arabile colective din Ohaba, agricole şăminte naturale, Iar pe 74 ha ÎS
La sediul gospodăriei
raionul tone îngrăşăminte chimice.
Sebeş, a /ost lumină pină noaptea Alte echipe lucrează In aceste
tirziu. Intr-una din încăperile se­ zile la alte lucrări din campania
Una din laturile esenţiale şi oraşul regional Hunedoara. La sfîr- diului se adunaseră clţiva colecti­ de primăvară. Pe 5 ha s-a săpat
L ale folosirii raţionale ţi in­ şitul lunii martie, situaţia creşterii su­ vişti. Printre ei se aflou preşedin­ via plantată în anul trecut, iar pe VEDERE EXTERIOARA DE LA TERMOCENTRALA PAROŞENI.
tensive a pămîntului o con­ prafeţei arabile se prezenta astfel : tele Vasile Groza, Inginera Virgi-
stituie creşterea suprafeţei a- 3 ha păşune s-au plantat salcimi
A rabile. Ţinînd scama de fap­ nia $olea, cei trei brigadieri şi al fi pentru proiecţia solului împotriva
clfiva oameni. Discuţiile nu au lost
tul că pe această cale se asi­ Sebeş 111,3% Iară rost. Flecare se străduia să lie eroziunilor. Sosirea în Capitala a vicecancelarului Austriei, dr. Bruno Piiiermann
gură obţinerea unor cantităţi cit mal concis. Dar problemele Primele zile de lucru In clmp au
0 sporite de cereale, plante llia 11,6% puse In discuţie erau multe şi tim­ adus colectiviştilor din Ohaba şi Luni la amiază a sosit în Capitală, cepreşedinte al Consiliului de Miniştri,
tehnice sau furaje, extinderea pul se scurgea pe nesimţite. primele rezultate. O dată cu ele la invitaţia guvernului Republicii Popu­ Corneliu Măncscu, ministrul afacerilor sadorul Austriei in R. P. Romînă şi
membri ai ambasadei.
R suprafeţei arabile — princi­ Deva 80,5 *. La început, celor chemaţi la şe­ au lost cunoscuţi şi cel mai har­ lare Romînc, vicecancelarul Austriei, externe, Ion Marincscu, ministrul in­ Oaspetelui i-au fost prezentate per­
nici colectivişti. Membrii brigăzii
pala categorie de folosinţă a dinţă li s-a prezentat pe scurt sco­ a lll-a de clmp. condusă de loan dr. Bruno Pittermann, care va face o dustriei metalurgice, Ion Coznn, pre­ soanele oficiale venite în întîmpina­
D terenului — trebuie conside­ Alba 71,6% pul organizării ei. Zilele au înce­ Mureşan, au cele mai bune rezul­ vizită în ţara noastră. şedintele Comitetului executiv ai Sfa­ rca sa.
rată de către lucrătorii din put să se încălzească $i terenul tate. Pentru munca lor, loan Cri- Oaspetele este însoţit dc consilieri tului popular al Capitalei, Pompiliu Ma- Prim-viccpreşsdintcle Consiliului de
1 agricultură ca una din sarci­ Mafeg 64,6% permitea sd înceapă lucrările pe şan şi Ionel Munteanu au lost de­ şi conducători dc întreprinderi indus­ covei, adjunct al ministrului afacerilor Miniştri, Ghcorghe Apostol, a urat oas­
nile de mare importanţă.
tarlalele gospodăriei. Dar aceasta
petelui bun sosit.
externe, Mjhail Petri, adjunct al minis­
triale din Austria.
