Page 22 - 1964-04
P. 22
fag. 5
Drumul socialismului
N:. 2885!
Ziua mondială a sănătăţii de creştere a muncii t/lISTATI
Iii fiecare an, la 7 aprilie se aniver prevenire şl combatere a tuberculozei Extinderea metodelor înaintate de pe vatra cuptorului. Pentru introdu cută prin sită cu ochiuri de 4 mm rw a u fW tSu #
sează inrrarca în vigoare a Constituţiei au constituit un obiectiv important de lucru, reducerea duratei de repa- cerea rapidă a ei în cuptor, se folo diametru. Experienţa a arătat că fo
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Acea ordin sanitar. In această privinţă putem raţii a agregatelor stau permanent sesc troci de încărcare care sînt a- losirea prafului de magnezită cu o
stă zi este declarată ,,Ziua mondială a privi cu satisfacţie realizările de pînă în atenţia muncitorilor, maiştrilor şi copcriîe cu o tablă cu găuri de 20-40 granulaţie de maximum 2,5 mm con
sănătăţii". acum. inginerilor de la O.S.M. nr. 2. O preo mm. diametru. Trocile se introduc în duce la o uzură uniformă a vetrei,
Anul acesta, manifestările prilejuite Regiunea Hunedoara, care a moştenit cupare de seamă a colectivului de o- cuptor cu maşina de încărcare. Tn precum şi Ia creşterea durabilităţii
de Ziua mondială a sănătăţii stilt închi o reţea antitubcrculoasă aproape inexis ţelari de la întreţinere este mic cuptor, braţul nvisinii se roieşte,cu vetrei. Reparaţiile s-au făcut în eîte
nate problemelor legate de combaterea tentă, ncavind la începutul anului 1948 şorarea duratei de reparaţie a vetre- troaca, pentru ca magnezita să se 3 ore la fiecare cuptor. Arderea stra
tuberculozei în întreaga lume. nici un dispensar de specialitate, este Ior cuptoarelor Martin. Ca urmare, răspîndcască uniform pe vatra cup tului a durat 30 minute, zgurificin-
In ţara noastră, prevenirea şi comba ascăzî înzestrată cu o reţea bine înche timpul afectat reparaţiilor de valră torului. Eventualele neuniformituţî du-se apoi cu ţundăr.
terea tuberculozei ocupă un loc impor gată, în măsură să facă faţă cu succes a fost micşorai sim ţitor în urma a- se nivelea'/.ă cu aer comprimat. Ar însuşirea acestei metode noî de re
tant, urmărindu-se în mod deosebit re luptei împotriva tuberculozei. Astfel, plîcării unei metode noi de repara derea stratului se face timp de 30-60 paraţie a vetrelor cuptoarelor va con
ducerea morbidităţii şi mortalităţii. A baza materială este asigurată de cele 13 ţie a vetrelor cuptoarelor. minute cu încărcătură termică maxi duce In micşorarea timpului desti
fost înfiinţată o puternică reţea de dis dispensare de specialitate, de două mari Pinii în ulhm ii ani, reparaţiile de mă. Apoi se face zgurificarea stratu- nat reparaţiilor de vatră la sub 1 la
pensare antl-T.B.C., spitale, sanatorii, sanatorii cu blocuri chirurgicale, de spi vatră s-nu făcut cu metode care in sută din timpul calendaristic, la mic
preventorii şi unităţi de depistare ra- talul de boli pulmonare din Deva (care dicau ca granuloţia mugnezitei să fie şorarea consumului specific de mag-
dio-fotografică de masă. In prezent, în constiruic forul tehnic metodologic re cuprinsă între 2 şi 8 mm şi chiar mai Metoda modernă nezită granulată, la o uzură unifor
ţara noastră funcţionează 210 dispensa gional) de cele două preventorii de mare, ajungînd la 15 mm. mă a vetrei cuptorului, la siguran
re anti-T.B.C., iar peste 32.000 paturi adulţi şi copii şi de trei centre fixe cu de reparare a ve lre lo r ţă în exploatare. «.ÎW
de spital sînt afectate bolnavilor de 4 caravane mobile de radiofotografie Un progres în reparaţiile cuptoa cuptoarelor M artin Ca urmare a aplicării acestei me
T.B.C Acţiunea de depistare a tubercu medicală. relor Martin Ia vatră s a realizat tode la cuptorul 2 şi, mai tîrziu, la
lozei se desfăşoară larg cu ajutorul ce In dotarea unităţilor se găseşte cea o dată cu aplicarea metodei de repa- cuptorul 3, timpul de reparaţie a