In celelalte brigăzi s-a muncit cu
N Experienţa unor unităţi a- nu era totul, Colectiviştii trebuiau claraţi de pe acum evidenţiaţi. Şi Aeroportul Băncasa era pavoazat cu trului comerţului exterior, Ghcorghe Un grup de pionieri a oferit oaspe­
gricolc printre care amintim Orâyife sd lie cit mat bine organizaţi, să-şi mult spor. Colectiviştii Nicolae drapelele dc stat ale R. P. Romîne şi Cioară, secretarul Comisiei guverna­ ţilor buchete dc flori.
gospodăriile colective din cunoască fiecare sarcinile, aşa Incit mentale dc colaborare economică şi rch-
E Brad 32,5% munca să decurgă In cele mai bune Groza din brigada a II-a şi Simion Austriei. ic
Daia, Drîmbar, Ciugud Pia­ Suciu din brigada l-a sînt tot atît In întîmpinarca vicecancelarului dr. nico-ştiinţifica, Mircea Ochcană, amba­ Prim-viceprcşeJintcle Consiliului dc
condifiunl. De aceea s-a stabilit Miniştri, Ghcorghe Apostol, a oferit
A nul de jos, Strcmţ etc. a do­ Huned 10,9% precis locul de muncă al brigăzilor de harnici ca şi tovarăşii lot. din Bruno Pittermann sc aflau Ghcorghe sadorul R.P. Romîne în Austria, pre­ luni un dineu în cinstea vicecancelaru­
vedit că prin trecerea în şi echipelor. brigada a lll-a. Apostol, prim-viccprcşcdintc al Consi­ cum şi alte persoane oficiale. lui Austriei, dr. Bruno Pittermann.
circuitul arabil a unor supra­ A doua zi. tarlalele gospodăriei Dar bătălia pe ogoare, abia a în­ liului dc Miniştri, Constantin Tuzu, vi­ Au fost dc faţă Paul Wctzlcr, amba­ (Agerprcs)
Ţinînd scama de faptul că cele a- ceput, aşa că realizările pe brigăzi
feţe de păşuni şi fineţe slab erau in plină animaţie. Unii au
proapc 1.400 ha ce vor trebui redate se modifică de la o zi la alta
productive şi cultivarea lor circuitului arabil în această primăvară pornit la curăţatul şl ingrăşotul
cu plante furajere s-au ob­ sînt cuprinse în planurile dc cultură păşunilor, alţii la efectuarea ată-
turilor de primăvară, sau la exe­
L ţinut de 5—10 ori mai ale gospodăriilor colective, reiese şi cutarea Insămintăiilor din prima
mai mult în evidenţă necesitatea înfăp­
multe unităţi nutritive la tuirii acestei sarcini • de care depinde epocă. îngrăşăminte
Seara s-a făcut bilanţul muncii.
E ha, faţă de cît se realiza nemijlocit realizarea în întregime a pla­ Era bogat. Ziua următoare, colecti­ pe suprafeţe întinse 2.950 tone brichete peste plan
de pe terenurile respective nului dc însămînţări. Este de datoria viştii au pornit cu mai mult spor. In sprijinul siderurgiştllor Antrenaţi în întrecerea amintic o contribuţie în­
înainte de a le schimba mo­ consiliilor agricole raionale şi orăşe­ pentru ca rezultatele să lie şi mol La gospodăria colectivă din Alba Iu- Muncitorii din brigada condusa dc minerul Ştefan Prc- socialistă, muncitorii, ingi­ semnată au adus-o munci­
neşti să îndrume şi să sprijine conduce­ bune. O muncă entuziastă, o în­ Iia se acordă o atenţie sporită fertili­ lîpccanu, dc la cariera de calcar din Băniţa, s-au angajae