lor 150 instalaţii şi caravane de radio- mai modernă aparatură şi utilaj de spe raţie cu straiuri groase şi arderea lui cu ajutorul ţundărului de la la scă/ut mult sub cifra planificată de DAhS AMfQEH-
fotografie medicală. Peste 1.200 medici cialitate.' Numărul de paturi la dispozi superficiala a lor, metodă care a minare. Cantitatea de ţundăr folosi 3 la sută din timpul calendaristic. In
de specialitate şi un marc număr de ca ţia regiunii noastre pentru toate forme scurtat mult timpul de introducere si ră reprezintă cea 50-G0 la sulă din luna ianuarie s-a realiza; 1,5 la su
dre medii sanitare lucrează în unităţile le de T.B.C., adulţi şi copii este de ardere a stratului de zgură. S-a tre cantitatea de magnezită granulată lă timp de reparaţie a vetrelor, iar • C /N TÂ PEHUM IT4 CWrAkEATA C tfU IA
T B.C. Toate aceste condiţii au permis aproape 1.000. cut la curăţarea rapidă o vetrei, fo- (în greutate). Timpul necesar zgurifi- în februarie 1,3 la sută.
ca, numai în ultimii 5 ani, să se efec Numărul cadrelor din regiune a cres losindu-se ţevi de suflare cu aer cârii stratului este de 30 35 minute.
tueze în ţara noastră circa 5.000.000 cut în proporţie cu numărul noilor uni comprimat. In urma acestor măsuri, Tundărul trebuie să fie curat, uscat tntrucît noua metodă de reparaţie a s d m d a n /a t â r r n o r h F S T Q A iO D \/£ S
vaccinări BCG, peste 15.000.000 de tes tăţi de specialitate. De la 8 mediei cîţi timpul destinat reparaţiilor de vatră şi repartizat uniform pe întreaga su a vetrei a dat rezultate bune, în ur
tări cuberculinicc şi un număr egal de erau în 1948, astăzi sînt 38 de medici s a micşorat simţitor, coborînd sub prafaţă a vetrei In timpul încălzirii ma aplicării la cele două cuploare
examinări radiofotograficc. Totodată, ftiziologi şi un număr de peste 100 ca 3 la sută cît este cifra planificată. stratului se lare ajustarea pereţilor de 200 tone, ea va fi extinsă şi la
circa 300.000 de persoane au fose clii- dre medii. Cu toate acestea, problema repara şi capetelor de ardere, cu magne- cuptoarele mari, de 400 tone.
mio-profilactizatc cu Hidrazidă, unul Rezultatul acestei creşteri de unităţi ţiilor la vatră a rămas în atenţia o- ziră granulată obişnuită. Colectivul de oţelari de la între
din medicamentele cele mai eficace. şi cadre, a muncii continue de organi ţelarilor. care au căutat noi mijloa Reparaţiile de vatră executate du ţinerea cuptoarelor s-a angajat ca
Rezultatele nu au întîrziat să se ara zare şi a utilizării unui complex de ce pentru a scurta la minimum pă această nouă metodă la oţelăriile în cinstea celei de a 20-a aniversări ÎNTREPRINDEREA O R Ă ŞE N E A SC A
te. Faţă de anul 1948, mortalitatea a măsuri terapeutice au dus la succese timpul destinat acestui scop, cît şi care au aplicat-o, au făcut ca dura a eliberării patriei să reducă sub 1
scăzut de peste 6 ori iar morbiditatea a deosebite, exprimate prin scăderea im penrru creşterea durabilităţii vetre bilitatea vetrei să crească de la la sută timpul de reparaţie a vetre DE INDUSTRIE LOCALA DEVA
înregistrat o scădere de aproximativ 60 portantă a mortalităţii şi a îmbolnăvi lor. Mai mult, uzura neuniformă a 20—30 şarje ia 40—50 şarje, a- lor cuptoarelor Martin din timpul
la sută. Trebuie să relevam în mod deo rilor. Această scădere are o strînsă le vetrei, formarea de gropi — ca ur jungindu-se în unele cazuri chiar la calendaristic, contribuind astfel la
sebit numărul redus de îmbolnăviri |a gătură cu realizarea unei reţele care asi mare a compactilăţii insuficiente a 00 şarje. Cuptorul a prezentat o u- creşterea productivităţii cuptoarelor. ad u ce la cu n oştin ţa între*
copii şi tineri, urmare firească a con gură bolnavului un tratament speciali stratului sudat — prelungeau nejus zură uniformă a vetrei şi s-o scurs
diţiilor de viaţă create de statul nostru zat şi la timp aplicat, ucilizînd mijloace tificat ajustarea cuptoarelor datorită complet după fiecare şarjă. In filtra Faptele dovedesc că angajamentul se
şi a măsurilor de profilaxie susţinute. moderne de depistare, într-o perioadă scurgerii greoaie a zgurii, eonducînd ţiile de fonta, oţel sau zgură In stra realizează. p rin d erilor so cia liste ş i
Un loc important în programul de optimă de curabilitatc. la răcirea spaţiului de elaborare şi nii de uzură sînt excluse. Durata ANDRICESCU XENIA
luptă antitubcrculoasă îl ocupă şi pre Gratuitatea acestui tratament şî ma în final la prelungirea duratei de totală a operaţiilor pentru efectuarea Inginer tehnolog !u oţelăria p ersoan elor p a rticu la re
venirea şi combaterea tuberculozei bo rea difuziune a unor medicamente cu şarjă. Martin nr. 2 a C. S Hunedoara
vine, sursă de răspîndirc a infecţiei şi largă eficienţă, au fosr de asemenea In ultim ii doi ani, în diferite oţe- unei reparaţii de vatră, după aceas că asniggajfează tot IteluS de
tă metodă, e cuprinsă între 2,8 şi
îmbolnăvirilor de tuberculoză în rîn- factori lio:ărîrori ai acestui succes. lării din străinătate s-au aplicat me
dul populaţiei. In accsc sens se urmă Din datele de mai sus rezultă în mod tode noi, care scurtează timpul des 3,6 ore. orari de tapiţerie auto şi decorative
O asemenea reparaţie s-a experi
reşte aplicarea în colaborare cu secto clar atenţia ce se acordă problemelor tinat unei reparaţii la maximum 3
rul veterinar a unor măsuri menite să legate de lupta antitubcrculoasă. ore ; durabilitatea vetrei creşte de mentat şi Ia O.S.M nr. 2, la cuptoa A G E N D A cm d eservire prom ptă.
lichideze cu dcsăvîrşirc această sursă J,2—1,.") ori, iar uzura vetrei este u- rele 2 şi 3. Colectivul de oţelari de
epidcmiologică. Pentru corpul mcdîco-saniur din re niformă, permiţind curăţarea rapidă la întreţinere, format din m aîntrii: CINEMA
Pe lîngă reţeaua mcdico-sanitară că giunea noastră, Ziua mondială a sănă Trîpşa Ştefan — Erou al Muncii So
reia îî revin sarcini precise în acţiunea tăţii consacrată tuberculozei este un a acesteia. cialiste — Pane Lucian, Stanciu Au 8 APRILIE 1964
de luptă antitubcrculoasă, mai participă bun prilej de intensificare a eforturilor Pentru reparaţiile de vatră — du rel, Miculic îoan şi inginerul Dehe- DEVA : Valea vulturilor — cine-
un larg activ sanitar de masă, rccrutae în vederea realizării importantelor sar pă această metodă — se foloseşte leanu Cornel şi-au adus din plin matogratul „Patria"; Cele trei lumi
cini ce le stau în faţă, care vor duce
din rîndurilc organizaţiei de Cruce ro magnezită măruntă cu o granulaţie contribuţia la aplicarea acestei me întreprinderea regională de transporturi auto I
şie şi a organizaţiilor de femei, care într-un viitor nu prea îndepărtat la li cuprinsă în limitele 2-5 mm, 0,2 mm tode. ale lui Gulliver — cinematogrului
aduc un preţios aport pentru cuprin chidarea tuberculozei ca problemă de şi 0,1 mm. Magnezita măruntă se in La OS.M. nr. 2 s-a folosit, pentru „Arta" ; PETROŞANI: Podul — ci
derea cît mai largă a populaţiei în acţi sănătate publică. troduce şi se repartizează uniform reparaţie, magnezită granulată tre- nematograful „ Republica“ ; Era Uunedoara-fleva
unile de prevenire a tuberculozei. Dr. OVIDIU CONSTANTINESCU nonpie la Roma — seria l şi U —
Şi în regiunea noastră problemele da medic ftiziolog cinematograful „7 Noiembrie"
Măsuri eficace aplicate in producţie matograful „ Victoria" ; Povestea angajează imediat
ALBA IU LI A : Vară şi fum — cine
unei veri — cinematogratul „23 Au şoferi pentru autobazele:
Pentru a sprijini realizarea angaja problemele care îngreuna procesul de gust" ; SEBEŞ : Harakiri — cinema-
mentelor luate de muncitori în cinstea producţie- De asemenea, la rotărie este togralul „Progresat" ; Pinu miine —
celei de-a XX-a aniversări a eliberării în curs de instalare un dcfcctoscop. cincmalogralul „Sebeşul"; ORAŞ- — D e v a ;