dul de folosinţă. să-şi depăşească planul de producţie pe luna martie. Anga­ nerii şi tehnicienii de la torii dîn schimburile con­
rile G.A.C., astfel îneîe să folosească trecere vie. iată ce caracteriza în­
rreocupîndu-se cu răspundere dc în­ din plin timpul prielnic pentru lucru treaga activitate de pe ogoarele zării terenului. Pîni acum, aici au fost jamentul luat a fost înfăptuit. Muncind cu însufleţire, or- sectorul de prelucrare a duse dc maiştrii Petru Popa
făptuirea sarcinii dc creştere a supra­ şi tractoarele, pentru terminarea cît mai colectivei din Ohaba. Folosind zi­ 'fertilizate 70 ha. cu îngrăşăminte or- ganizîndu-şi mai bine luciul, colectivul brigăzii şi-a de­ Preparaţiei cărbunelui din şi Iosif Moise, cît şi meca­
lele prielnice lucrărilor In cîmp, Iganice şi alte 320 ha. cu îngrăşăminte Petrila au obţinut noi suc­ nicii Pavel Damienoiu, Vio-
feţei arabile, şi în această primăvară grabnică a acţiunii dc extindere a su- colectiviştii ou Insămfnfat toate păşit planul de extracţie pe luna martie cu 1.300 tone cal­ cese. In luna martie, mun­ rcl Marinescu, Dumitru
unele gospodării colective cum sînt cele . prafeţei arabile. In vederea realizării a- cele 70 ho planilicate pentru epoca | chimice. O dată cu aceasta au fost gră- car. citorii dc aici au produs Bohnovcl, Alexandru Ka-
O contribuţie de scamă la obţinerea acestui succes au
din Vinţul dc Jos, Cioara, Doştat, Oco­ cestui obiectiv există asigurate toate con­ t-a. S-au Insămlnfat In aceste zile Spate şi cultivate 95 ha., din care o adus-o muncitorii Vasile Motruţ, Negrea Boboacă, Cosuche peste sarcinile dc plan 2.950 rekcş, loan Bcrcca, Liviu
liş, Gusu şi altele au redat circuitului diţiile necesare. Suprafeţele respective 7 ha cu gnu de primăvară. 10 ha cu mare parte s-au şi însamînţat cu dife­ Cucu şi alţii. tone brichete. Şerban şi alţii, care zi dc zi
ovdz pentru boabe. 18 ha cu sfe­ rite culturi.
arabil suprafeţe însemnate de teren. sînt identificate în fiecare gospodărie clă lurajetă, 20 ha cu lloarea-soa- R. ŞTEFANESCU corespondent La dobîndirea succesului au avut realizări frumoase.
PETRU GAINA
Menţionăm, de asemenea, ca pozitiv colectivă, iar brigăzile de tractoare sînt relui, 10 ha cu mazăre iutajeră, 2 (dîn postul de cores­
faptul că în raionul Sebeş planul de dotate cu mijloacele necesare efectuării ha cu borceag, 10 ha cu măzăriche pondenţi voluntari de
şi alte culturi. Pe o suprafaţă de
creştere a suprafeţei arabile a fost de­ acestei lucrări. Rămînc doar ca acţiu­ 8 ha s-a Insămintat triloi, tar pe fvV* .J la Prcparaţia cărbune­
păşit cu peste 11 la sută. Analizîud însă nea dc extindere a suprafeţei arabile 18 ha lucerna In cultură ascunsă. lui din Petrila)
1i«- v* ■ti. ♦♦♦•.. ■■ *
modul cum se desfăşoară această acţiu­ să sc bucure dc o atenţie sporită din In acelaşi timp s-a aplicat, pe 50
ne se constată rămîncri serioase în ur- partea tuturor conducerilor unităţilor ha o cantitate de 1.100 tone îngră­
în raioanele Brad, Orăştic, Haţeg, agricole.