patriei noastre, conducerea Atelierelor Eforturi susţinute au fost depuse — A B t e s i- F u f lî a L ;
R.M.R. Simeria, împreună cu comitetul în vederea întreţinerii şi reparării în T tE : Gol printre lupi — cmemato-
sindicatului a întocmit un judicios plan cele mai bune * condiţiuni a utilajelor gralul „Patria" ; Acord linal — cmc- — P e tr o ş a n i;
de măsuri tchnico-organizatoricc. Apli şi sculelor. Ca urmare, colectivul de matogralul „Flacăra"-, HAŢEG:
carea acestor măsuri a. stat şi stă în muncă de la Atelierele R.M.R. Simeria Volsul nemuritor — cinematogratul — E l r a c î ;
permanentă în atenţia secţiei mecanic a obţinut rczulcatc bune în producţie. „Populat"; BRAD: Ah, acest tine — S e b e ş ;
şef. Ca urmare, toate măsurile prevă In lunile ianuarie şi februarie planul ret I — cinematograful „St. roşie" ;
zute în primul trimestru au fost tra producţiei globale a fose realizat in IL/A : Sub ploaia atomică — cinc — £ B u m e c î © a r «
duse în viaţă. Astfel, s-au procurat 11 proporţie de 100,04 la suta şi respectiv malogralul „Lumina"-, SIMERIA:
ciocane pneumatice, s-a construit un 101 Ia sută, iar cel al producţiei marfă Trei plus două — cinematograful Cei interesaţi se vor prezenta la conducerea autnha/el cea mai apro
cuptor marc pentru încălzirea şi în in proporţie de 106 la sută şi respec „Mureşul" ; ZLATNA: Pisica Işi
dreptarea plăcilor tubularc şi a inele tiv 100,18 la sută. Succese asemănătoare scoate ghearele — cmem-alogralul | plată de domiciliu.
lor frontale de la locomotive. întreprin au fost obţinute şi în luna martie. „Muncitorul" ; LONEA: Haidu
derea a fose înzestrată cu o automacara
cu ajutorul căreia s-au mecanizat opera MIRCEA PROTOPOPESCU cul de pe Cerenuiş — cinematogra
ţiile de încărcare şi descărcare a ma (din colectivul subrcdacţici vo ful „Minerul" ; TEIUS : Misterele
terialelor, rczoivîndu-sc astfel una din luntare Simeria) Parisului — cincmalogtalul „Victo M E L E METAUMSICE COOIR
ria" ; APOLDUL DE SUS: Noua
prietenă a (afli — cinematograful pot livra din stocurile disponibile, către între
Atenţie sporită efectuării „23 August“ ; CĂLAN ; Un om trece prinderile socialiste, începind cu data de 15 apri
prin zid — cinematogratul „Tabăra
l.C.S.H.",
lucrărilor pe păşuni lie 1964, următoarele materiale:
RADIO
(Urmare din pag. 1-a) primit indicaţia de a desţeleni o supra | PE BAZA DE REPARTIŢIE CARE SE VA SOLICITA
faţă de 10 ha. de păşune slab producti S APRILIE 1964
re. oile fiind ţinute timp de mai multe vă, pentru a fi însămînţată cu alte plan Programul I : 5,06 Muzică popu DE LA l*U C .M . LA PRIMIREA COM ENZII
sâptămîni pe aceleaşi suprafeţe de te te furajere, tărăgănează în mod nejus lară ; 5,35 Melodiile dimineţii — pro
ren. Din această cauză, gunoiul produs tificat această acţiune. Cunoscînd faptul gram de nni2ică uşoara ; 6,10 Cîntccc; — bare trase de oţel
pe suprafeţele respective, fiind în can că realizările în sectorul zootehnie sine 6,30 Emisiunea pentru sate ; 6,40 Jo
tităţi prea mari, a favorizat invadarea influenţate în măsură hotărîtoarc de curi populare ; 6,45 Salut voios de — laminate de oţel (rotunde, pătra
terenului cu vegetaţie ierboasă de sla creşterea producţiei de masă verde, or
bă valoare nutritivă. ganizaţia de partid trebuie să determi pionier ; 7,30 Sfatul medicului ; 7,45 te şi late)
Faptul că la această gospodărie colec ne consiliul de conducere al G A C. să Muzică populară ; 9,00 Muzică din _ benzi de oţel laminate la rece
tivă nu există o preocupare susţinută ia măsuri pentru aplicarea întregului operete ; 10,03 Teatru la microfon
pentru realizarea unor cantităţi cît mai complex de măsuri agrotehnice prevă „Şcoala nevestelor"; 11,24 înregis — laminate neferoase şi conductori
mari de nutreţuri este dovedit şi de zute în planul tehnic de îmbunătăţire trări de la cel dc-al Vl-ica Festival
aceea că, deşi consiliul de conducere a a păşunilor. republican al şcolilor şi institutelor de electrici.