H E 3 s s 5 ____________________
Intr-un trimestru —
Energie electrică peste plan
Folosind lorm e superioare
Colectivul de muncă de la Tcrmo- tribuic in mod deosebit mccanicii dc cît în întregul an
centrala din Călan a înscris pc graficul turbine şi cazane Adani Boroboş, loan de organizare a muncii
întrecerii socialiste noi succese. In luna Cogoaşc, loan Elccheş, Gheorghe To- 1957
martie muncitorii dc aici au dat peste boc, loan Onescu, electricienii şi lăcă­ Pentru obţinerea unor succese fru­
sarcinile dc plan circa 840.000 k\Vh tuşii dc întreţinere şi reparaţii Nicolae moase în producţie, conducerea Între­ In primul trimestru din acest an, in­
energic* electrică. Dc la începutul ar.u- Marcşoi, Emil Toma, loan Ghcorghconi prinderii forestiere Orăştic, îndrumată dustria noastră constructoare dc ma­
l.ii şi pînă.în prezent depăşirea planu şi şeful dc tură Paul Botmus. dc comitetul de partid, s-a preocupat şini a produs o cantitate dc rulmenţi
lui !a energia electrică sc ridică la îndeaproape dc extinderea organizării mai mare dccît în întregul an 1957
2.780.392 kV/h. f. HORVATH muncii în brigăzi complexe cu placa Sarcina de plan pc perioada amintită
La dobîndirea acestor succese au con- corespondent în acord global. La sectoarele dc ex­ a fost depăşită cu aproximativ 15.000
ploatare au fost ţir.utc instructaje cu bucăţi rulmenţi, fruntaşi în întrecerea
Evidenţiaţi în înirecere şefii dc parchete, cărora li s-a arătat socialistă, situîndu-sc metaiurgiştii fa­
In ciiutca celei dc-a XX-a aniversări sindicatului s-a preocupat în permanen­ concret cum trebuie organizata munca bricii din Braşov.
a eliberării patriei noastre, muncitorii, ţă de antrenarea în întrecerea socialistă in cadrul brigăzii complexe. Concomitent cu creşterea producţiei
inginerii şi tehnicienii Fabricii dc pro­ a unui număr marc de muncitori, dc Au fost luate măsuri pentru extin­ a fost lărgită continuu gama dc sorti­
duce refractare din Baru Mare şi-an organizarea mai bună a adunărilor ge­ derea mecanizării lucrărilor. In acest mente necesare noilor maşini şi utila­
luat angajamente mobilizatoare, care st nerale şi a consfătuirilor de producţie. scop, sectorul Orăştic a fost dotat în je asimilate dc uzinele constructoare
înfăptuiesc cu succes. In cele trei luni La dobîndirea succeselor şi-au adus primul trimestru cu 10 fierăstraie me­ de maşini. Anul acesta sînt prevăzute
ale acestui an colectivul fabricii şl-a în mod deosebit contribuţia muncito­ canice, 2 funiculare dc tip Wisscn, care producerea a încă 44 lipuri noi de rul­
depăşic planul la toţi indicatorii. rii Marla Cojocaru, Vasile Nccşi, Elena menţi pentru tractoare, autocamioane,
Rezultatele obţinute sc datorcsc orga­ Stoica, Ioana Baboni şi alţii care şi-au s-au instalat în parchetele Naia şi Sibi- diferite motoare electrice, maşini-unel-
nizării judicioase a muncii, folosirii din depăşit lunar planul cu circa 30-40 la şel, precum şi alte mecanisme. tc şi agricole ctc Ele se adaugă la cela
sută, fiind declaraţi lună dc lună evi- Ca urmare, colectivul dc muncă dc la aproximativ 280 tipodimensiuni de rul­
Paralel cu desfăşurarea lucrărilor agricole de pregătire a terenului şi semănat, la grădina de legume a gos­ plin a utilajelor, eliminării timpilor Jcnţiaţi în întrecerea socialistă. menţi care sc fabrică în prezent în ţara
podăriei colective din Vinerea, sc pun bazele obţinerii unor producţii sporite şi eşalonate dc legume. neproductivi ctc. Sub directa îndruma­ T. VLAICU 1. F. Orăştic a obţinut o scrie dc suc­ noastră.
IN FOTOGRAFIE : Aspect dc la plantatul cartofilor timpurii. Foto t GH. ŞENDREANU re a organizaţiei dc partid, comitetul corespondent cese. Pc primul trimestru, planul pro­ Succese importante au obţinut con­
ducţiei globale şi marfă a fost depăşit structorii noştri dc rulmenţi şi pe li­
i a asxao • ■— e i«i m i
în medic cu 6 la sută şi respectiv 10 la nia îmbunătăţirii calităţii acestor pro­
pentru că a cam plouat azi noapte, nu în cadrul gospodăriei colective. Pe acea­ sută. Peste sarcinile dc plan s-au dat duse. Folosind procedee moderne dc lu­
Afenfie sporifă cred să fi ieşit cineva. stă cale, s-ar fi asigurat obţinerea a 2.400 m.c. buşteni din fag pentru gater, cru, ca superfinisarea căilor dc rulare,
Dc altfel, tov. preşedinte, în discuţia
cîtcva zeci de mii dc kg. dc masă verde
avută, nc-a spus că sfatul popular n-ar în plus dc pc păşunile aflate în folo­ 700 m.c. buşteni din fag pentru deru- laminarea profilată, forjarea în matriţe
închise, ci au mărit durabilitatea aces­
laj, 200 m.c. buşteni din fag pentru ce­
lucrauilor pe plşunâ mai avea nimic cu păşunile, dcoartcc sinţa G.A.C. luloză şi 2S0 m.c. cherestea. tor produse şi au perfecţionat sistemul
Ic-a predat gospodăriei colective A ui­
Nici la gospodăria colectivă din Oriş-
Cele mai bune realizări le-au obţinut
lor dc rulare. Calitatea rulmenţilor a
tat însă în accic momente dc angaja­
tic nu au fost valorificate pe deplin po­
mentul luat prin planul acţiunilor dc sibilităţile dc sporire a productivităţii sectorul de industrializare a lemnului fost de asemenea, îmbunătăţită pe sca­
Raid anchetă muncă patriotică. păşunilor. şi sectoarele de exploatare Orăştic şi ma mecanizării unor procc.se de pro­
Pc preşedintele gospodăriei colective,
Nicolae Hcrlea, îl căutau şi alţi colccti- Grădişte. ducţie care au dus totodată la creşte­
grăpată, iar pe 3 ha păşune s-au plan- vişii. Plecase dc dimineaţă la pădure Intirzieri nejustificate GH. DARIE rea productivităţii muncii în uzine.
In perioada actuală o alcnfie deosebită trebuie să se acorde acţiuni­ rac salcimi pentru protecţia solului. după lemne pentru construcţii. In accs» (Agerprcs)
lor dc îmbunătăţire a păşunilor. Exocrientu unitulilot agricole Irunlaşe In aceste zile sînt planificate să fr ■»mp, tovarăşa ing. Mureşan era în co­ Cînd au întocmit planul tehnic de corespondent
a dovedit că acolo unde munca este bine organizată s-ou obţinui bune execute încă o scrie dc lucrări dc în­ mună cu... treburi Am întrebat-o cc îmbunătăţire a păşunilor, colectiviştii
rezultate In această direcţie. Sini Insă Si gospodării colective unde lucru­ treţinere a păşunilor şi fîncţelor. părere are despre starea păşunii. din Sîntandrci au ajuns la concluzia că
rilor dc îmbunătăţire a păşunilor nu li se acordă utenlia cuvenită Pen­ Şi la gospodăria colectivi din Sebeş, — E drept că trebuie curăţată, dar prin efectuarea unui volum sporit de lu­
tru a cunoaşte cum se desfăşoară această acţiune. reductiu /.tuiului nostru spre deosebire de alţi ani, acţiunea de pînă acum nu am făcut nimic. E o crări dc ameliorare, producţia de masă
a organizat un raid anchetă in unele gospodării cote< live din raioanele îmbunătăţire a păşunilor a fost mai bine lipsă a noastră, s-a scuzat tov. ingi­ verde pe cclc aproape 300 ha. păşune
Sebeş, Alba Otăşlie şi orusul tcgional Deva. lată citeva din constatările organizată Aici. sarcinile au fost re­ neră. poate creşte simţitor. Sc constată însă
tăcute cu atest prilej. partizate pe brigăzi, in felul acesta rcu- Din cclc discutate cu preşedintele co- că prevederile planului au rămas sim­
şinJu-se să se efectueze lucrări de cu­ micctuiui executiv şi inginera zoocch- ple» propuneri. Numai aşa sc explică
răţare dc vegetaţie lemnoasă, muşuroa­ nistă a reieşit că ambii erau convinşi de faptul dc cc pînă acum s-au curăţat dc
ie şi pietre pc o suprafaţă dc 280 ha. necesitatea curăţării păşunilor. Dar, aşa arborctc nefolositoare şi s-au distrus
Cu sprijinul sfatului popular păşune. cum au rccunoscur, practic nu s-a făcut muşuroaiele pc numai 50 ha.