artă ; 12,30 Din folclorul muzical al
Munca de strungar într-un depou C.F.R. cere o înaltă calificare, multă Concluzii popoarelor ; 14,30 Roza vînturilor ; FARA REPARTIŢIE
atenţie în timpul execuţiei pieselor. Tînărul Mircca Prejban, de la depoul 15.00 Muzică populară Interpretata
C.F.R. Petroşani. întruneşte ambele calităţi. Dovadă sînt rezultatele pe care Din raidul efectuat a reieşit faptul că în numeroase unităţi agricole ac de Victoria Darvai, Ştefan Stroic şi — benzi şi table de oţel arc
le obţine lună de lună. ţiunea de îmbunătăţire a păşunilor nu este temeinic organizata, din care cauză Ion Oprea ; 16,10 Melodii de dra
măsurile prevăzute în planurile tehnice rămîn simple propuneri. S-a constatat, goste ; 17,00 Muzică de estradă; 17,30 — sîrme
Bine ar îi dacă... de asemenea, că există suficiente posibilităţi pentru ca printr-o mai bună or Pagini de reportaj ; 18,15 Fapte din __ plăcuţe de metal dur
ganizare a muncii, paralel cu desfăşura rea lucrărilor de pregătire a terenului înerccerc ; 18,30 Program muzical
şi semănat, să se efectueze un volum sporit de lucrări de îmbunătăţire pe — motoare electrice
...tov. îoan Oprişan, factor poştal al nodoara ar manifesta nui multă răs păşuni. In acest scop va trebui ca organ izaţiiic de partid să îndrume şi să spri pentru fruntaşi şî evidenţiaţi în în
oficiului Balşa, caic deserveşte satele pundere pentru aprovizionarea cetăţe jine conducerile unităţilor agricole pen tru a mobiliza la acţiunile întreprinse trecerea socialistă ; 19,00 Juriului sa — aparataje electrice
Almaşul Mic, Almaşul de Mijloc şi Te- nilor din comuna Topliţa şi nu ar ţine pe păşuni toate torţele care nu participă la alte lucrări. In această privinţă telor ; 20,10 Muzică populară ceru — chimicale şi vopsele
cheru, şi-ar face în mod conştiincios da închis, de mai multe luni, magazinul sarcini de marc răspundere revin, de asemenea, sfaturilor populare şi organiza tă de ascultători ; 20,30 Noapte buna
toria. Nu aşa cum procedează deseori din această comună. (Carol Schramc), ţiilor de tineret. Necesitatea înfăptuirii tuturor măsurilor stabilite în planurile copii : „O poveste cu o floare, un — abrazive
fluture şi cîţiva copii" ; 20,55 Muzica
cînd ţine trimiterile poştale, zile de-a corespondent). tehnice de îmbunătăţire a păşunilor reiese şi mai mult în evidenţă dacă avem din operete ; 21,15 Muzică de dans. — curele de mătase
rîndul în magazia cooperativei din Al ...conducerea U.R.C.C, Orăştie ar lua în vedere faptul că pe această calc producţia de masă verde poate spori de Programul II : 8,30 Sumarul pre
măsuri pentru redeschiderea prăvăliei 2-3 ori, asigurîndu-se astfel o buna hr anirc a animalelor şi realizarea în în şi alte materiale conform listelor ce vor fi puse
maşul Mic, fără a le expedia (îoan Vi- tregime a obiectivelor prevăzute în planurile de dezvoltare a creşterii anima sei centrale ; 8,40 Piese interpretate
săteşti din satul Mada, care stă închisă
şan, corespondent). lelor. Iată de ce trebuie ca şi tovarăşii din cadru) consiliilor agricole raionale de fanfară ; 9,03 Cîntece şi jocuri la dispoziţia delegaţilor.
de nui bine de cinci ani (Un grup de şi orăşeneşti, care răspund de problemele bazei furajere, să acorde unităţilor
...conducerea O.C.L. Alimentara Hu- cetăţeni). agricole mai mult sprijin şi îndrumarea necesară în această privinţă. populare ; 10,30 Pagini vesele din ope Inform aţii suplim entare se primesc de la s e rvi
rete ; 11.15 Universitatea tehnică ra
dio; 11,30 Solişti şi orchestre de mu ciul aprovizionare al U.M. Cugir telefon 3 Inferior 285.
zică populară ; 12,00 Muzică de es
însemnări de la spectacol la nivelul partenerului ei, Ovidiu R tradă din ţări socialiste ; 12,30 De
Stoichifâ„ interprelindu-şi rolul cu | toate pentru toţi (reluare) ; 13,30 în
discreţia şi delicateţea pe care aces- | semnări de reporter ; 13,40 Dansuri
ta o cerca. Iară a-i diminua însă | de estradă ; 14,30 Melodii populare ;
intensitatea dramatică. S-au înca întreprinderea orăşenească de industrie
„(JZeţeta — drat bine In roluri, creind personaje 15,05 Pe aripile valsului ; 15,30 Me
veridice, rcliclate ca psihologie si lodii de dragoste din operete ; 16,30 locală Petroşani
acţiune, actriţele Angelu Coslache Cu cîntccul şi jocul de-a lungul Du
nării ; 19,45 Am îndrăgit o melodie
O DEZBATERE P A TE TIC Ă A C T U A L Ă si Angola Albam. Cuplul Sanda Mă — emisiune de muzică uşoară romî-
ria Dondu şi ton Bessoiu. cate au
interpretat persona/e/e Mnra şi Ale ncascâ ; 20,15 Şcoala şi viaţa ; 20,35 angajează imediat muncitori calificaţi în m eseriile de!
Plin Iernatica abordată. piesa sei, intervine o puternică dragoste Trebuie să remarcăm, rclerindu-ne xandru. au plăcut in general. Con Muzică populară interpretată de Ana
„Reţeta ic iic irii“ de Aurel Buiungn. In alaru căminului conjugat. Cq ur la spectacolul cu aceasta piesă pre siderăm Insă că aceşti doi actori ut Pacatiuş şi Costcl Moisa ; 21,55 Mu — t î m p l a r i b i n a l e
deşi a vei/ut pentru prima oara lu mare, işi neglijează soţia — lemeie zentat in Deva de Teatrul de stat li izbutii şi mai mult In creaţia tor zică de dans ; 22,45 Formaţii romî- — a p i ţ e r i
t
minile rampei in stagiunea teatralii delicată, de o ireprosabdă motuli- din Sibiu, cu el a fost un spectacol dacă ar ti losţ mui expresivi, mai neşti de muzică uşoară.
1057—1958, jşi puşlteatu pe deplin tale, legată de el printr-o puternică hun. apreciat de public. Regia, sem dinamici in anumite scene. Ei în Condiţiile de salarizare sînt cele prevăzute cu plata muncii in acord.
actualitatea. (Jon/inulul ei ridica afecţiune —, piictenii, îşi neglijea nată de lanis Vcakis, a reuşit sâ truchipau o generaţie ţinură, de oa Buletine de ştiri şi radiojurnale :
intr-o patetică dezbatere, probleme ză îndatoririle de serviciu. Toate pună bine In valoare mesajul pie meni educaţi in spirit nou, cu con 5.00 ; 6,00 ; 7,00 ; 8,00 ; 10,00 ; 12,00;
importante ale vieţii punind in lu acestea, desigur, din cauza unoi sei. să dea nuan[ă personajelor si cepţii înaintate de viaţa. Acest lu 14,00; 16,00; 18,00; 20.00; 22,00;
mină, de pe poziţiile realismului so mentalităţi învechite ce se mai tar replicilor rostite de acestea, să rc- ciu a reieşit mult din replicile date. 23,52 (programul I) 9,00; 11,00;
cialist, lupta ce se duce in conştiin simtite in telul lui de a privi şi lieicze ideile de bază ale spectaco dar mai j)uţin din comportarea sce 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; 21,00; riU fS P titM N â F f
ţa omului im re vechi şi nou. sensu judeca lucrurile, oamenii din jur. lului. La aceasta o contribuţie Im nică care, uneori, a dat impresia ne 23.00 ; 0,52 (programul II).