Concomitent cu aceasta, s-a fertilizat nimic. Cauza nu este alta dccît lipsa In această situaţie se pune firesc în­
Folosind timpul prielnic executării lu­ răţac pini la 1 aprilie o suprafaţă di* o suprafaţă dc 80 ha. cu gunoi rezul­ dc preocupare.
crărilor dc curăţare a păşunilor, Comi­ 169 hectare păşune. tat dc la animalele întreţinute în ta­ E timpul să sc iasă din acesta amor­ trebarea : au făcut oare totul colecti­
telui executiv al Sfatului popular al co­ berele dc vară Pentru ca lucrările dc ţeală, mai ales că orice întîrzicrc duce viştii din Sîntandrci pentru a asigura o
munei Vinţul de Jos, raionul Alba, a curăţare să fie efectuate pc întreaga su­ la scăderea productivităţii păşunilor. bună hrănirc a animalelor pc timpul ve­
rii ? Răspunsul este, desigur, negativ.
mobilizat cu sprijinul deputaţilor, o - Au tras învăţăminte prafaţă de păşune, colectiviştii au ho-
tăţenii la curăţarea păşunilor prin mun­ tărît într-.o adunare generală ca fiecare Ncglijînd în mod ncjustîficat posibili­
că patriotică. Gospodăria colectivă din comuna membru al G.A.C. să efectueze cîtc 3 Posibilităţi tăţile pe care le arc gospodăria colecti­
Ohaba, raionul Sebeş, are o suprafaţă vă pentru sporirea producţiei de masă
In timp de trei zile s-a curăţat în­ zile de muncă patriotică. Hotărîrca lor
dc 2S5 ha păşune. In anul trecut aces­ nevalorificate verde pc păşuni, preşedintele acestei
treaga suprafaţă dc 330 ha dc păşune te terenuri nu s-au bucurat dc atenţia a prins viaţă Acţiunile dc curăţare a pă­ unităţi, tov. ing. Scgcdi Ladislau, soli­
din raza comunei. La această acţiune dc cuvenită. Ca urmare ele au fost acope­ şunilor este în plină desfăşurare. Uncie acţiuni dc îmbunătăţire a păşu­ cită insistent consiliului agricol să li se
muncă patriotică au participat peste rite dc muşuroaie, mărăcini şi arboret. nilor s-au întreprins şi la gospodăria repartizeze păşuni în zonele dc munte.