rile adevărate ale Icticiiii perso Pcricire-a spre care tinde momentan portantă si-a adus întregul colec blazare. Restul uctonlor din colec 9
nale. Omul societăţii noastre hebuie Marin Vuia e oare cea adevărată '* tiv al teatrului care, i>entru jocul tiv. interpreţi ai piesei, au lăsat BULETIN Va/h/v'faaJis
să lie călăuzit de năzuinţe nobile Este oare o dragoste adevărată le prestat, de un ridicat nivel, a pri spectatorilor o la lei de bună im
nu numai la tocul de muncă si in gătura lui extraconjugală şi, chia> mit aplauze îndelungi, călduroase presie pentru modul cum au creat METEOROLOGIC
activitatea obştească, ci şi in lami- nsa tiind. are dreptul moral de a-si din jiaitca jiublicului devean. personajele interpretate. PENTRU 24 ORE SnELB-BOaC&NE
llc, in traiul de Jiccarc zi. el tiind destrăma cănu/iu/, de a se îndepărta bine ales In rolul lui Marin Vuia. Aşa cum am -afirmat la începui, Vremea se menţine răcoroasă şi
responsabil atlt de laptele lui cil de prieteni, de oameni ? lată o se actorul Ovidiu Stoichiiă s-a dovedit urm c£*Uz,e/,(' /
şi de ale semenilor săi. Munca rod rie de probleme complexe ridicate şi de această dată un Un psiholog, spectacolul Tealru/in de slat din umedă cu cerul nui mult noros. Vor 'arfiM fii rim orapeâ
Sibiu cu „Reţeta lericirii" cs'e un
nică, dragostea, prietenia sinceră. de acliunca piesei care, In lin ii întelcgind In prolunzimc personajul cădea ploi locale iar vîneul va" sufla
Integritatea şi puritatea morală, res după prolunde analize, sînt rezol r.e-l avea de interpretai şi rcdindu-l Sjicctacol reuşit, la nivelul exigen moderat din nord-vest. Temperatura
pectul lată de cei din jur — iată vate luminos, hresc. A/utai de prie prmlr-o largă gamă de expresie In telor publicului. Aplauzele vi} de ta I în scădere uşoară, va fi cuprinsă ziua
elemente ce stau la bazo unei te tenii adevătati. de oameni înaintaţi toată complexitatea lui. Marin V u Iq. zlirşUtil lui au constitui/ o călău- I între S şî 14 grade, iar noaptea între DEVA • HUNEDOARA •
meinice icriciri, unor înalte satis ai zilelor noastre, ttecind prin dra In interpretarea actorului amintit, roasă //ivifaf/e făcută de publicul 2 şi 6 grade. Risc de brumă pe locu
facţii. Acesta este mesajul piesei, matice conflicte interioare, M arm constituie o izbutită creaţie scenică devean actorilor s/bieni /)Cnfru a ne rile joase. PETROŞANI • CUGfR *
transmis cu căldură spectatorului Vuia înţelege care este drumul pe Se cuvin cuvinte de laudă, pentru PENTRU URM Ă TO A R ELE
Pe parcursul întregului spectacol. caie trebuie să păşească şi la ca felul cum a dat viaţă personajului oferi noi şt la fel de bune spec- j 3 ZILE ÂL8 A -M U Â • SIMERIA
In vlafa Iul Marin Vuia, inginer pătai căruia tl va aştepta adevărata Eliza şl actriţei Marla Magda. Ea tQcole. Vremea se menţine răcoroasă şl fa utcM .uuf-pe foc cm f;vm fow m for
de capacitate, llgura centrală a pie dragoste, adevărata fericire. s-a ridicat, in cefe mai multe scene, Prof. V. CHI$ vorabilă ploilor temporare.