400 cetăţeni. Din această cauză producţia de ierburi Cind nimeni colectivă din Alba Iulia. Acestea nu sînt Modul cum priveşte tov. Scgcdi rezol­
a fose mică. însă mulţumitoare, deoarece lucrările Jc varea problemei asigurării unei bune
Bune rezultate s-au obţinut în aceas­ hrăniri a animalelor pe timpul verii
Colectiviştii au tras învăţămintele ne­ nu cunoaşte situaţia curăţare s-au efectuat pc mai puţin de
tă direcţie şi la Bcriu, unde la mobili­ cesare din aceste deficienţe. La îndru­ jumătate din suprafaţa dc păşune pe este complet greşit. Un simplu calcul
zarea colectiviştilor, o contribuţie de marea organizaţiei de partid şi cu spri­ In planul tehnic dc întreţinere a pă­ care o are în folosinţă gospodăria colec­ arată că dacă păşunile ar fi folosite cu
(camă şi aşj aJus-o deputaţii sfatului jinul sfatului popular comunal, consi- şunilor la gospodăria agricolă colectivă tivă. spirit gospodăresc, acestea ar produce o
cantitate dc 2-3 ori mai mare de masă
popular comuna! printre caic Axcntc liul dc conducere a luat o scrie dc mă­ din comuna Vinerea, raionul Orăştie S-au luat unele măsuri şi pentru fer­ verde. Pentru aceasta ar fi însă necesar
suri pentru întreţinerea şi ridicarea s-a prevăzut ca asemenea lucrări să se tilizarea păşunii, dar ele nu reflectă în-
Samoilcscu, loan Udrea din Căstău, execute pe 583 ha Pentru realizarea la trutotul posibilităţile cc există în acea­ ca în primul rînd pe trupul dc păşune
productivităţii păşunilor. In cneva zile, de la Bîrcca, în suprafaţă de 90 ha.,
Ghcorghe Arduş şi Ion Paşca din Bcriu, timp a acestui obiectiv, sfatul popular stă privinţă. Ne referim (a faptul că
brigăzile de colectivişti au curăţat în­ care este acoperit în marc parte dc mu­
Ion Şcndroni din Orăştioara dc Sus şi treaga suprafaţă. In acelaşi timp s-au comunal s-a angajat să mobilizeze ce­ urina colectată în bazinele construite şuroaie şi arborete nefolositoare să fie
alţii. Ei au mobilizat Ja curăţarea celor executat şi alte lucrări mcniie să ducă tăţenii din sat, la muncă patriotică. la grajduri nu este folosită pentru în- aplicate lucrări dc curăţare şi îngrăşa-
grăşarea păşunilor.
Motivul pc carc-1
Ce s-a realizat pînă acum din plan ?
250 ha. de păşune peste 500 dc colec­ la sporirea productivităţii păşunilor. Pe La sfatul popular 1-ain găsit pe tov. invocă tovarăşii din conducerea G.A.C., re. Nici posibilităţile de fertilizare prin
tivişti. 4 ha,, s-au făcut supraînsămî»ţări cu preşedinte al comitetului executiv, Gh. că nu au cu ce transporta urina în tîrlire nu au fose valorificate pe deplin. Dîn mîinile harnice şî dibace ale bobinatoarei Viorica Păstoianu, dc la
Bine s-a muncit şi Ia Mărtincşti, ierburi valoroase, iar pe 10 ha. fineţe Paştiu. La întrebarea adresată nc-a răs­ cîmp, nu este deloc întemeiat. Dacă Aşa sc explică dc cc în anul trecut nu secţia de reparaţii electrice din Vulcan ies numai lucrări dc bună calitate.
naturale s-a transportat o cantitate de puns : exista mai multă preocupare în această s-a aplicat îngraşarea păşunii prin tîrli- Aceasta i-a întărit şi mai mult prestigiul de care sc bucura în rîndul tova­
Dîncul Mic, Orăştie, Şibot ctc. Colec­
10.000 litri urină diluată cu apă. Dc — Ieri am anunţat în comuna si privinţă, mijloacele necesare transportă­ răşilor ei de munci.
tiviştii din satul Aurel Vlaicu au cu- asemenea, o suprafaţă de 5 ha. a fose iasă oamenii la curăţat păşunea, dar, rii urinei în cîmp puieau fi construite (Continuare in pag 3-aJ Foto t N. MOLDOVEANA